Potrivit atenționărilor emise de meteorologi, atât județul Constanța, cât și județul Tulcea se vor afla sub cod galben de ceață până miercuri la ora 03:00.

În urma fenomenului, vizibilitatea va fi redusă la mai puțin de 200 de metri  și, izolat, sub 50 de metri.

De asemenea, o altă avertizare cod galben vizează județul Caraș-Severin, unde sunt prognozate intensificări ale vântului cu rafale de până la 70 de km/h. 

Atenționarea va fi în vigoare până miercuri la ora 03:00 și va afecta localitățile: Moldova Nouă, Oravița, Pojejena, Berzasca, Sichevița, Răcășdia, Grădinari, Sasca Montană, Lăpușnicu Mare, Dalboșeț, Coronini, Ciclova Română, Gârnic, Șopotu Nou, Vărădia, Socol, Berliște, Cărbunari, Naidăș, Vrani și Ciuchici. 

Ministerul Afacerilor Externe a emis o atenționare de călătorie pentru cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Bulgaria. Potrivit atenționării emise, circulația pe Podul Prieteniei care face legătura între Giurgiu și Ruse, va fi suspendată pentru toate categoriile de vehicule. 

Restricția traficului va avea loc joi de la ora 10:00 până la ora 15:00. Autoritățile bulgare au anunțat podul va fi închis pentru „reparații de urgență la suprafața drumului”. 

MAE anunță că românii pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +359 2971 2858 și +359 2973 3510. De asemenea, ministerul anunță că pentru situațiile de urgență este disponibil numărul de urgență al Ambasadei României la Sofia: +359 879 440 758.

„MAE recomandă consultarea paginilor web http://sofia.mae.ro, www.meteoalarm.org, www.mae.ro și reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte informat”, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie”, se mai arată în comunicatul emis. 

Privind suspendarea traficului rutier, IPJ Giurgiu a  recomandat participanților la trafic să ia măsuri din timp pentru reconfigurarea traseului în perioadele menționate. 

În vederea evitării blocajelor și reducerea timpului de așteptare, polițiștii recomandă planificarea atentă a călătoriilor și utilizarea rutelor alternative, după cum urmează:

– Județul Dolj: Calafat, Bechet
– Județul Teleorman: Zimnicea, Turnu Măgurele
– Județul Călărași: Călărași
– Județul Constanța: Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița, Dobromir.

Senatori democrați au avertizat marți că războiul cu Iranul ar putea escalada până la desfășurarea de trupe americane pe teren, după mai multe sesiuni de informare a Comisiei pentru Servicii Armate de către  personal al administrației Trump. 

Senatorul Richard Blumenthal din Connecticut a spus că actuala strategie ar putea conduce la trimiterea de trupe americane pe teritoriul iranian pentru a îndeplini obiectivele militare stabilite. El a avertizat că implicarea Rusiei ar putea pune în pericol viețile militarilor americani.

„Se pare că suntem pe cale să desfășurăm trupe americane pe teren în Iran pentru a îndeplini oricare dintre potențialele obiective de aici. Rusia pare să sprijine inamicul în mod activ și intensiv prin intermediul informațiilor și, poate, prin alte mijloace, iar China ar putea, de asemenea, să asiste Iranul”, a transmis  Blumenthal, potrivit Reuters. 

Senatoarea Jeanne Shaheen din statul New Hampshire a declarat că există riscuri majore pentru securitatea națională a Statele Unite. „Știm că Rusia deja ajută cu informații, Iranul, și că există o axă Rusia, China, Iran și Coreea de Nord care pune în pericol mai mare Statele Unite și securitatea noastră națională”, susține Shaheen. 

Majoritatea republicanilor din Congres susțin strategia administrației privind conflictul, deși există și câteva voci critice, în timp ce democrații au făcut mai multe apeluri privind transparența Casei Albe cu Congresul în privința operațiunilor militare. 

Galatasaray a reușit să se impună în meciul tur al optimilor de finală împotriva echipei antrenate de Arne Slot. Victoria echipei a fost asigurată încă din minutul 7 prin reușita semnată de Mario Lemina.  

Atletico Madrid s-a impus la scor în fața echipei Tottenham Hotspur. Formația antrenată de Diego Simeone s-a  impus cu 5-2, grație unui start puternic cu patru goluri în douăzeci și două de minute. Pe lista marcatorilor s-au aflat Marcos Llorente (min. 6), Griezmann (min. 14), Julian Alvarez (min. 15, 55) și Le Normand (min. 22). Pentru echipa londoneză, au marcat Pedro Porro în minutul 26 și Solanke în minutul 76. 

Bayern München a demolat pe Atalanta făcând un pas important spre următoare rundă a competiției. Bavarezii s-au impus cu scor 6-1 pe terenul formației italiene. Pentru Bayern au marcat Stanišić (min. 12), Olise (min. 22, 64), Gnabry (min. 25), Nicolas Jackson (min. 52) și Jamal Musiala (min. 67). Italienii au reușit golul de onoare abia în prelungirile partidei prin Mario Pasalic (90+3). 

