35+ ani la vârful puterii

Ali Khamenei i-a succedat ayatollahului Ruhollah Khomeini și conduce Iranul din iunie 1989. La 86 de ani, el a rămas figura centrală a sistemului, având „ultimul cuvânt” în deciziile majore ale statului, inclusiv în chestiuni de securitate și politică externă.

Ce înseamnă, de fapt, „lider suprem” în Iran

Funcția de lider suprem (rahbar) este vârful instituțional al Republicii Islamice: comandantul suprem al forțelor armate, cel care stabilește direcțiile generale ale politicilor statului și poate declara război sau pace, potrivit cadrului constituțional. În plus, liderul suprem numește sau influențează numirea unor poziții-cheie – inclusiv în justiție, armată și instituții de supraveghere.

CITEȘTE AICI SUA și Israel atacă Iranul. Trump anunță o „operațiune majoră” 

Cum este ales și cine îl poate înlocui

Constituțional, liderul suprem este ales de Adunarea Experților (un organism format din 88 de clerici aleși) care are și atribuția de a-l supraveghea și, teoretic, de a-l demite. În practică, tranziția de putere și tema succesiunii sunt tratate drept subiecte extrem de sensibile în Iran.

Un lider izolat și puternic securizat

Potrivit unor rapoarte și analize citate în documente de specialitate, Khamenei nu a părăsit Iranul de la preluarea funcției în 1989, iar deplasările și aparițiile sale sunt însoțite de măsuri de securitate stricte.

Represiune internă și atentatul din 1981

De-a lungul anilor, Khamenei a trecut prin episoade majore de contestare internă – inclusiv valul de proteste „Femeie, viață, libertate”, declanșat în 2022 după moartea Mahsei (Jina) Amini, documentat de ONU, dar și protestele masive de la începutul acestui an în care sute de mii de iranieni au ieșit în stradă împotriva situației economice precare. Regimul a răspuns dur și a oprit internetul și deschis focul în mai multe orașe. Mii de persone au murit și zeci au fost arestate.

În plan personal, Khamenei a supraviețuit unui atentat cu bombă în 1981, care i-a paralizat brațul drept.

„Frații și surorile mele, cetățeni ai Israelului, cu puțin timp în urmă Israelul și SUA au lansat o operațiune pentru eliminarea amenințării existențiale din partea regimului terorist din Iran. Îi mulțumesc marelui nostru prieten, președintele Donald Trump, pentru conducerea sa istorică”, spune prim-ministrul israelian, potrivit SkyNews.

„Timp de 47 de ani, regimul ayatollahilor strigă „Moarte Israelului”, „Moarte Americii”. A vărsat sângele nostru, a ucis mulți americani și a masacrat poporul său. Nu trebuie ca acest regim terorist criminal să se înarmeze cu arme nucleare care să-i permită să amenințe întreaga umanitate. Acțiunea noastră comună va crea condițiile pentru ca poporul curajos iranian să-și ia destinul în propriile mâini. A venit timpul ca toate părțile poporului din Iran – perșii, kurzii, azerii, balucii și ahvazii – să alunge jugul tiraniei și să aducă un Iran liber și iubitor de pace”.

Netanyahu le transmite cetățenilor că vor avea nevoie de răbdare.

„Mă adresez vouă, cetățenii Israelului, să urmați instrucțiunile Comandamentului Apărării Civile, în zilele următoare, în operațiunea „Rugătul Leului”, vom avea nevoie cu toții de răbdare și tărie sufletească. Împreună vom rezista, împreună vom lupta și împreună vom asigura eternitatea Israelului”

UPDATE:

Cursa WizAir3267 București – Dubai (ora de decolare 13.15) s-a anulat.

Știrea inițială:

Pe Aeroportul Henri Coandă sunt programate în cursul zilei următoarele curse: WizzAir 3160 și 3263, Hisky 8672 și 237, Tarom 155, precum și El Al 572. Niciuna nu a fost anulată până în acest moment.

Animawings 4432, cursa București – Abu Dhabi care decolase în cursul dimineții, s-a întors pe Aeroportul Henri Coandă din motive de siguranță. Situația din Orientul Mijlociu a determinat echipajul să anuleze zborul și să revină la sol.

