În urma cercetărilor, polițiștii au descoperit că tablourile ar fi fost furate la data de 23 august 2024, dintr-o locuință situată în localitatea Bassano del Grappa, din Republica Italiană, fiind ulterior introduse ilegal în România, prejudiciul fiind de peste 90.000 de euro, potrivit comunicatului transmis de IGPR.

Luni și marți, anchetatorii au descins la mai multe adrese din județul Constanța, acolo unde au găsit tablourile, dar și mai multe sisteme informatice și medii de stocare.

De asemenea, anchetatorii cercetează patru români din Constanța pentru furt calificat și import ilegal de bunuri culturale pe teritoriul României.

Tablourile au fost recuperate și predate autorităților italiene. La ceremonia de predare au fost invitați să participe reprezentanți din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, ai Comandamentului Carabinierilor pentru Protecția Patrimoniului Cultural, ai Biroului Atașatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei Republicii Italiene în România, precum și reprezentanți ai Muzeului Municipiului București.

Cooperarea internațională cu autoritățile italiene s-a desfășurat prin intermediul canalelor oficiale de cooperare judiciară și polițienească, schimbul securizat de informații fiind realizat prin intermediul instrumentelor Europol.

Autoritățile din Coreea de Sud au început marți aplicarea unei legi care prevede sancțiuni severe pentru instituțiile media și creatorii de conținut online care răspândesc informații false, manipulate sau ilegale cu scopul de a provoca prejudicii ori de a obține beneficii financiare. 

Potrivit noii legi, instanțele pot acorda despăgubiri de până la cinci ori mai mari decât prejudiciul dovedit în cazul organizațiilor media și al canalelor de socializare cu audiențe importante, inclusiv al creatorilor de conținut de pe YouTube, potrivit Associated Press. 

De asemenea, în cazurile de recidivare, sancțiunile pot ajunge până la un miliard de woni sud-coreeni, echivalentul a aproximativ 656.000 de dolari. 

În schimb, organizațiile profesionale din domeniul mass-media și grupurile pentru libertăți civile susțin că formulările legii sunt prea vagi și nu definesc suficient de clar tipurile de informații interzise. 

Formulări prea vagi și alte proteste ale jurnaliștilor

Asociația Jurnaliștilor din Coreea a transmis că perspectiva unor procese repetate ar putea descuraja activitatea jurnaliștilor, iar Clubul Corespondenților Străini de la Seul a avertizat asupra impactului posibil asupra fluxului liber de informații. 

Actul normativ a fost susținut de Partidul Liberal aflat la guvernare, condus de președintele Lee Jae Myung, și a fost adoptat de Adunarea Națională în luna decembrie. Ședința forului legislativ fusese boicotată de partidul de opoziție. 

Autoritatea de reglementare a audiovizualului a respins însă acuzațiile potrivit cărora legea ar putea deveni un instrument de cenzură precizând că deciziile privind eliminarea conținutului vor aparține companiilor private, nu guvernului. 

Cea mai mare sumă a fost obținută de Dynacom Tankers, companie fondată de miliardarul grec George Prokopiou. Dynacom a avut venituri de cel puțin 915 milioane de dolari din transportul țițeiului rusesc, ceea ce reprezintă aproape un sfert din totalul obținut de companiile maritime din iulie 2023, potrivit calculelor Financial Times.

Olympic Shipping and Management, companie a Onassis Group, a obținut cel puțin 404 milioane de dolari, a doua cea mai mare sumă în rândul companiilor grecești. Stealth Maritime și Polembros Shipping, ambele companii de tancuri petroliere cu sediul la Atena, au câștigat fiecare peste 200 de milioane de dolari.

Tensiuni între Atena și Kiev

Rolul armatorilor greci în transportul petrolului rusesc a provocat tensiuni între Atena și Kiev. Mai multe companii grecești, inclusiv Dynacom, au fost incluse în 2023 de autoritățile ucrainene pe lista „sponsorilor internaționali ai războiului”. Ulterior, acestea au fost eliminate de pe listă, după presiuni din partea guvernului grec.

