Ministerul Afacerilor Externe (MAE) îi informează pe cetățenii români care „se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Federația Rusă dinspre Republica Estonia, prin punctul de trecere a frontierei Narva–Ivangorod, asupra faptului că autoritățile estoniene au anunțat reducerea programului de funcționare”.

Astfel, începând cu data de 15 iunie 2026, punctul de trecere a frontierei Narva–Ivangorod va fi deschis în intervalul orar 7:00–19:00, doar pentru circulația pietonală.

Cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, pot suna la Ambasada României în Federația Rusă.

Informația a fost confirmată de Înaltul Comisar al Canadei în Regatul Unit, Bill Blair, într-un interviu acordat publicației Politico.

Potrivit diplomatului, oficiali britanici și canadieni discută despre participarea Marii Britanii la Defence, Security and Resilience Bank (DSRB), o instituție financiară creată pentru a sprijini investițiile în industria de apărare a statelor aliate.

„Există discuții în desfășurare”, a declarat Blair. El a adăugat că negocierile implică atât Ministerul britanic al Apărării, cât și Trezoreria.

Rol important pentru fostul premier Gordon Brown

Unul dintre promotorii proiectului este fostul premier britanic Gordon Brown. Acesta colaborează în prezent cu guvernul de la Londra pe teme de finanțare internațională.

Potrivit oficialului canadian, Brown a discutat direct cu premierul canadian Mark Carney despre posibilitatea unei colaborări mai strânse în cadrul băncii de apărare.

DSRB urmărește să ofere finanțare cu rating ridicat pentru proiecte din industria militară a statelor partenere. Susținătorii inițiativei consideră că mecanismul ar putea accelera investițiile în contextul creșterii tensiunilor globale.

Până acum, Londra a evitat să se alăture oficial proiectului. Totuși, implicarea lui Brown este văzută ca un semnal că poziția guvernului britanic ar putea deveni mai favorabilă.

Canada analizează programul viitorului avion de luptă

În paralel, Ottawa poartă discuții cu Marea Britanie, Japonia și Italia privind o eventuală participare la Global Combat Air Programme (GCAP).

Programul urmărește dezvoltarea unui avion de luptă de generația a șasea până în anul 2035. Proiectul este considerat unul dintre cele mai ambițioase programe militare aflate în prezent în dezvoltare.

Bill Blair a afirmat că autoritățile canadiene analizează „foarte serios” posibilitatea implicării în inițiativă.

Oficialul a subliniat că industria aeronautică a Canadei dispune de expertiza și infrastructura necesare pentru o contribuție importantă. El a menționat și accesul țării la minerale critice și lanțuri de aprovizionare sigure.

Mize strategice pentru NATO

Anunțul vine într-un moment în care statele NATO încearcă să accelereze investițiile în apărare și în tehnologii militare avansate.

Guvernul britanic a transmis că rămâne deschis extinderii programului GCAP și primirii unor noi parteneri, atât timp cât calendarul proiectului nu este afectat.

Dacă negocierile vor avea succes, Marea Britanie și Canada ar putea deveni parteneri-cheie în două dintre cele mai importante inițiative de apărare aflate în prezent pe agenda aliaților occidentali.

Eugen Tomac spune că în momentul de față adâncirea crizei politice este în dezavantajul României. el acuză partidele politice au avut la dispoziție mai bine de 45 de zile să vină cu o soluție pentru a prezenta un program și o majoritate și nu au făcut acest lucru. Astfel, președintele Nicușor Dan i-au încredințat mandatul de a forma o majoritate „cu obiectivul de a încerca să conving partidele să iasă din această zonă și din logica disputelor politice și să îmi acorde încrederea mie și echipei de profesioniști pe care am propus-o, pentru că România în momentul de față riscă să piardă miliarde de euro”.

În plus, eugen Tomac a spus, vineri seara, la B1 TV că „riscăm, practic, prin acest orgoliu politic, să anulăm tot efortul pe care l-au făcut cetățenii români anul trecut, pentru că, pentru a echilibra deficitul bugedar, românii au plătit și au scos mai mulți bani din buzunarul lor”.

Întrebat dacă guvernul Tomac este un paravan folosit de PSD, TOmac a spus că le-a oferit lui Bolojan și Fritz posibilitatea de a schimba nume din lista de miniștri propuși.

