Un val de atacuri coordonate a zguduit sâmbătă Mali, după ce militanți islamiști și grupări separatiste au vizat capitala și mai multe orașe din nordul și centrul țării, relatează AP.

Potrivit autorităților și martorilor, este unul dintre cele mai ample episoade de violență din ultimii ani.

Focuri de armă și explozii în aeroportul din Bamako

Atacurile au vizat inclusiv Aeroportul Internațional Modibo Keïta din Bamako, unde s-au auzit focuri de armă grele și explozii.

Martori citați de presă au relatat că elicoptere militare survolau zona, iar tiruri de armă automată veneau din apropierea bazei aeriene aflate lângă aeroport.

Armata maliană a confirmat că „grupuri teroriste armate neidentificate” au atacat mai multe obiective și cazărmi, precizând ulterior că situația este „sub control”.

Alianță între jihadiști și separatiști

Responsabilitatea pentru atacuri a fost revendicată de JNIM, afiliată rețelei al-Qaida, care a anunțat că a acționat împreună cu Frontul de Eliberare Azawad.

Această colaborare ridică semne de alarmă, în condițiile în care alianțe similare au mai fost formate în trecut, inclusiv în 2012, când grupările armate au invadat nordul Maliului, declanșând actuala criză de securitate.

Lupte în mai multe orașe

Violențele nu s-au limitat la capitală. Locuitori din Kati, unde se află principala bază militară și unde locuiește liderul juntei Assimi Goïta, au raportat explozii și focuri de armă încă din zorii zilei.

Reședința ministrului apărării, Sadio Camara, ar fi fost grav avariată, potrivit martorilor.

În nord, orașe precum Kidal și Gao au fost, de asemenea, scena unor lupte intense. Un fost primar din Kidal a declarat că insurgenții au preluat controlul asupra unor cartiere, iar purtătorul de cuvânt al mișcării Azawad, Mohamed Elmaouloud Ramadane, a susținut că forțele sale controlează orașul și zone din Gao — afirmații care nu au putut fi verificate independent.

Populația, prinsă în mijlocul violențelor

Locuitorii descriu scene de panică. În Gao, cel mai mare oraș din nord, exploziile au făcut să vibreze locuințele.

„Forța exploziilor face ca ușile și ferestrele casei mele să tremure. Sunt speriat de moarte”, a declarat un rezident.

Imagini distribuite pe rețelele sociale arată convoaie de militanți deplasându-se în camioane și pe motociclete pe străzi aproape pustii.

Alertă de securitate

Ambasada Statelor Unite în Mali a emis o alertă de securitate, după ce au fost raportate explozii și focuri de armă în apropierea aeroportului și în zona Kati, îndemnând cetățenii americani să se adăpostească și să evite deplasările.

O regiune în criză profundă

Potrivit analistului Ulf Laessing, atacul ar putea fi cel mai mare de acest tip din ultimii ani:

„Este deosebit de îngrijorător faptul că JNIM a coordonat atacurile cu rebelii tuaregi.”

Mali, alături de Niger și Burkina Faso, se confruntă de ani de zile cu insurgențe jihadiste și conflicte armate.

După loviturile de stat militare, juntele din aceste țări s-au distanțat de aliații occidentali și s-au apropiat de Rusia, în speranța că vor stabiliza situația de securitate. Însă, potrivit analiștilor, violențele s-au intensificat, iar numărul atacurilor a atins niveluri record.

Atacul de sâmbătă confirmă o tendință îngrijorătoare: grupările armate devin tot mai coordonate, iar statul malian pare tot mai vulnerabil în fața unei crize care se adâncește.

Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, este așteptat să revină în Pakistan după încheierea vizitei sale în Oman, potrivit presei iraniene preluată de news.sky.com.

Evoluția vine într-un context diplomatic incert, după ce o întâlnire potențială cu emisari americani a fost anulată.

Vizită fără întâlniri cu partea americană

Araghchi a părăsit recent Pakistanul fără să se întâlnească cu oficiali ai administrației conduse de Donald Trump.

Motivul: anularea deplasării la Islamabad a unor emisari americani importanți, printre care Steve Witkoff și Jared Kushner.

Absența acestor întâlniri a alimentat incertitudinea privind posibile negocieri sau reluarea dialogului între cele două părți.

Posibilă revenire la Islamabad

Potrivit agenției semi-oficiale Mehr News Agency, șeful diplomației iraniene ar urma să revină în Pakistan după etapa din Oman. Nu este clar dacă această eventuală întoarcere ar putea redeschide discuțiile cu emisarii americani.