În ultima partidă a serii, Barcelona a reușit un egal dramatic împotriva Newcastle, scor 1-1. Gazdele au deschis scorul târziu, în minutul 86, prin Harvey Barnes, și păreau aproape de victorie, însă în urma unei lovituri de la 11 metri, Lamine Yamal a restabilit egalitatea în minutul 90+6. 

Manșa retur a acestor meciuri e va desfășura miercuri, 18 martie. 

Rezultatele sunt aproape șocante: aproape o treime dintre oamenii care locuiesc în SUA și Canada cred că lumea se va sfârși în timpul vieții lor.

Conform noilor cercetări publicate în Jurnalul de Personalitate și Psihologie Socială acest lucru ar putea afecta modul în care acești oameni percep provocările cu care se confruntă societatea, deși acest lucru depinde foarte mult de tipul de apocalipsă pe care și-l imaginează individul.

De-a lungul istoriei, au existat o mulțime de oameni care au crezut că trăiesc sfârșitul lumii. Însă pentru un număr semnificativ de oameni care trăiesc în SUA, asta nu mai pare o posibilitate îndepărtată: o treime dintre respondenți cred că lumea se va sfârși înaintea lor.

„Credința în sfârșitul lumii este surprinzător de răspândită în America de Nord și influențează semnificativ modul în care oamenii interpretează și răspund la cele mai presante amenințări cu care se confruntă omenirea”, a declarat într-un comunicat Dr. Matthew I. Billet, autorul principal al studiului .

În noul studiu, echipa de cercetători a fost interesată de modul în care aceste convingeri ar putea modela reacțiile oamenilor la amenințările reale din lume, de la criza climatică până la posibilitatea unui conflict nuclear.

Cercetătorii de la Universitatea din Columbia Britanică au chestionat 3.400 de persoane, adresându-le o serie de întrebări menite să le măsoare atitudinea față de risc. Mai exact, au analizat percepția riscului, sau cât de mare este percepția lor asupra unei amenințări, de exemplu, criza climatică , toleranța la risc sau cât de pregătiți sunt să tolereze riscul în ciuda posibilelor impacturi negative, și sprijinul lor pentru „acțiuni extreme” pentru a evita riscul.

„Acțiunile extreme au constat în alocarea a 10% din PIB-ul SUA pentru acest risc, instituirea legii marțiale și răsturnarea completă a guvernului actual și a ordinii sociale”, explică publicația.

Tinerii, mai predispuși să creadă că se va sfârși lumea pe vremea lor

Pe lângă acestea, participanților li s-au adresat o serie de întrebări demografice, inclusiv factori precum orientarea politică și religiozitatea. Echipa a descoperit câteva diferențe interesante.

Deși 28,9% dintre participanți au fost de acord că lumea se va sfârși în timpul vieții lor, această convingere a avut tendința de a scădea odată cu vârsta, tinerii fiind mai predispuși să aibă această viziune asupra lumii.

Analizând mai amănunțit datele, echipa a descoperit că au existat excepții: convingerile despre sfârșitul lumii nu au scăzut pe măsură ce protestanții evanghelici au îmbătrânit și ar putea chiar crește ușor în rândul participanților musulmani.

„Alte variabile demografice au fost predictori mai puțin consecvenți ai credințelor despre sfârșitul lumii”, adaugă studiul.

„Doar 6% din răspunsuri sunt explicate de statutul socio-economic și orientarea politică, și mai puțin de 2% de etnie și sex“.

Echipa a descoperit că reacția oamenilor la amenințare depindea de cauză: și anume dacă oamenii erau cei care o provocau.

Cei care credeau că apocalipsa se va datora forțelor divine erau mai puțin predispuși să susțină acțiuni extreme.

Per total, echipa a descoperit că cinci factori cheie definesc modul în care oamenii gândesc și acționează.

Aceștia au fost:

• cât de aproape era amenințarea percepută
• dacă credeau că oamenii sunt responsabili pentru ea
• dacă credeau că forțele divine sau supranaturale sunt responsabile pentru ea
• câtă influență ar putea avea personal asupra rezultatului
• și dacă rezultatul final va fi pozitiv sau negativ

Specialiștii spun că înțelegerea acestor viziuni despre lume este vitală pentru factorii de decizie politică.

„Indiferent dacă o anumită narațiune apocaliptică este sau nu corectă, aceasta are totuși consecințe asupra modului în care populațiile se confruntă cu riscuri concrete”, a adăugat Billet, autorul studiului.

„Dacă vrem să construim un consens în ceea ce privește abordarea schimbărilor climatice, siguranța inteligenței artificiale sau pregătirea pentru pandemie, trebuie să înțelegem cum interpretează diferite comunități aceste amenințări prin propriile lentile culturale. Într-o lume care se confruntă cu riscuri catastrofale reale, această înțelegere nu a fost niciodată mai importantă”, spune el.