„Atât timp cât eu am propus și am prezentat cu maximă bună credință disponibilitatea mea de a discuta și cu domnul Bolojan și cu domnul Fritz și cu oricine doriți dumneavoastră de a schimba orice nume de pe lista de miniștri propusă, cred că am dat dovadă de cea mai mare deschidere. Evident că îmi doresc să primesc sprijinul partidelor parlamentare democratice, pro-europene, dar în același timp trebuie să ținem cont de ceva ce este esențial în politică: de bun simți și compromis. Când nu există argumente și soluții, cel mai ușor este să încerci să inventezi etichete care acoperă de fapt neputința. Tocmai acesta este și motivul pentru care eu am conștiința împăcată și voi merge mai departe, pentru că am o responsabilitate uriașă, nu față de o persoană anume, am o responsabilitate uriașă față de milioane de cetățeni români și față de această țară”, a mai spus Eugen Tomac.

UPDATE: Președinta Parlamentului European, despre începerea negocierilor

Președinta Parlamentului European Roberta Metsola a declarat, joi, că „O Europă mai mare este o Europă mai puternică și mai sigură”.

„Extinderea este cel mai puternic instrument geopolitic al nostru, iar Ucraina și Moldova își au locul în Europa”, a transmis Metsola, adăugând că „toate acestea resping în același timp agresiunea, amenințările și intimidările Rusiei”.

Știre inițială

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că Uniunea Europeană a făcut un pas important în ceea ce privește aderarea la UE a Ucrainei și a Republicii Moldova.

„Toate statele membre au convenit să deschidă primul grup de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova”, a transmis von der Leyen.

Grupul privind elementele fundamentale, deschis luni

Luni, în cadrul primei Conferințe Interguvernamentale, „vom deschide grupul privind elementele fundamentale”, a precizat președinta. Acestea reprezintă „coloana vertebrală a valorilor și principiilor fundamentale de aderare pe care este construită UE, de la statul de drept la instituții democratice puternice”.

„Aceasta este o recunoaștere a determinării, curajului și muncii asidue depuse de ambele țări în promovarea reformelor, chiar și în fața unor provocări imense”.

De asemenea, reprezintă „un semnal că oferta UE de pace, stabilitate și oportunități este de neegalat. Extinderea este o alegere strategică”.

„Prin apropierea națiunilor noastre, consolidăm pacea, securitatea și prosperitatea pe întreg continentul nostru”, a adăugat von der Leyen.

„Într-o lume marcată de o incertitudine crescândă, o Uniune Europeană mai mare este în interesul nostru comun. Extinderea rămâne una dintre cele mai mari povești de succes ale UE și cea mai bună investiție a noastră în viitorul nostru comun”, a concluzionat președinta Comisiei Europene.

Today, the European Union took a major step forward.

All Member States agreed to open the first accession negotiations cluster with Ukraine and Moldova.

At the first Intergovernmental Conference on Monday, we will open the cluster on fundamentals; the backbone of the accession… pic.twitter.com/WSPU8CVPpg

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 12, 2026

Potrivit Centrului INFOTRAFIC, în perioada 12-25 iunie vor fi efectuate lucrări de întreținere la pasajul peste Râul Vadului, situat pe DN7, între Râmnicu Vâlcea și Sibiu.

Pe durata intervențiilor, circulația se va desfășura alternativ, pe un singur sens de mers. Traficul va fi dirijat cu piloți sau prin semafoare electrice.

Autoritățile avertizează că în zonă pot apărea întârzieri, mai ales în intervalele cu trafic intens.

Restricțiile de pe Valea Oltului, prelungite cu încă 30 de zile

De asemenea, restricțiile instituite pe sectorul DN7 cuprins între localitățile Călimănești și Câinenii Mari au fost prelungite până la 15 iulie.

Măsura a fost luată pentru continuarea lucrărilor de stabilizare a versanților din apropierea șoselei. Intervențiile includ îndepărtarea materialului instabil, montarea plaselor de protecție și consolidarea zonelor cu risc de căderi de pietre.

Pentru vehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 7,5 tone se menține interdicția de circulație de luni până sâmbătă, între orele 08:00 și 17:30.

