Resursele de gaze naturale ale României, din producția internă și depozitele care încă mai au o treime din capacitatea totală, sunt suficiente pentru a acoperi actualul consum al populației și industriei, explică Ion Sterian.

„Nu sunt probleme cu aprovizionarea cu gaze naturale a României. În primul rând, consumurile s-au redus sub 40 de milione de metri cubi pe zi, 39 – 40 de milioane de metri cubi pe zi, odată cu încălzirea vremii, și sunt acoperite din producția internă și din înmagazinare, ceea ce demonstrează importanța înmagazinării gazelor și a facilităților de înmagazinare a gazelor, care permit ca România să își asigure consumurile de gaze indiferent de ce se întâmplă, la nivel global și geopolitic”, a declarat Ion Sterian, directorul general al Transgaz, pentru Mediafax.

Și dacă temperaturile nu creșteau, România are capacitatea de producție internă și suficiente gaze în depozite pentru a trece cu bine de sezonul rece. Oficial, sezonul de extracție din depozite se încheie pe 31 martie.

„Chiar dacă nu se încălzea, făceam față. Dacă extracțiile erau de 25-30 de milioane de metri cubi pe zi în zilele cu ger, acum, pentru mâine, extrasul din înmagazinare este de 17,5 milioane de metri cubi. Mai avem circa un miliard de metri cubi de gaze înmagazinate, ceea ce echivalează cu circa 33% din capacitatea totală de depozitare a României, ceea ce este foarte bine. Mai avem mai puțin de o lună până la 1 aprilie, și altele vor fi cantitățile extrase spre sfârșitul lunii, când ne apropiem de a doua lună de primăvară. Și am avut o iarnă normală din punctul de vedere al temperaturilor, similară cu cele de acum cinci, șase, șapte ani”, a precizat șeful Transgaz, în declarația pentru Mediafax.

Un argument major, explică directorul general al operatorului național de sistem de transport al gazelor naturale din România – dar și din Republica Moldova, prin Vestmoldtrangaz – este și faptul că România este cel mai important producător de gaze din Uniunea Europeană, cu o pondere de aproximativ 35%, iar când proiectul de explorare și gazelor din perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră Neptun Deep va ajunge la capacitate maximă producția autohtonă practic se va dubla.

Proiectul, o investiție de 4 miliarde de euro a partenerilor egali ai concesiunii, OMV Petrom, care e și operator, și Romgaz, este estimat să înceapă producția în cursul anului 2027.

Cum au crescut prețurile

De asemenea Ion Sterian a subliniat că tranzitul gazelor prin Coridorul Vertical se derulează absolut normal, nefiind influențat de tensiunile din Orientul Mijlociu.

„Tranzitul gazelor nu este în niciun caz influențat de tensiunile din Orientul Mijlociu și restricțiile din Strâmtoarea Ormuz”, a declarat șeful Transgaz.

Ce a influențat actualul conflict din Iran este nivelul cotațiilor (prețuri intrazilnice).

Potrivit datelor oficiale, cotațiile pe bursele din Grecia, Bulgaria și Ungaria, Austria și România raportate în data de 2 martie față de data de 27 februarie 2026 au crescut procentual astfel :

• ENEX Grecia – creștere 18,0 %
• Balkan Gas Bulgaria – creștere 30%
• ⁠CEEGEX Ungaria – creștere 33,3%
• CEGH Austria – creștere 31,2%
• ⁠BRM România – creștere 37,3%

Cotațiile pentru Austria și România pentru data de 3 martie până la ora asta raportate la data de 27 februarie indică următoarele creșteri :

• CEGH Austria – creștere 57,5 %
• BRM România -creștere 51,7 %

Coridorul Vertical și Coridorul Transbalcanic, piloni esențiali ai securității energetice

Conceptul Coridorului Vertical a fost inițiat, promovat și susținut încă din 2016, de România, prin Transgaz, prin primul Memorandum de Înțelegere semnat la București, în iulie 2017.

„Coridorul Vertical și Coridorul Transbalcanic, parte a acestuia, reprezintă piloni esențiali ai securității energetice ce contribuie direct la diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, la reducerea totala a dependenței de gazele rusești și la consolidarea rezilienței energetice a Republicii Moldova și Ucrainei, respectiv a întregii Europe Centrale și de Est și a zonei Balcanilor”, declara directorul general al Transgaz, Ion Sterian, la sfârșitul anului trecut.

Prin Coridorul Vertical se preiau în principal gazele naturale lichefiate (GNL) americane produse de companii americane (Exxon, Chevron, etc), inclusiv din terminalele GNL din Grecia existente (Revythoussa, Alexandroupolis) precum și din alte terminalele în fază de proiect (ex. Dioriga).