Transportul petrolului rusesc este permis dacă respectă plafonul de preț impus de G7. În ultimele luni, însă, presiunea pentru înăsprirea sancțiunilor a crescut, în timp ce SUA și UE încearcă să reducă puterea de negociere a Moscovei înaintea unui posibil acord de pace cu Ucraina.

În prezent, plafonul este de 44,10 dolari pe baril. Aplicarea regulilor a fost însă dificilă și inegală, potrivit unor foști oficiali responsabili de sancțiuni și unor avocați.

Guvernele occidentale caută noi măsuri pentru limitarea veniturilor Rusiei din energie, ceea ce ar putea afecta direct companiile grecești implicate în acest comerț.

Rusia se confruntă și cu probleme interne de aprovizionare cu combustibil, după ce Ucraina a atacat rafinării rusești cu drone cu rază lungă de acțiune.

Analiza Financial Times se bazează pe costurile estimate de transport pentru principalele rute rusești, colectate de Argus Media, o agenție specializată în prețuri. FT a folosit și date despre administrarea navelor de la Organizația Maritimă Internațională, precum și date despre mișcarea tancurilor petroliere de la compania Kpler.

Calculele acoperă doar principalele rute pentru care există date de preț. Estimarea se referă la 389 de milioane de barili transportați de companii grecești. Alți 153 de milioane de barili nu au fost incluși, deoarece nu exista o estimare de preț de la Argus.

Companiile grecești, printre principalii jucători

Dintre cele 20 de companii care au câștigat cel mai mult din transporturile rusești din iunie 2023, opt sunt grecești. Celelalte sunt în mare parte companii maritime rusești susținute de stat, precum Sovcomflot și Rosnefteflot, sau firme asociate acestora. Excepția este Prominent, un administrator de nave cu sediul la Hong Kong.

În luna mai, aproape 15% din exporturile rusești de țiței au fost transportate de companii grecești, potrivit unei analize realizate pe baza datelor Windward și Vortexa, companii specializate în informații maritime și energetice.

Potrivit unor diplomați UE, guvernele Greciei și Ciprului s-au opus constant plafonului de preț în reuniuni cu ușile închise.

Totuși, unele companii grecești s-au retras parțial din acest comerț. TMS Tankers și Thenamaris și-au redus puternic transporturile de petrol rusesc la sfârșitul anului 2023, după ce SUA au sancționat operatori maritimi din Turcia și Emiratele Arabe Unite, acuzați că au transportat petrol rusesc peste plafonul de preț.

Dynacom a transmis că toate opririle sale în porturile rusești au respectat „în totalitate” legislația și regimurile de sancțiuni aplicabile. Compania a mai susținut că plafonul de preț a redus veniturile Rusiei și a limitat presiunea asupra costurilor globale ale energiei.

Olympic Shipping a declarat că respectă sancțiunile impuse de UE, Regatul Unit și SUA, dar că politica sa este să nu comenteze tranzacții individuale.

Stealth a spus că toate încărcăturile transportate de companie au respectat regimurile de sancțiuni și au fost verificate de avocați din SUA și Regatul Unit.

Declarațiile au fost date în marja summitului NATO de la Ankara. Agenda primei zile de summit se va concentra pe numeroase anunțuri privind investițiile în domeniul apărării din partea țărilor membre NATO, care se estimează că vor atinge un total de sute de miliarde de euro, potrivit Euronews. 

Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a îndemnat aliații să-și transforme angajamentul de a crește cheltuielile în capacități concrete, precum sistemele de apărare Patriot, tehnologia dronelor și muniția.

„Aici, la Ankara, mă aștept ca țările să prezinte planuri clare, concrete și credibile pentru a atinge obiectivul de 5%”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă organizate înaintea summitului. Vom anunța contracte noi în valoare de zeci de miliarde, care vor asigura echipamentul esențial de care avem nevoie pentru descurajare și apărare”, a declarat șeful NATO.