Celelalte categorii de vehicule pot circula, însă în condiții de restricții temporare și trafic dirijat, în funcție de necesitățile impuse de lucrări.

Recomandări pentru șoferi

Polițiștii le recomandă conducătorilor auto să circule cu prudență și să respecte semnalizarea temporară instalată în zonele afectate.

De asemenea, șoferii sunt sfătuiți să evite manevrele riscante și să ia în calcul timpi suplimentari de deplasare pe una dintre cele mai circulate rute dintre sudul și centrul țării.

Din grupă mai fac parte Qatar și Elveția. Specialiștii văd Elveția drept principala favorită la calificare, ceea ce face ca punctele puse în joc la Toronto să fie extrem de importante.

Pentru Canada, meciul are și o încărcătură simbolică. Este primul meci din istoria Cupei Mondiale masculine disputat pe teritoriul canadian. De altfel, BMO Field este cel mai mic stadion utilizat la Mondialul din 2026

Canada vrea să scrie istorie

Naționala pregătită de Jesse Marsch participă pentru a treia oară la un Campionat Mondial. Canadienii au mai fost prezenți în 1986 și 2022, însă nu au câștigat niciodată un meci la turneul final.

Mai mult, Canada a pierdut toate cele șase partide disputate până acum la Cupa Mondială. O victorie contra Bosniei ar reprezenta un record istoric pentru fotbalul canadian.

Speranțele gazdelor se leagă de Alphonso Davies și Jonathan David. Cei doi sunt considerați liderii unei generații care a ridicat nivelul fotbalului canadian în ultimii ani, relatează The New York Post.

Bosnia mizează pe experiența lui Džeko

Bosnia-Herțegovina dispută doar al doilea său Campionat Mondial. Singura participare anterioară a avut loc în 2014, în Brazilia.

Calificarea la ediția din 2026 a fost una spectaculoasă. Bosniacii au eliminat Italia la baraj și au revenit pe cea mai mare scenă a fotbalului după o absență de 12 ani, potrivit Reuters.

Principalul nume din lot rămâne Edin Džeko. Atacantul de 40 de ani este golgheterul all-time al naționalei, cu 73 de goluri. El reprezintă și ultimul simbol al generației care a dus Bosnia la Mondialul din 2014.

Un nume familiar pentru fanii fotbalului din România se regăsește și în lotul Bosniei și Herțegovinei. Atacantul Jovo Lukić, legitimat la Universitatea Cluj, face parte din selecționata pregătită de Sergej Barbarez și a fost inclus în formula de start pentru duelul cu Canada.

Bosnia și Herțegovina are una dintre cele mai cosmopolite selecționate de la Cupa Mondială. Cei 26 de jucători provin din nu mai puțin de 19 campionate diferite, cel mai mare număr dintre toate participantele la turneul final.

O premieră pentru cele două echipe

Partida de la Toronto este și prima confruntare oficială dintre cele două reprezentative. Cele două echipe nu s-au întâlnit niciodată la nivel de seniori într-un meci oficial.

Într-o grupă în care mai apar Qatar și Elveția, un succes la debut poate cântări decisiv în cursa pentru calificarea în fazele eliminatorii.

Deputata PSD a explicat principalele modificări aduse proiectului care vizează actualul articol privind „pornografia infantilă”, arătând că noua formulare pune în centrul protecției penale copilul, ca victimă a infracțiunii.

„În primul rând, arată clar cine este victima: copilul. Copilul este cel abuzat, exploatat sexual. El este cel a cărui demnitate este afectată. El este supus unei victimizări continue produse prin păstrarea sau circulația materialului pornografic. Problema nu este obscenitatea, ci exploatarea, abuzul sexual real asupra unui minor real”, a transmis Tușa, vineri seara, pe Facebook.

Potrivit acesteia, „în fapt, nu este pornografie, este abuz sexual asupra copiilor, înregistrat, păstrat, transmis sau vândut pentru mulți bani”, iar noua denumire „plasează copilul în centrul protecției penale”.

Tușa respinge criticile potrivit cărora pedepsele ar urma să fie reduse și susține că noua reglementare diferențiază între gravitatea faptelor.