Pe parcursul zilei sunt așteptate să aterizeze la București mai multe curse „ferry” – zboruri fără pasageri – ale companiilor aeriene cu baza în Israel. Aeronavele urmează să fie parcate în siguranță pe aeroporturile din București până la stabilizarea situației.

Pasagerii cu zboruri spre sau dinspre Tel Aviv sunt sfătuiți să verifice în timp real statusul curselor înainte de a se deplasa la aeroport.

Sistemul Aegis Ashore instalat în România face parte din rețeaua NATO de apărare împotriva rachetelor balistice și este conceput pentru a detecta, urmări și intercepta rachete cu rază scurtă și medie, protejând teritoriul european de posibile atacuri provenite din Orientul Mijlociu, notează G4Media.

Baza de la Deveselu, operațională din 2016, găzduiește lansatoare SM-3 fără focoase explozive, care distrug rachetele inamice prin impact cinetic.

În prezent, scutul include trei baterii cu câte 24 de interceptori fiecare și se află la aproximativ 2.500 km de Iran, poziționare strategică care îi permite să neutralizeze rachetele balistice iraniene Shahab 3, capabile să atingă Europa Centrală, inclusiv România.

Sistemul de la Deveselu face parte dintr-o rețea mai largă NATO, care include: centrul de comandă BMD de la Ramstein (Germania), radarul american din Kürecik (Turcia), baza Aegis Ashore de la Redzikowo (Polonia) și nave Aegis cu capacitate BMD în Rota (Spania).

În 2024, această infrastructură a fost completată cu baza de interceptori din nordul Poloniei, consolidând protecția transatlantică.

Modernizările recente, din 2019 și 2023, au sporit capacitatea sistemului de a răspunde rapid la amenințările actuale.

NATO: Scutul Deveselu este pur defensiv

Oficialii NATO și americani subliniază că scutul de la Deveselu este pur defensiv și contribuie la descurajarea rachetelor balistice iraniene, fără a reprezenta o amenințare pentru alte state.

Tensiunile internaționale cresc pe fondul negocierilor nucleare dintre SUA și Iran, considerate fragile de experți.

La o zi după ce mediatorii din Oman au raportat „progrese semnificative”, ambasadele americane și europene au emis avertismente pentru cetățeni, iar USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion american, s-a deplasat în largul Israelului. Oficialii americani au reiterat că nu exclud folosirea forței dacă Iranul obține acces la arme nucleare.

În acest context, scutul de la Deveselu rămâne o piesă esențială a apărării Europei, capabil să protejeze continentul de atacuri balistice și să mențină echilibrul strategic în regiune, într-un moment de incertitudine majoră pentru securitatea internațională.

Într-un mesaj adresat populației, Netanyahu a spus că acțiunea vizează împiedicarea Iranului de a obține arme nucleare. „Frații și surorile mele, cetățeni ai Israelului, cu puțin timp în urmă, Israelul și Statele Unite au demarat o operațiune pentru a elimina amenințarea existențială reprezentată de regimul terorist din Iran”, a afirmat acesta.

Netanyahu i-a mulțumit președintelui SUA, Donald Trump, pentru „leadershipul său istoric” și a acuzat regimul de la Teheran că, de decenii, promovează lozinci ostile Israelului și Statelor Unite. „Acest regim terorist ucigaș nu trebuie să fie înarmat cu arme nucleare care i-ar permite să amenințe întreaga umanitate”, a adăugat el.

În același mesaj, premierul israelian a făcut un apel către populația Iranului, susținând că operațiunea comună ar putea „crea condițiile necesare” pentru ca iranienii „să-și ia destinul în propriile mâini”. El a invocat mai multe comunități etnice din Iran – „persanii, kurzii, azerii, baluchii și ahwazii” – îndemnându-le „să se elibereze de jugul tiraniei” și să „creeze un Iran liber și pașnic”.

Totodată, Netanyahu le-a cerut israelienilor să respecte indicațiile autorităților. „Fac apel la voi, cetățenii Israelului, să ascultați instrucțiunile Comandamentului Frontului Intern. În zilele următoare, în cadrul operațiunii «Răgetul leului», vom avea cu toții nevoie de rezistență și tărie de caracter”, a spus acesta, încheind cu mesajul: „Împreună vom rezista, împreună vom lupta și împreună vom asigura eternitatea Israelului.”