Semnalele rămân ambigue, iar contextul sugerează o dinamică diplomatică fluidă, în care planurile se pot schimba rapid.

Mesajul lui Trump: „o ofertă mai bună”

În același timp, Donald Trump a declarat în fața presei că a primit o ofertă „mult mai bună” după ce a anunțat anularea vizitei delegației americane.

Nu au fost oferite detalii suplimentare despre natura acestei propuneri, însă afirmația sugerează existența unor negocieri sau contacte indirecte în desfășurare.

Un context diplomatic volatil

Succesiunea rapidă a acestor evenimente – anulări, deplasări și posibile reveniri – reflectă un climat diplomatic instabil, în care canalele de comunicare rămân deschise, dar fragile.

O eventuală revenire a lui Abbas Araghchi la Islamabad ar putea indica o reluare a contactelor sau cel puțin o tentativă de recalibrare a dialogului într-un moment sensibil pentru relațiile dintre Washington și Teheran.

Șapte persoane au murit și alte peste 17 au fost rănite sâmbătă, după ce un dispozitiv exploziv a fost detonat într-un autobuz aflat în mișcare în sud-vestul Columbiei, relatează AP.

Atacul, calificat de autorități drept „act terorist”, vine pe fondul unei intensificări alarmante a violențelor în regiune.

Explozia a avut loc pe autostrada Panamericană, în zona localității Cajibío, din provincia Cauca. Guvernatorul regiunii, Octavio Guzmán, a confirmat că dispozitivul a fost activat în timp ce autobuzul transporta civili.

🚨 BREAKING | COLOMBIA

Graphic Warning: Violent terrorist attack.

Cylinder bomb hit a bus on Pan-American Highway, El Túnel, Cajibío, Cauca.

FARC dissidents: 7 killed, 17 injured.

Highway blocked. Developing.#Cauca #Atentado #Colombia #Terrorism #Noticias pic.twitter.com/zToarPAORT

— Public News X (@PublicNewsX) April 25, 2026

Autoritățile: „Act terorist”

Comandantul Forțelor Armate, Hugo López, a descris atacul drept un „act terorist” și a indicat drept responsabile rețelele asociate cu „Iván Mordisco”, una dintre cele mai căutate figuri din țară, precum și facțiunea Jaime Martínez.

Aceste grupări sunt disidențe ale fostei organizații de gherilă Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC), care nu au respectat acordul de pace semnat cu statul columbian în 2016 și continuă să opereze în regiune.

Reacția președintelui Petro

Președintele Gustavo Petro a condamnat dur atacul, într-un mesaj public:

„Cei care au comis atacul și au ucis șapte civili — și au rănit alți 17 — sunt teroriști, fasciști și traficanți de droguri.”

Potrivit acestuia, multe dintre victime sunt membri ai comunităților indigene.

Zeci de incidente în doar două zile

Atacul face parte dintr-un val mai amplu de violențe. Potrivit armatei, cel puțin 26 de incidente criminale au fost înregistrate în ultimele două zile în sud-vestul țării, majoritatea vizând civili.

Printre acestea se numără:

• un atac armat asupra unei secții de poliție din zona rurală Jamundí
• un atac asupra unei instalații radar a aviației civile în El Tambo, unde autoritățile au interceptat și doborât trei drone încărcate cu explozibili
• detonarea a două vehicule-capcană în apropierea unor unități militare din Cali și Palmira, care au provocat pagube materiale

Regiune-cheie pentru traficul de droguri

Escaladarea violențelor este legată de lupta pentru controlul unor rute strategice de trafic de droguri. Provinciile Cauca și Valle del Cauca sunt considerate puncte critice, oferind acces la rute maritime și fluviale către portul Buenaventura — un hub major pentru transportul drogurilor spre America Centrală și Europa.

Mobilizare guvernamentală și apeluri la acțiune

În contextul agravării situației, o delegație guvernamentală condusă de ministrul Apărării, Pedro Sánchez, se afla în Palmira chiar în momentul atacului.

„Acești criminali încearcă să insufle frică, dar vom răspunde cu fermitate”, a transmis acesta.

La rândul său, guvernatoarea provinciei Valle del Cauca, Francisca Toro, a cerut „sprijin imediat” din partea guvernului central, solicitând întărirea forțelor de securitate și intensificarea operațiunilor de informații.