„Pedepsele nu se reduc, dimpotrivă legea devine mai dură pentru formele grave de abuz sexual asupra copiilor. Astfel, cine produce, promovează sau expune materiale de abuz sexual asupra copiilor nu poate fi tratat la fel ca cel care doar deține”.

Deputata explică faptul că proiectul prevede pedepse de 2 până la 7 ani pentru procurarea, deținerea, stocarea sau distribuirea unor astfel de materiale, de la 3 la 10 ani pentru promovare ori expunere și de la 5 la 12 ani pentru producerea acestora.

„Nu băgăm la închisoare copii, ci abuzatorii”

Referindu-se la limita maximă de șapte ani pentru forma de bază a infracțiunii, Tușa a oferit exemplul unui minor care deține o fotografie cu un alt minor dezbrăcat.

„Scopul legii nu este să băgăm la închisoare copii, ci abuzatorii”, a afirmat aceasta, adăugând că, în astfel de situații, legislația permite individualizarea reacției penale și, în anumite condiții, renunțarea la urmărirea penală.

Un alt element introdus de proiect vizează sancționarea groomingului.

„A treia modificare importantă sancționează cu pedeapsa 3-10 ani fapta unei persoane de a solicita unui minor să înregistreze, să producă, să transmită o foto sau un video cu el. Practic, alin. 7 sancționează tentativa faptelor de la primul punct, adică cererea neurmată de executare din partea copilului”.

Proiectul se află în dezbaterea Senatului

Ea a mai arătat că, atunci când solicitarea este urmată de transmiterea sau producerea materialelor, intervine concursul de infracțiuni, ceea ce poate conduce la pedepse mai mari decât cele prevăzute în prezent de Codul Penal.

Potrivit Dianei Tușa, proiectul se află în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată, iar forma actuală este rezultatul unor consultări cu instituții precum DIICOT, BCCO, CSM, UNBR, CNA, ANCOM și ONG-uri, „ iar forma prezentată mai sus reprezintă forma avizată favorabil de Comisia Juridică, ținând cont și de observațiile transmise de instituțiile abilitate”.

Cei doi lideri au publicat mesaje pe rețeaua X.

„Salut decizia de a deschide luni primul grup de negocieri de aderare. Moldova este pregătită să le deschidă pe toate – am depus eforturile și vom continua să implementăm reforme. Aștept cu nerăbdare summitul UE-Moldova din 22 iunie”, a scris Maia Sandu pe rețeaua de socializare.

Volodimir Zelenski le-a mulțumit reprezentanților UE, dar și ucrainenilor pentru eforturile făcute și pentru sacrificiile de pe front.

„Le mulțumesc tuturor oamenilor noștri care luptă pentru Ucraina, lucrează pentru statul nostru și ajută la apărarea intereselor noastre naționale. Și le mulțumesc tuturor partenerilor noștri din UE și fiecărui lider personal pentru acest pas puternic de dragul Europei. Ucraina se apără pe sine și, făcând acest lucru, apără întreaga Europă -șiideea că națiunile europene pot trăi unite, libere și în pace”, a transmis Zelenski.

Președintele Ucrainei a subliniat faptul că începerea negocierilor reprezintă un sprijin politic și moral pentru ucraineni.

„După cum am spus, Ucraina face ceea ce este necesar și este important ca UE să își țină și ea cuvântul. Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic și moral semnificativ pentru statul și poporul nostru. De asemenea, mulțumim Europei pentru tot sprijinul său – un sprijin care demonstrează o adevărată conducere și ne ajută să protejăm vieți. S-a făcut tot posibilul pentru a deschide următoarele clustere. De asemenea, felicităm Republica Moldova pentru acest pas, pe care îl facem împreună”, a precizat Zelenski.

Anunțul UE

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că statele membre ale Uniunii Europene au convenit să deschidă primul grup de negocieri de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova.

„Toate statele membre au convenit să deschidă primul grup de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova”, a transmis von der Leyen.

Conform unor noi cercetări realizate de Universitatea Fairbanks din Alaska, fiecare creștere cu 1 grad Celsius a temperaturilor medii de vară prelungește topirea ghețarilor cu aproximativ trei săptămâni, potrivit Science Daily.

Studiul utilizează observații radar prin satelit.