În 2025, cheltuielile de bază pentru apărare ale Europei și Canadei au crescut cu 122 de miliarde de euro într-un singur an, ceea ce reprezintă o creștere de 20%.

Trei aliați vor fi supuși presiunilor din partea NATO

Deși majoritatea țărilor sunt în măsură să prezinte un plan credibil pentru atingerea noilor obiective de cheltuieli, trei aliați nu au atins încă obiectivul inițial de 2%: Albania, Cehia și Slovenia.

Acești aliați ai NATO urmează să fie supuși presiunilor pentru a asigura că alocă fonduri suficiente propriilor capacități, pentru a face față realității amenințărilor moderne, potrivit sursei citate.

„Anul trecut, la Haga, am promis multe. Dar aceste promisiuni au valoare doar dacă le îndeplinim cu adevărat. Astăzi, sper să văd acest lucru din partea colegilor mei. Iar cu colegii care nu își îndeplinesc angajamentele, voi discuta și cu ei, pentru că trebuie să facem acest lucru împreună”, a declarat ministra Apărării din Oldanda, Dilan Yeşilgöz-Zegerius.

Discuții cu privire la instensificarea angajamentului Aliațior în ceea ce privește contribuțiile în apărare la NATO, au avut și în cadrul summitului B9 la București, atunci când Mark Rutte, alături de Nicușor Dan, au anunțat formarea NATO 3.0, care a fost încurajat și de șeful Apărării Americane, Pete Hegseth.

Maradona este omniprezent în cultura fotbalistică argentiniană, de la picturile murale din Buenos Aires până la steagurile purtate de suporteri la meciurile naționalei. Cu toate acestea, imaginea sa apare rar în marile campanii comerciale, din cauza conflictelor privind drepturile de folosire a numelui și a chipului său, relatează The New York Times.

Familia, împărțită de drepturile asupra imaginii

Maradona a murit în 2020, fără testament, după o intervenție pe creier. El a lăsat în urmă cinci copii recunoscuți. Disputa a pornit după ce foști asociați au susținut că fostul fotbalist ar fi dorit ca drepturile comerciale asupra brandului și imaginii sale să ajungă la surorile sale, nu la copii.

Copiii lui Maradona contestă această variantă și susțin că drepturile le aparțin potrivit legislației argentiniene. Relațiile dintre aceștia și mătușile lor se desfășoară în prezent prin avocați și instanțe.

În centrul cazului se află compania Sattvica, înființată în 2015 de avocatul și fostul apropiat al lui Maradona, Matias Morla. Acesta susține că fostul fotbalist a dorit să își sprijine financiar surorile și după moarte.

Instanța a intervenit în disputa comercială

În ianuarie, o instanță din Buenos Aires i-a confirmat pe copiii lui Maradona drept moștenitori și a ordonat companiei Sattvica să nu mai încheie noi contracte. Veniturile din acordurile deja existente trebuie direcționate într-un cont supravegheat de instanță.

Avocații familiei susțin însă că anumite vânzări au continuat și că ar exista contracte nedeclarate. Printre produsele pe care au fost descoperite numele sau imaginea lui Maradona se numără băuturi energizante, vinuri, trabucuri, chipsuri și articole vestimentare.

Investitori implicați în lupta pentru brand

Numele lui Maradona a atras investitori din Marea Britanie, Italia, India și Dubai. Mai multe persoane au susținut că dețin contracte exclusive pentru folosirea imaginii fostului fotbalist, ceea ce a generat conflicte comerciale și pierderi financiare.

Unul dintre cazurile cele mai cunoscute vizează compania Electronic Arts, care semnase un acord pentru includerea lui Maradona în franciza sa de jocuri video. După moartea fostului jucător, apariția unor revendicări concurente a dus la retragerea lui din joc, înainte ca acesta să fie reintrodus în februarie 2025, în baza unui acord cu copiii săi.