Recompense pentru capturarea liderilor

Autoritățile au anunțat o recompensă de peste un milion de dolari pentru informații care ar putea duce la capturarea lui „Marlon”, lider al facțiunii Jaime Martínez în regiune.

În paralel, autoritățile locale au oferit anterior aproximativ 14.000 de dolari pentru identificarea celor responsabili de atacurile din Cali și Palmira.

Câteva sute de persoane au protestat sâmbătă în Varșovia, cerând autorităților să aplice deciziile instanțelor care obligă statul polonez să recunoască, în scopuri administrative, căsătoriile între persoane de același sex încheiate în alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit tvpworld.com.

Manifestația a fost organizată de mai multe organizații LGBT și condusă de activistul Bart Staszewski, care a acuzat guvernul că ignoră hotărâri judecătorești „istorice”.

Decizii europene ignorate

Protestul vine la o lună după ce Curtea Administrativă Supremă a Poloniei a decis că autoritățile trebuie să recunoască oficial căsătoriile între persoane de același sex realizate în alte țări UE, într-un caz privind doi cetățeni polonezi căsătoriți în Germania.

Hotărârea instanței poloneze a urmat unei decizii similare pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care a stabilit că statele membre sunt obligate să recunoască astfel de căsătorii, cel puțin din punct de vedere administrativ. Nerespectarea acestei obligații, au avertizat judecătorii europeni, încalcă drepturile cetățenilor Uniunii.

„Egalitatea nu este un slogan”

Protestatarii s-au adunat în fața sediului premierului Donald Tusk, purtând pancarte cu mesaje precum „Egalitate în căsătorie”, „Împreună nu vom renunța la egalitate” și „Gata cu segregarea în căsătorie”.

„Egalitatea și statul de drept nu sunt sloganuri goale”, a declarat Bart Staszewski, explicând că manifestația urmărește să atragă atenția asupra lipsei de acțiune a autorităților.

Activistul i-a adresat direct întrebări premierului, criticând faptul că, la șase luni de la decizia instanței, nu au fost luate măsuri concrete.

„De ce căsătoriile încheiate într-o țară a Uniunii Europene – Germania, Danemarca, Franța, Spania – nu sunt recunoscute în Polonia?”, a întrebat acesta.
„De ce nu vreți să dărâmați acest zid care încă ne separă de o Europă democratică?”

Presiune din partea societății civile

Protestul are loc într-un context de presiune tot mai mare asupra guvernului. La începutul săptămânii, peste 100 de organizații neguvernamentale au criticat autoritățile pentru neaplicarea deciziilor instanțelor.

Potrivit agenției de presă PAP, manifestația s-a desfășurat fără incidente.

Obstacole legislative și opoziție politică

De partea sa, Ministerul de Interne a transmis că implementarea completă a deciziilor Curtea de Justiție a Uniunii Europene necesită modificări legislative, inclusiv introducerea unei proceduri de transcriere a căsătoriilor.

Chiar și în aceste condiții, hotărârile instanțelor nu echivalează cu legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex în Polonia, unde subiectul rămâne puternic contestat de grupările conservatoare.

Totuși, deciziile obligă autoritățile să trateze aceste uniuni ca fiind valide din punct de vedere administrativ – un pas considerat esențial de activiști în direcția recunoașterii depline a drepturilor.

Guvernul din Panama a anunțat că trei dintre cetățenii săi reținuți în Cuba au fost eliberați și au revenit în țară, în timp ce alți șapte rămân în detenție, informează AP.

Potrivit unui comunicat oficial, cele trei persoane eliberate — toate femei — au ajuns deja în Panama.

Autoritățile au mulțumit guvernului cubanez pentru acest gest și au transmis că vor continua demersurile pentru rezolvarea situației celorlalți cetățeni.

Acuzații de „propagandă subversivă”

Cei zece panamezi au fost arestați la Havana la sfârșitul lunii februarie, fiind acuzați de autoritățile cubaneze că ar fi participat la acțiuni de „propagandă subversivă”.

Potrivit Ministerul de Interne al Cubei, aceștia ar fi fost plătiți pentru a intra în țară și pentru a amplasa materiale cu conținut „contrar ordinii constituționale”.

Autoritățile cubaneze susțin că persoanele reținute ar fi declarat că urmau să părăsească insula imediat după îndeplinirea misiunii și că ar fi primit sume cuprinse între 1.000 și 1.500 de dolari fiecare.