În prezent, capacitatea Coridorului Vertical este de 5,03 mld m3/ an. Prin implementarea Coridorului Vertical se asigură o capacitate de transport totală de 9,41 mld m3/an, într-o prima etapă, urmând ca în etapa a doua capacitatea de transport totală să ajungă la 27 mld m3/an.

Vicepremierul Tanczos Barna consideră că pentru România va fi „foarte greu” să respecte obiectivul propus privind deficitul bugetar de 6,2% asumat în fața Comisiei Europene, în contextul evenimentelor globale care pot genera crize economice și militare.

„Ţinta (de deficit bugetar – n.r.) este 6,2, ţinta recomandată de Comisie. Foarte greu să ne încadrăm în acest 6,2 în condiţiile în care toată lumea trebuie să înţeleagă, şi Comisia Europeană, pentru că într-o criză, cu războaie, într-o criză nu doar cu potenţial efect economic, dar militară, nu poţi să fii foarte rigid în momentul în care te uiţi la deficit şi te uiţi la anumite costuri ale bugetului, ale statului, care vin practic să ajute persoanele vulnerabile în asemenea situaţii”, a declarat Tanczos Barna, marţi seară, la TVR Info.

Statele Unite au atacat aproape 2.000 de ținte de la începutul conflictului cu Iranul, a declarat marți un oficial militar american, spunând că loviturile inițiale din primele 24 de ore au fost „de două ori” mai ample decât cele realizate la începutul invaziei Irakului în 2003, potrivit AFP.

Referindu-se la primele atacuri americane din Irak, amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), a afirmat că acțiunile din „primele 24 de ore” împotriva Iranului au fost „aproape de două ori mai importante”.

„Suntem în prezent la mai puțin de 100 de ore de la începerea acestei operațiuni și am lovit deja aproape 2.000 de ținte cu peste 2.000 de muniții”, a precizat el într-un videoclip publicat pe X.

Administrația Trump vizează accelerarea producției de arme prin întâlniri cu principalii contractori de apărare

Administrația Trump plănuiește o întâlnire vineri la Casa Albă cu directorii celor mai mari companii de apărare din SUA pentru a discuta modalități de accelerare a producției de arme.

Ședința oficialilor vine în contextul în care Pentagonul lucrează la reaprovizionarea stocurilor după atacurile asupra Iranului și alte operațiuni militare recente, au spus pentru Reuters cinci surse apropiate planului.

Companii precum Lockheed Martin și compania-mamă a Raytheon, RTX, împreună cu alți furnizori importanți, au fost invitate la întâlnire, au declarat sursele sub anonimat, din motiv că discuțiile sunt confidențiale, scrie The Guardian.

Știrea inițială

Miercuri, conflictul dintre Israel și Iran intră oficial în cea de-a cincea zi. Marți, Adunarea Experților din Iran l-a desemnat pe Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem Ali Khamenei, drept următorul Lider Suprem al țării, sub influența Gărzilor Revoluționare, au declarat surse pentru Iran International.

Sursele au precizat că decizia Adunării Experților a fost adoptată într-un context de presiune exercitată de Garda Revoluționară, organismul militar cu rol politic important în structurile de conducere iraniene.

Tot marți, un presupus atac cu dronă iraniană a lovit o stație CIA din Arabia Saudită, a anunțat Washington Post. Lovitura „echivalează cu o victorie simbolică pentru republica islamică, în contextul în care aceasta atacă ținte și personal american din Orientul Mijlociu”, potrivit a două persoane familiarizate cu situația și citate de Washington Post.

O alertă internă a Departamentului de Stat, obținută de The Post, menționa că atacul a „prăbușit” o parte din acoperișul ambasadei și a „contaminat” interiorul cu fum. Notificarea menționa că ambasada a suferit „daune structurale”, iar personalul „continuă să se adăpostească la fața locului”.

De asemenea, președintele SUA, Donald Trump, a făcut marți noapte o postare pe Truth Social, unde a scris că „de la lansarea Operațiunii Epic Fury, peste 9.000 de americani s-au întors acasă în siguranță din Orientul Mijlociu”.

„Dacă sunteți cetățean american în Orientul Mijlociu și doriți să vă întoarceți acasă, vă rugăm să vă înregistrați la Departamentul de Stat la Step.State.Gov. Departamentul va identifica locul în care vă aflați și vă va oferi opțiuni de călătorie. Deja oferim zboruri charter gratuite și rezervăm opțiuni comerciale, despre care ne așteptăm să devină din ce în ce mai disponibile pe măsură ce trece timpul.”, a mai scris el.

Prim-ministrul canadian, Mark Carney, a cerut miercuri o dezescaladare rapidă a conflictului declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, îndemnând toate părțile să respecte regulile internaționale de angajament.