Și clubul italian Napoli, unde Maradona este venerat, a fost implicat în dispute legale după comercializarea unor tricouri cu imaginea fostului star.

Un simbol care continuă să unească fanii

Disputele juridice nu au redus însă cultul pentru Maradona. Pentru mulți argentinieni, fostul fotbalist rămâne mai mult decât un campion: un simbol al identității naționale, al talentului și al contradicțiilor umane.

Un suporter argentinian prezent la Cupa Mondială a rezumat această percepție spunând că Messi poate fi considerat de unii un jucător mai bun, dar „Maradona este Argentina, iar Argentina este Maradona”.

Forțele speciale au reținut doi bărbați la granița dintre Serbia și Ungaria, în proximitatea României, la cererea Germaniei, la începutul lunii iunie.

Agențiile de informații germane cred că aceștia lucrau pentru serviciile secrete rusești și plănuiau să bombardeze o instalație militară din țară, relatează Bild , citând surse.

Naționalitatea persoanelor arestate nu este încă dezvăluită.

Detonare de bombe la fabricile de armament ale Germaniei

Conform publicației, aceștia urmau să detoneze bombe la mai multe unități care produc arme pentru Ucraina.

Serviciile secrete germane cred că cele două persoane nu erau ofițeri de informații. Rusia i-ar fi recrutat pentru a efectua atacurile în schimbul unei „recompense relativ mici”, potrivit serviciilor secrete germane.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a menționat indirect reținerea unor agenți ruși în timp ce își citea raportul privind activitatea agențiilor de securitate pentru 2025.

Dobrindt a relatat despre dejucarea unui atac terorist din acest an, care a vizat o instalație germană.

Mai multe persoane suspectate de agențiile de informații germane că au transmis informații Rusiei sunt în prezent anchetate în Germania. Printre acestea se numără cetățeni din Ucraina și Kazahstan .

Arestări în Germania

Recent, în Germania au fost arestați în mod repetat suspecți de spionaj, care se presupune că lucrează în numele serviciului de informații rus. Procurorul general federal Jens Rommel a declarat că anchetele efectuate de Parchetul Federal au dezvăluit din ce în ce mai multe dovezi că Rusia se bazează în principal pe agenți ieftini și neinstruiți. 

„Mai mult, scopul nu este doar de a colecta informații pe teritoriul german”, a explicat Rommel. „Mai degrabă, aceste acțiuni vor servi probabil în primul rând ca pregătire pentru alte măsuri de informații – și anume sabotaj sau chiar atacuri asupra unor persoane vizate.” Obiectivul pare adesea a fi subminarea sprijinului german pentru Ucraina.

Prezența ursului a fost semnalată în comuna Valea Lungă din județul Alba.

Jandarmii s-au deplasat la fața locului echipați corespunzător pentru alungarea animalelor de talie mare.

Localnicii din zonă au primit pe telefoane un mesaj RO-Alert, pentru prevenirea unor situații de risc la adresa sănătății, integrității sau chiar a vieții acestora, informează Jandarmeria Alba.

Potrivit jandarmilor, intervenția este în curs de desfășurare.

Nu este prima dată când urșii sunt văzuți în zone populate. La sfârșitul lunii iunie, un urs a fost găsit într-un container de gunoi al unui spital din Brașov. 

Tot în luna iunie, o turistă străină a fost mușcată de un urs, într-o comună din Argeș, iar în Sibiu au fost semnalați doi urși în mai puțin de 24 de ore.

Măsura completează programul trenurilor care au deja oprire în stație și va fi valabilă doar în intervalele anunțate.

Potrivit CFR Călători, în perioada 15–19 iulie vor opri suplimentar trenurile IR 1837 Iași – Cluj-Napoca și IR 12647 București Nord – Satu Mare. În intervalul 16–19 iulie, va avea oprire suplimentară trenul IR 12648 Satu Mare – București Nord.