„Membrilor Gărzii Revoluționare, forțelor armate și poliției le spun: depuneți armele și veți fi tratați corect, cu imunitate totală, sau veți avea de înfruntat o moarte sigură”.

Donald Trump a trimis în același timp un mesaj „marelui și mândrului popor iranian: ora libertății se apropie”.

„Rămâneți în siguranță, nu ieșiți din case, este foarte periculos afară. Bombe cad peste tot”.

„Confirmat: datele de rețea arată că #Iranul se află în prezent în mijlocul unei blocări aproape totale a internetului, cu o conectivitate națională de 4% sau la niveluri normale”, a scris Netblocks într-o postare pe Telegram, relatează CNN.

„Incidentul are loc în contextul operațiunilor militare ale SUA și Israelului și corespunde măsurilor utilizate în timpul războiului de anul trecut cu Israelul”.

Iranienii nu s-au putut conecta la internet în cea mai mare parte a lunii ianuarie, deoarece regimul a blocat comunicațiile online în cadrul represiunii protestelor antiguvernamentale.

Au fost semnalate perturbări grave ale rețelei de telefonie mobilă.

Sunt informații transmise de postul de televiziune israelian Channel 12.

Au fost raportate explozii în mai multe orașe iraniene, inclusiv în capitala Teheran. Asta după ce Israelul și SUA au atacat sâmbătă dimineață. Armata SUA planifică atacuri pe o perioadă de câteva zile, potrivit a două surse citate de CNN.

Președintele SUA, Donald Trump, a descris campania militară ca fiind „masivă și continuă”, adăugând că, în urma acesteia, ar putea fi pierdute vieți americane.

Trump a pledat pentru schimbarea regimului, îndemnând iranienii să „preia controlul asupra guvernului”. El a acuzat, de asemenea, Teheranul că lucrează la reconstrucția programului său nuclear după atacurile masive ale SUA din vara trecută, despre care el susținea anterior că au distrus instalațiile.

Teheranul susține de mult timp că programul său nuclear are doar scopuri civile. Mass-media de stat iraniană a declarat că țara se pregătește de un „răspuns zdrobitor” la atacuri.

Declarațiile vin după ce Israelul și SUA au lansat un atac asupra Iranului, iar președintele american Donald Trump a confirmat declanșarea unei campanii majore. Iranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului.

„În acest moment, recomandarea MAE atât pentru românii din Iran, cât și pentru cei din Israel este să stea la adăpost, cu provizii suficiente. De altfel, Israelul tocmai a emis o alertă care recomandă același lucru”, a afirmat ministrul. la Digi24.

În ceea ce privește asistența consulară, Oana Țoiu a precizat că a fost aprobată retragerea personalului diplomatic neesențial.

„Noi am aprobat retragerea personalului diplomatic neesențial, asta se referă la personalul administrativ și familiile, copiii. Personalul diplomatic însă este foarte important pentru cetățenii României să știe că există echipă pentru asistență consulară în acest moment, atât în Iran, cât și în Israel. Doamna ambasador Grecu, doamna ambasador Ioanid sunt de asemenea prezente și alături de comunitatea de români”, a spus ministrul.

Ea a reamintit că, începând cu jumătatea lunii ianuarie, la nivelul MAE a fost activată o celulă de coordonare.

Întrebată câți români au solicitat sprijin, Țoiu a afirmat că numărul este sub estimări.

„În această perioadă au fost mai puțini decât am estimat noi. Sunt multe familii mici care au considerat până la acest moment că este mai bine să rămână pe teritoriul Iranului, în ciuda recomandării ferme pe care noi am dat-o. Sigur, noi suntem la dispoziția familiilor, în funcție de decizia pe care o ia fiecare. Pe echid Israel, până la acest moment, nu au fost foarte multe cereri către ambasade și către consulat, însă ne așteptăm ca numărul acestora să crească”.