Demersuri diplomatice în curs

Guvernul panamez a precizat că va continua dialogul cu autoritățile de la Havana pentru a asigura „bunăstarea” celor șapte cetățeni rămași în detenție și pentru a obține o soluționare rapidă a cazului.

Cazul evidențiază tensiunile sensibile legate de acuzațiile de interferență și activități politice în Cuba, dar și importanța canalelor diplomatice în rezolvarea unor astfel de situații.

Președintele american Donald Trump susține că a făcut pași înainte în calmarea conflictelor din Orientul Mijlociu, însă realitatea din teren indică un echilibru precar, marcat de armistiții fragile și tensiuni nerezolvate care pot reizbucni oricând, potrivit unei analize AP.

La mai bine de un an de la atacul lansat de Hamas pe 7 octombrie 2023, regiunea rămâne instabilă, în ciuda unei reduceri a operațiunilor militare majore. Conflictele au fost, în mare parte, „înghețate”, dar nu rezolvate.

Iranul și impasul strategic

Relația dintre Washington și Iran continuă să fie blocată într-un impas periculos.

Deși Trump a alternat între amenințări dure și apeluri la negocieri, nu s-a ajuns la niciun acord concret privind programul nuclear iranian.

Situația este agravată de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, unde Iranul a restricționat traficul maritim, provocând o criză energetică globală. În replică, SUA mențin o blocadă navală și au amenințat cu atacuri asupra navelor iraniene.

Teheranul nu a dat semne că ar fi dispus la concesii majore, cerând ridicarea sancțiunilor și încetarea atacurilor israeliene asupra aliaților săi regionali.

Armistiții fără soluții reale

În Liban, un armistițiu recent a redus intensitatea luptelor, dar nu a eliminat tensiunile. Israelul continuă să opereze în sudul țării, în timp ce Hezbollah refuză să se dezarmeze și își păstrează capacitatea militară.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu se confruntă cu presiuni interne pentru a transforma succesele militare în rezultate politice clare înaintea alegerilor.

În același timp, riscul unei escaladări rămâne ridicat, iar mulți libanezi se tem de o revenire la o ocupație israeliană prelungită în sudul țării.

Gaza: armistițiu cu suferință continuă

În Gaza, armistițiul mediat de SUA a dus la oprirea marilor operațiuni militare și la eliberarea ostaticilor, însă violențele nu au încetat complet.

Potrivit autorităților sanitare locale, sute de palestinieni au fost uciși de la intrarea în vigoare a armistițiului, inclusiv numeroși copii.

Israelul continuă să efectueze lovituri împotriva unor ținte considerate militante, în timp ce Hamas rămâne activ și refuză să se dezarmeze.

Peste două milioane de oameni trăiesc în continuare în condiții precare, în tabere sau în ruinele locuințelor distruse.

Critici: „încetinirea nu rezolvă nimic”

Experții avertizează că aceste armistiții nu reprezintă soluții reale.

Fostul ambasador american în Arabia Saudită, Michael Ratney, susține că pauzele în conflict doar împiedică agravarea situației, fără a aborda cauzele profunde.

„Nu rezolvă nimic — doar împiedică înrăutățirea situației”, a spus el.

La rândul său, analistul Jon Alterman consideră că strategia lui Trump pune accent pe rezultate rapide și vizibile, fără a construi soluții sustenabile.

„Încetările pot părea confortabile, dar blochează tipare nesustenabile.”

O pace fragilă

Deși luptele de amploare s-au redus, tensiunile rămân puternice în întreaga regiune.

Milioane de oameni sunt încă strămutați, iar problemele structurale — de la rivalități geopolitice la conflicte teritoriale și ideologice — nu au fost rezolvate.

În acest context, progresele revendicate de Donald Trump par fragile, iar riscul unei noi escaladări rămâne ridicat.

Orientul Mijlociu rămâne astfel prins între armistiții temporare și un conflict care continuă să mocnească.

„Noi putem să avem o părere greșită despre meditație. Adică foarte mulți oameni care sunt mentali, cu o pregătire extraordinară, care și-au antrenat creierul să gândească, zic în ghilimele, cred că a medita înseamnă o stare lipsită de gânduri”, spune Alina Feder. 

Experta în Theta healing a precizat că, în timpul meditației, gândurile fac parte din proces și nu ar trebui să le acordăm importanță.

Într-un exercițiu demonstrativ realizat chiar în cadrul emisiunii, Alina Feder ne ghidează spre relaxare.