Studiul demonstrează, de asemenea, că radarul cu apertură sintetică (SAR) poate monitoriza automat și constant ghețarii. Radarul poate monitoriza și limitele acestora de zăpadă pe tot parcursul anului. În mod tradițional, limitele de zăpadă sunt măsurate de obicei doar spre sfârșitul sezonului de topire. Atunci, sunt măsurate folosind instrumente optice.

Observațiile cercetătorilor

Echipa de cercetare a folosit observații radar pentru a măsura „zilele de topire” ale ghețarilor. O zi de topire poate reprezenta o perioadă completă de 24 de ore. În această perioadă, un ghețar se topește în întregime sau poate consta în mai multe zile în care topirea are loc în diferite porțiuni ale ghețarului, până când suprafața totală afectată este egală cu suprafața completă a ghețarului.

O creștere a numărului de zile de topire indică faptul că sezonul de topire devine mai lung, ceea ce contribuie la o pierdere generală mai mare de gheață, potrivit sursei.

Oamenii de știință au monitorizat schimbările sezoniere pe aproape fiecare ghețar din Alaska, între mijlocul anului 2016 și 2024.

SAR poate aduna date în condiții nefavorabile

Deoarece nu se bazează pe lumina soarelui, SAR poate colecta date prin nori și în întuneric.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că valurile de căldură pe termen scurt pot reduce dramatic stratul de zăpadă care protejează ghețarii. În perioadele neobișnuit de calde, ghețarii au pierdut cu până la 28% mai multă zăpadă protectoare decât în ​​anii obișnuiți. Acest procent se aplică la scara lanțurilor muntoase individuale. Nu afectează neapărat fiecare ghețar în mod egal din acele regiuni.

Un convoi de ajutor umanitar condus de Nunțiul Apostolic în Liban a fost oprit, joi, de armata israeliană și forțat să își schimbe ruta, potrivit AFP.

Ajutoarele umanitare se îndreptau spre trei sate creștine de la granița de sud.

„Joi, când ne apropiam de satul Debel (…), am dat față în față cu mai multe tancuri israeliene (…). Convoiul a fost oprit”, a declarat membrul convoiului pentru AFP.

Locuitorii nu vor să plece

Locuitorii acestor sate refuză să evacueze, așa cum a fost ordonat de armata israeliană. Aceasta  ocupă o parte din sudul Libanului, potrivit sursei citate.

„Au fost mai multe focuri de armă și mitralieră îndreptate spre poziții din spate pe care nu le-am putut identifica, ceea ce a creat un val de panică ”, a continuat membrul convoiului. Potrivit acestuia, nu era clar „dacă era vorba de intimidare sau de vizarea pozițiilor Hezbollah”. Însă, nu a existat niciun foc de ripostă.

Contactate de AFP, armata israeliană și Vaticanul nu au răspuns inițial.

Convoiul era condus de Nunțiul Apostolic Paolo Borgia. Acesta includea ONG-uri creștine precum Caritas și L’Œuvre d’Orient. Era format din 25 de camioane și mai multe mașini care transportau locuitori care doreau să se întoarcă acasă, a spus el.

Traseul a fost coordonat cu Forța Interimară a Națiunilor Unite din Liban (UNIFIL). Coordonarea s-a realizat prin intermediul mecanismului de monitorizare a încetării focului. Acesta a fost stabilit în 2024, în urma unui război anterior dintre Israel și Hezbollah.

Convoiul a trebuit să aleagă un traseu mai lung

Fiind „blocat aproape o oră”, convoiul a trebuit să urmeze un traseu mai lung pentru a ajunge la destinație „după un drum de 12 ore ”, potrivit aceleiași surse.

„Populațiile care au ales să rămână, ca în aceste sate, sunt complet izolate de restul țării. Sunt lipsite de resurse, deoarece majoritatea sunt fermieri. Nu au acces la câmpurile lor”, a declarat pentru AFP  Vincent Gelot, directorul L’Œuvre d’Orient pentru Liban și Siria.

Reprezentanții comunităților creștine de frontieră au cerut, marți, statului libanez să „deschidă coridoare umanitare”. Aceștia au subliniat că drumurile care le deservesc sunt acum „tăiate sau extrem de periculoase”.