Vorbind miercuri la Sydney, Mrk Carney a declarat că războiul din Orientul Mijlociu reprezintă „un alt exemplu al eșecului ordinii internaționale”.

„Canada solicită o dezescaladare rapidă a ostilităților și este pregătită să ajute la atingerea acestui obiectiv”, a spus el.

Atacurile cu rachete și drone continuă și în a cincea zi de conflict.

Marea Britanie a anunțat marți că va opri vizele de studiu pentru cetățenii din patru țări și va suspenda vizele de muncă pentru afgani, folosind o „frână de urgență”, pentru a reduce creșterea cererilor de azil venite prin rute legale, scrie Reuters.

Imigrația rămâne una dintre cele mai sensibile probleme politice în Marea Britanie. Guvernul prim-ministrului Keir Starmer a vrut schimbare legat ce această situație, în timp ce partidul populist Reform UK câștigă popularitate în sondaje.

Ministerul de Interne, care va bloca vizele de studiu pentru cetățenii din Afganistan, Camerun, Myanmar și Sudan, a precizat că cererile de azil depuse de studenți din aceste țări au crescut de peste cinci ori între 2021 și 2025. Totodată, cererile de vize de muncă pentru afgani depășesc numărul de vize emise.

„Marea Britanie va oferi întotdeauna refugiu persoanelor care fug de război și persecuție, dar sistemul nostru de vize nu trebuie abuzat. De aceea iau decizia fără precedent de a refuza vizele acelor cetățeni care doresc să profite de generozitatea noastră.”, a declarat ministrul de Interne, Shabana Mahmood, într-un comunicat.

Guvernul a raportat că cererile de azil depuse după intrarea prin vize legale s-au triplat din 2021, reprezentând 39% din cele 100.000 de cereri primite anul trecut.

Aproximativ 16.000 de persoane din cele patru țări sunt sprijinite cu fonduri publice, inclusiv peste 6.000 cazați în hoteluri. Asta crește presiunea asupra costurilor de cazare pentru azil, estimate la 4 miliarde de lire sterline (5,34 miliarde de dolari) pe an.

Modificările vor intra în vigoare pe 26 martie, iar guvernul dorește să creeze noi „rute sigure și legale”, plafonate, odată ce sistemul de azil se va stabiliza.

Marea Britanie a oferit adăpost la peste 37.000 de afgani prin programe de relocare din 2021 și a emis aproximativ 190.000 de vize umanitare anul trecut.

De asemenea, guvernul a obținut cooperarea Angolei, Namibiei și Republicii Democrate Congo pentru returnări, după ce a avertizat că cetățenii lor riscă să piardă accesul la vizele britanice.

Keir Starmer a declarat că regulile de azil din Marea Britanie sunt mai permisive decât în alte părți ale Europei și sunt un „factor de atracție” pentru persoanele care doresc să ajungă în țară.

În noiembrie, guvernul britanic său a anunțat planuri pentru crearea unui statut de refugiat temporar și pentru accelerarea expulzării persoanelor care sosesc ilegal.

Cancelarul german Friedrich Merz, după o întâlnire oficială cu Donald Trump, marți, a afirmat că i-a sugerat președintelui american să exercite o presiune mai intensă asupra lui Vladimir Putin din cauza conflictului din Ucraina.

„Rusia își croiește timp aici și, procedând astfel, acționează și împotriva voinței președintelui american. În discuțiile de astăzi, am cerut creșterea presiunii asupra Moscovei”, a spus Friedrich Merz jurnaliștilor, conform Reuters.

Statele Unite, Rusia și Ucraina sunt implicate în negocieri trilaterale menite să asigure un acord de pace. Merz a declarat, însă, că un astfel de acord trebuie să aibă susținerea Europei pentru a fi viabil.

„Nu suntem pregătiți să acceptăm un acord negociat peste capetele noastre”, a afirmat Merz.

Cotațiile internaționale la petrol și gaze au urcat puternic după ce conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat livrările de energie din Orientul Mijlociu, scrie The Guardian.

Atacurile lansate de Teheran asupra unor nave și obiective energetice au dus la suspendarea transportului maritim în Golf și la oprirea unor capacități de producție din state precum Qatar și Irak.

Tensiunile militare au lovit direct una dintre cele mai importante regiuni energetice ale lumii. Zona asigură aproape o treime din producția globală de petrol și aproximativ o cincime din gazele naturale. Orice întrerupere a fluxurilor are efect imediat asupra piețelor internaționale.

Petrolul atinge cel mai ridicat nivel din ultimele luni

Contractul de referință pentru țiței Brent a încheiat ședința cu un avans de 3,66 dolari, ceea ce înseamnă o creștere de 4,7%, până la 81,40 dolari pe baril. Este cel mai ridicat nivel de închidere din ianuarie 2025.