În perioada 16–20 iulie, vor opri la Bonțida trenurile IR 1832 Cluj-Napoca – Galați, IR 1833 Iași – Timișoara Nord, IR 1831 Timișoara Nord – Iași, IR 1830 Galați – Cluj-Napoca, IR 1838 Cluj-Napoca – Iași, IR 1765 Timișoara Nord – Iași, IR 1763 Iași – Timișoara Nord, precum și trenurile Regio R 4009 Dej Călători – Cluj-Napoca, R 4020 Baia Mare – Cluj-Napoca, R 13432 Cluj-Napoca – Baia Mare și R 4110 Cluj-Napoca – Beclean pe Someș.

Biletele pot fi cumpărate în mai multe moduri

CFR Călători recomandă achiziționarea biletelor înainte de călătorie. Acestea sunt disponibile pe site-ul companiei, prin aplicația mobilă „CFR Călători bilete online”, la automatele din stații, precum și la casele de bilete din gări și agențiile de voiaj.

Compania le recomandă călătorilor să consulte mersul trenurilor înainte de plecare, deoarece opririle suplimentare sunt valabile doar în perioadele precizate. De asemenea, pasagerii sunt sfătuiți să se asigure că dețin un bilet valabil și, după caz, documentele necesare călătoriei, pentru a evita plata tarifelor suplimentare sau aplicarea sancțiunilor prevăzute de regulament.

Cum pot fi urmărite informațiile despre circulația trenurilor

Informații actualizate despre circulația trenurilor pot fi obținute la numărul 021 9521 – INFO CFR, la numerele de telefon ale stațiilor CFR publicate pe site-ul companiei, prin aplicația Trenul Meu, care oferă date în timp real despre opriri, întârzieri și ore estimate de sosire, precum și pe site-urile CFR Călători și CFR SA, unde sunt disponibile inclusiv imagini live din mai multe gări importante din țară.

Festivalul începe pe 16 iulie și aduce artiști internaționali la Bonțida

Ediția din acest an a festivalului Electric Castle se va desfășura în perioada 16–19 iulie, la Castelul Bánffy din Bonțida, județul Cluj. Organizatorii au anunțat un line-up care îi include, printre alții, pe The Cure, Twenty One Pilots, Nothing But Thieves, Teddy Swims, Chase & Status, Wet Leg și Sleaford Mods, alături de peste 200 de artiști români și internaționali.

Festivalul este unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din România și atrage anual zeci de mii de participanți din țară și din străinătate.

Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, marți, că „în lunile iulie și august, cel mai important proiect pentru România este absorbția fondurilor europene din PNRR”.

„Mai avem de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi”, a declarat Bolojan.

Lucrările finanțate din aceste fonduri

Din această sumă, „sunt finanțate lucrările la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitalele aflate în construcție, școlile și creșele, anveloparea blocurilor, precum și o bună parte dintre investițiile din orașele și comunele din întreaga țară”, potrivit premierului interimar.

„Țintele și reformele României au fost stabilite în 2021. Unele au fost realiste și le-am îndeplinit, iar pentru altele mai avem câțiva pași de făcut. Altele s-au dovedit a fi prea optimiste, Le-am renegociat acolo unde a fost posibil. Din păcate, unele obiective au rămas neîndeplinite”, a precizat acesta.

De asemenea, a afirmat că „mai avem de îndeplinit câteva reforme care presupun, în fapt, adoptarea unor legi”.

„Este necesară convocarea Parlamentului”

„Întrucât Guvernul nu mai poate recurge la procedura angajării răspunderii și nici la ordonanțe de urgență pentru adoptarea acestora, este necesară convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare, în perioada următoare, pentru dezbaterea și adoptarea acestor acte normative”, a specificat Bolojan.

„Dintre reformele rămase, șase proiecte legislative sunt cele mai importante:

• legea privind salarizarea unitară – valoare 770 milioane de euro;
• legea privind incompatibilitățile – 770 milioane de euro;
• legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat -770 milioane de euro;
• legea privind funcția publică – 770 milioane de euro
• legea privind Codul urbanismului – 972 milioane de euro;
• legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire – 972 milioane de euro”.