„Nu am retras în totalitate personalul”

Ministrul a făcut apel la cetățeni să contacteze misiunile diplomatice. Referitor la retragerea personalului diplomatic, ministrul a precizat:

„Nu, nu am retras în totalitate personalul din ambasade și din consulate. Am dat această posibilitate în funcție de decizia fiecărei familii. În cazul personalului din Iran, (…) în ultimele cinci săptămâni bună parte a personalului neesențial a optat pentru această opțiune. În cazul Israelului, această decizie este mult mai recentă și atunci sigur că este un proces în derulare”.

În condițiile în care spațiul aerian este închis în Iran și Israel, evacuarea ar putea fi realizată pe rute alternative.

„Se vor mai deschide două puncte de frontieră”

„În acest moment, în Israel, de exemplu, este deschis un punct de trecere a frontierei. Urmează, conform ultimelor informații ale autorităților israeliene, să se deschidă pe durata zilei de mâine încă două puncte de frontieră (…). Însă, ce este foarte important este ca cetățenii să contacteze misiunea noastră, pentru că planurile de evacuare diferă în funcție de evoluții”.

Întrebată dacă este posibil ca plecarea românilor să se facă pe la granițe terestre și ulterior pe cale aeriană, ministrul a răspuns:

„Este o posibilitate, însă reiau această îndrumare de a avea această discuție direct cu echipele noastre din consulat și din ambasadă, pentru că nu putem estima acum, de exemplu, când o să redeschidă Israelul spațiul aerian pentru zborurile civile. Acela va fi un moment în care putem reevalua planurile de evacuare”.

Potrivit acesteia, în prima parte a zilei au fost primite noi solicitări.

„Da, au venit cereri în prima parte a zilei și avem o listă actualizată, însă în acest moment numărul de cereri este mic. Dar asta și pentru că recomandarea principală în acest moment este ca persoanele să stea la adăpost, cu provizii, să nu se apropie la mai mult de un kilometru de zonele de frontieră. Probabil că pe parcursul zilei vor fi mai mulți cetățeni români care să abordeze consulatul sau ambasada”.

În timpul zilei, cortexul prefrontal blochează activ gândurile intruzive. Noaptea, epuizat, nu mai poate menține această suprimare. Toate gândurile date la o parte în timpul zilei revin brusc, în valuri. Nu este o disfuncție. Este exact ceea ce face orice creier uman când barierele de protecție cad, scrie geediting.com.

Cercetările arată că somnul favorizează memoria pentru conținutul emoțional în detrimentul celui neutru. Creierul clasifică drept „urgente” tocmai momentele jenante sau conflictele nerezolvate. Prezentarea reușită de ieri nu primește aceeași atenție. Momentul stânjenitor de marți trecută, în schimb, da.

Totul pare o criză la ora 3 dimineața

Privarea de somn perturbă amigdala, sistemul de alarmă al creierului. Creierul epuizat nu mai distinge între o amenințare reală și un inconvenient minor. Un e-mail uitat devine la fel de alarmant ca o urgență autentică. Creierul le tratează identic.

Fără distragerile zilei și fără energia de a le suprima, vechile răni și anxietățile actuale ies la suprafață. Discuțiile neterminate, deciziile amânate, conversațiile evitate și durerea neprocesată apar tocmai în acele ore. Telefonul folosit în aceste momente nu ajută. Doar amână procesarea inevitabilă.

Bucla de repetiție și scenariile catastrofice

Între 1 și 4 noaptea, creierul intră adesea în modul de repetiție. Repetă activ scenarii viitoare, de obicei în variantele cele mai sumbre. Este un mecanism de supraviețuire străvechi, dar creierul obosit nu poate evalua corect probabilitatea. O conversație dificilă de mâine devine catastrofă. O neînțelegere minoră, sfârșitul unei relații.

Ce poți face în acele ore

Creierul folosește acest timp pentru a integra experiențele emoționale. Uneori procesul necesită participare conștientă. În loc să lupți cu gândurile, încearcă să notezi câteva propoziții într-un jurnal. Să numești ceea ce apare la suprafață poate fi suficient. Creierul își finalizează procesarea și revine la somn.

Acele ore nu sunt o tortură aleatorie. Sunt ferestre către procesarea emoțională de care mintea ta are nevoie, dar nu o poate realiza în timpul zilelor aglomerate.