„Gândurile vin și pleacă, important e să ținem focusul pe vocea care ne ghidează în meditație. Să nu mutăm focusul de la voce, de la ghidajul meditației, spre gândul care vine. A venit gândul, el pleacă, iar noi revenim la a ne conecta și a asculta acea voce”, spune Alina Feder.

Feder a explicat că pentru a medita nu avem nevoie de niciun fel de pregătire prealabilă a spațiului în care suntem, ci este suficient doar să încercăm să fim relaxați și putem încerca să medităm indiferent unde ne aflăm.

„Creierul emite, concomitent, cinci tipuri de unde cerebrale. Beta, Alfa, Gamma, Delta, Theta. Meditația Theta reprezintă o stare de relaxare profundă, de «presomn», de  «ațipire conștientă». Că stăm întinși în pat, sau că stăm sprijiniți la fereastră admirând copacii, tot aia e. Important este să ne setăm intenția să ne relaxăm și să ne ducem creierul în undele cerebrale de intensitate mai joasă”, explică instructoarea de Theta healing.

Alina Feder spune că astfel de meditații ghidate pot fi ascultate pe YouTube. Cu toate acestea, cei care simt că nu rezonează pot învăța ei înșiși să mediteze în acest fel.

„Atunci când ascultăm o meditație ghidată, nu e neapărat important cuvântul, descrierea meditației, ci e foarte important cum sună vocea celui care ne ghidează”, spune Alina Feder. 

Potrivit instructorului, chiar și instructoarei de Theta healing, chiar și rugăciunea „Tatăl Nostru” ne conectează la undele cerebrale theta.

„Pot chiar să spun o rugăciune, dar vorbesc de acea rugăciune Tatăl nostru pe care o spun conștient, o spun cu credință, o spun în conexiune – nu o recit ca pe o rugăciune, oricare ar fi ea”, spune Alina Feder. 

Unicul gol al partidei a fost înscris din penalty în minutul 70 de Andrei Cordea.

Acesta a fost meciul cu numărul 450 pentru Mario Camora pe prima ligă a fotbalului românesc. El se află la al 15-lea sezon la CFR Cluj.

Cele două rivale s-au întâlnit și pe 16 martie, când Universitatea Cluj – CFR Cluj s-a terminat 2-1.

CFR Cluj ajunge astfel la 37 de puncte în play-off, la doar 2 distanță de rivala Universitatea Cluj, care are 39 de puncte.

În etapa a șasea a play-off-ului se joacă duminică Dinamo-Rapid, iar luni Fc Argeș-Universitatea Craiova.

Potrivit IPJ Argeș, sâmbătă după-amiaza, polițiștii au prins un tânăr șofer, de 23 de ani, din Cuca, care conducea un autoturism pe DN 73, pe raza localității Schitu-Golești, care a fost înregistrat de aparatul RADAR cu viteza de 173 de km/h.

Pe tronsonul pe care circula limita legală era de 50 de km/h.

Tânărul a afost amendat cu 1.822,5 lei, iar permisul de conducere a fost reținut în vederea suspendării dreptului de a conduce pentru patru luni, fiind eliberată dovadă înlocuitoare fără drept de circulație.

Festivitatea de premiere a avut loc sâmbătă în Complexul Sportiv de Natație din Otopeni. David Popovici a fost desemnat sportivul anului 2025, iar Adrian Rădulescu a primit trofeul pentru antrenorul anului trecut, în natația românească.

Popovici a obținut anul trecut aur la 100 m și 200 m liber la Campionatele Mondiale de seniori de la Singapore, dar și aur la 100 m și 200 m liber, precum și bronz la 50 m liber la Campionatul European de tineret de la Samorin;

Au fost premiați și juniorii anului din natație: Daria Silișteanu (feminin) și Robert Badea (masculin). Alături de cei doi au fost premiați și tehnicienii Andrei Pinticanu, Luis Lăcătuș și Iulia Becheru.

Daria Silișteanu este medaliată cu argint la 100 m spate la Campionatul Mondial de juniori de la Otopeni și cu aur la 100 m spate și bronz la 50 m spate la Campionatul European de juniori de la Samorin.

Robert Badea a obținut, în 2025, bronz la 400 m mixt la Campionatul Mondial de juniori de la Otopeni, aur la 400 m mixt și argint la 200 m mixt la Campionatul European de juniori de la Samorin.