Investitorii au reacționat rapid la riscul unei crize prelungite în regiune. Temerea principală vizează o eventuală extindere a conflictului și o blocare a exporturilor prin rutele maritime importante.

Scumpiri masive la gaze în Europa

Pe piața europeană, prețurile gazelor au urcat cu până la 40% în timpul tranzacțiilor, după care au mai redus din avans. Chiar și așa, nivelul rămâne mult peste cel de la începutul săptămânii, cu o creștere totală de aproximativ 40% față de luni.

Europa și Asia depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu.

Efecte în lanț asupra altor materii prime

Creșteri semnificative s-au înregistrat și la alte produse de bază. Zahărul, îngrășămintele și soia au devenit mai scumpe pe fondul temerilor legate de costurile mai mari de transport și energie.

Economiștii avertizează că o criză prelungită ar putea declanșa un nou val de inflație la nivel global. O astfel de evoluție ar pune presiune pe redresarea economică din Europa și Asia, care încă încearcă să își consolideze creșterea.

Dacă tensiunile continuă, piețele financiare și economiile dependente de importuri energetice ar putea resimți efecte și mai puternice în lunile următoare.

Vicepremierul Tanczos Barna a comentat marți seară, la TVR Info, inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea capacității nucleare a Franței și deschiderea unor discuții cu state europene interesate, inclusiv România, pe tema unei formule de „descurajare avansată”.

Tanczos Barna consideră că propunerea necesită o evaluare atentă la cel mai înalt nivel al statului.

Propunerea Franței și reacția de la București

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că dorește să crească numărul focoaselor nucleare și să exploreze o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni în domeniul descurajării.

Tanczos Barna a declarat că subiectul nu a ajuns încă la nivelul Guvernului sau al coaliției de guvernare și că analiza trebuie realizată de instituțiile cu atribuții directe în materie de politică externă și securitate.

„Avem această situație cu Franța, cu propunerea Franței. De azi pe mâine s-a reactivat un conflict care am crezut că niciodată nu se va ajunge aici. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenți și trebuie să devenim jucători pe această scenă a jocurilor strategice în regiune. Cu siguranță, la nivelul meu, la nivelul vicepremierilor sau la nivelul guvernului, Coaliției, încă nu a ajuns această propunere. Cu siguranță ajunge prima dată la președintele țării, după aceea la ministrul de Externe, după aceea la premier sau premier și după aceea ministrul de Externe. Da, trebuie să ne raportăm inclusiv la această propunere, trebuie analizată. Am fost, practic, un punct de stabilitate pe această hartă regională, cu Deveselu, cu bazele NATO, cu prezența forțelor militare externe în România. Noi am generat siguranță și stabilitate în zonă, dar lucrurile s-au schimbat foarte rapid și nu putem să mai afirmăm că noi, România, putem să fim un jucător cheie în această ecuație. Trebuie să avem aliați, trebuie să știm exact în ce direcție vrem să mergem și trebuie să facem analiză rapidă, să fim consecvenți și să avem aliații de partea noastră foarte puternici”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.

Poziția Ministerului de Externe

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a confirmat marți la Varșovia, în cadrul unui interviu la TVP World, că România se află printre statele invitate la discuțiile inițiate de Franța. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul polonez, Radosław Sikorski.

Șefa diplomației române a vorbit despre NATO și importanța principiului apărării colective.

„În primul rând, în ceea ce priveşte descurajarea şi descurajarea nucleară, cred că este important să reafirmăm principiul de bază al Articolului 5 al NATO şi faptul că suntem ţări aliate, prin urmare fiecare dintre noi, prin propria capacitate militară, acţionează ca un factor de descurajare pentru securitatea tuturor, iar cred că acest lucru este foarte important de clarificat. În ceea ce priveşte propunerea Franţei, România este una dintre ţările invitate să participe la aceste discuţii.”, a declarat Oana Ţoiu.

Ministrul a precizat că discuțiile se află într-o fază incipientă și că nu există deocamdată detalii clare despre un eventual plan. Ea a spus că tema trebuie analizată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condus de președinte.

„Din partea României şi în ceea ce priveşte poziţia noastră, acest subiect ţine de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prezidat de Preşedinte, iar întrucât Preşedintele urmează să aibă întâlniri relevante pe această temă, voi lăsa răspunsul în sarcina acestuia”, a declarat ea.

O decizie cu implicații strategice

România găzduiește elemente importante ale infrastructurii NATO, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu și baze utilizate de forțe aliate. În acest context, orice decizie legată de o eventuală implicare într-un proiect de descurajare nucleară europeană trebuie bine analizată.

Autoritățile române urmează să analizeze propunerea Franței în cadrul instituțional prevăzut de Constituție. Până la o poziție oficială, subiectul rămâne deschis, iar dezbaterea se va purta la nivelul conducerii statului.