„Până la sfârșitul acestei săptămâni, vom încheia toate consultările cu Comisia Europeană. Vom transmite grupurilor parlamentare, liderilor de partide și conducerilor celor două Camere propunerile de lege, astfel încât, în a doua jumătate a lunii iulie, acestea să poată fi discutate și adoptate”, a conchis Ilie Bolojan.

Rezultatele vin într-un moment în care lipsa cronică de somn afectează aproximativ trei din zece adulți la nivel global și este asociată deja cu un risc mai mare de diabet, boli cardiovasculare și obezitate, mai arată Scientific American.

Ce au descoperit cercetătorii

Studiul a inclus 95 de adulți care, în mod normal, dormeau între șapte și opt ore pe noapte. Participanții au fost rugați să își reducă durata somnului cu aproximativ 90 de minute în fiecare noapte, timp de șase săptămâni, continuându-și în același timp activitățile obișnuite.

La finalul perioadei de monitorizare, cercetătorii au observat că participanții au câștigat, în medie, aproximativ o jumătate de kilogram și au petrecut, în medie, cu 17 minute mai mult pe zi în activități sedentare. Bărbații și femeile aflate la menopauză au înregistrat cele mai mari creșteri ale timpului petrecut stând jos, aproximativ 30 de minute suplimentare zilnic. Autorii spun că modificările pot părea reduse pe termen scurt, însă efectele se pot acumula în timp.

De ce este important acest studiu

Numeroase cercetări au asociat lipsa somnului cu obezitatea, însă majoritatea experimentelor anterioare au fost realizate în laborator și au presupus restricții severe de somn, uneori doar patru ore pe noapte, pentru câteva zile. Noua cercetare este considerată mai apropiată de viața reală deoarece participanții au fost monitorizați timp de șase săptămâni, în mediul lor obișnuit, iar reducerea somnului a fost moderată.

Lipsa cronică de somn afectează aproximativ trei din zece adulți la nivel globa. Foto: freepik

Marie-Pierre St-Onge, profesor de medicină nutrițională la Columbia University Irving Medical Center și coordonatoarea studiului, afirmă că experimentul reflectă mai fidel comportamentul multor adulți care, fără să își dea seama, dorm constant puțin mai puțin decât ar avea nevoie.

Sedentarismul ar putea explica o parte din efecte

Cercetătorii cred că lipsa somnului nu influențează doar metabolismul, ci și comportamentul zilnic. Persoanele care dorm mai puțin tind să petreacă mai mult timp în activități sedentare, ceea ce poate reduce consumul energetic și favoriza acumularea kilogramelor în plus. În studii anterioare realizate pe aceiași participanți, echipa de cercetare a observat că reducerea duratei somnului poate crește și riscul apariției diabetului de tip 2 sau al unor probleme cardiovasculare la anumite categorii de persoane.

Specialiștii: efectele se pot amplifica în timp

Jean-Philippe Chaput, cercetător în domeniul somnului și obezității la Children’s Hospital of Eastern Ontario, care nu a participat la studiu, spune că rezultatele confirmă o relație de cauzalitate între somnul insuficient și creșterea în greutate. Deși aproximativ o jumătate de kilogram acumulată în șase săptămâni poate părea nesemnificativă, menținerea aceluiași tipar de somn timp de luni sau ani ar putea avea consecințe importante asupra sănătății.

Cât somn recomandă specialiștii

Societățile medicale recomandă, în general, ca adulții să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte, interval considerat optim pentru sănătatea metabolică, funcționarea creierului și reducerea riscului de boli cronice. Autorii studiului spun că următoarea etapă a cercetărilor va urmări nu doar efectele lipsei de somn, ci și beneficiile pe care le poate avea prelungirea duratei somnului asupra greutății și sănătății generale.