Potrivit unui raport publicat de Axios, solicitarea reprezintă prima încercare a Casei Albe de a impune restricții Israelului de la începutul războiului comun împotriva Iranului, lansat în urmă cu aproximativ zece zile, scrie The Independent.

Conflictul s-a soldat deja cu mii de victime în Iran.

Washingtonul ar fi invocat trei motive pentru această solicitare.

• În primul rând, oficialii americani consideră că atacurile asupra infrastructurii energetice afectează populația iraniană și pot slăbi sprijinul intern pentru opoziția față de regim.
• În al doilea rând, Donald Trump ar dori să mențină posibilitatea cooperării cu industria petrolieră iraniană după încheierea războiului.
• În al treilea rând, Casa Albă se teme că bombardarea instalațiilor petroliere ar putea provoca represalii majore împotriva infrastructurii energetice din întreaga regiune.

Conflictul dintre SUA, Israel și Iran a provocat deja tensiuni semnificative pe piețele energetice, amplificate de închiderea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol la nivel global.

Cotațiile petrolului au scăzut după ce Trump a spus că războiul va înceta curând

În weekend, prețul petrolului a crescut brusc, ajungând luni la aproximativ 115 dolari pe baril.

Ulterior, cotațiile au scăzut după ce Donald Trump a declarat că războiul s-ar putea încheia „foarte curând”.

În același timp, mesajele venite de la Washington au fost contradictorii

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că Statele Unite „nu vor ceda până când inamicul nu va fi învins total și decisiv”.

În paralel, Casa Albă a fost nevoită să clarifice o afirmație făcută de secretarul american pentru Energie, Chris Wright, care susținuse pe platforma X că forțele americane au escortat un petrolier prin Strâmtoarea Hormuz.

Oficialii au precizat ulterior că armata SUA nu a efectuat o astfel de operațiune.

„În România sunt astăzi peste 22.000 de medici rezidenți – tineri aflați în formare, care lucrează zi de zi în spitale și care trebuie să își poată exercita profesia într-un cadru clar, predictibil și corect. Discuția noastră s-a concentrat pe clarificarea cadrului legislativ privind polițele de asigurare profesională și pe modul în care putem construi un sistem coerent care să ofere protecție atât personalului medical, cât și pacienților”, susține Alexandru Rogobete, după întâlnirea de marți cu reprezentanții Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare și cu Cătălina Poiană, președinta CMR.

Ministrul Sănătății susține că actul medical trebuie să se desfășoare într-un mediu sigur, în care responsabilitățile sunt clar definite, iar mecanismele de protecție funcționează corect.

„Am analizat împreună pașii necesari pentru a avea reguli mai clare privind asigurarea profesională și statutul rezidenților în raport cu Colegiul Medicilor din România”, arată Rogobete.

El spune că discuția a fost despre „cum ne asigurăm că personalul medical este protejat în exercitarea profesiei, iar pacienții beneficiază de siguranță și responsabilitate în actul medical. „La început de carieră, claritatea regulilor contează. Medicii rezidenți trebuie să știe că profesia pe care o aleg are un cadru corect și previzibil încă din primii ani de practică”.

Departamentul de poliție al orașului New York (NYPD), a răspuns, marți, la o altă sesizare privind un dispozitiv suspect în apropierea reședinței „Gracie” a primarului New York-ului, potrivit The Guardian.  

Autoritățile din New York au închis traficul pe mai multe străzi, dar și accesul într-unul dintre parcurile învecinate.

„Din cauza unui dispozitiv suspect, East End Avenue între East 85th și East 87th Street, precum și East 86th Street între York Avenue și East End Avenue sunt închise traficului auto și pietonal. În plus, Carl Schurz Park este închis în acest moment”, se arată în anunțul publicat pe X de autoritățile din New York.

Nu se știe dacă incidentul de marți este legat de protestele de sâmbătă, în cadrul cărora cei doi tineri au plasat bombe improvizate. Ei au fost acuzați de terorism și utilizarea unei arme de distrugere în masă, după ce ar fi aruncat dispozitive explozive improvizate în timpul unei demonstrații anti-islamice, în fața reședinței lui Mamdani.

Explozibilii identificați în depozitul din Pensnsylvania au fost detonați controlat

Separat, FBI-ul a confirmat că depozitul din Pennsylvania despre care se credea că a fost asociat cu atacul petrecut, sâmbătă, conținea reziduuri de explozibil. Resturile de explozibili identificați în cadrul perchezițiilor au fost detonate controlat.

„Agenții speciali FBI specializați în bombe și echipele locale de geniști au efectuat o detonare controlată pentru a asigura siguranța forțelor de ordine și a celorlalți oameni din zonă. Suntem recunoscători pentru ajutorul acordat de Biroul FBI din Philadelphia și de agențiile locale din Middletown și Newton, care ne-au asistat pe parcursul întregii nopți”, potrivit comunicatului publicat de FBI, marți.

Atacul s-a petrecut, duminică. Potrivit purtătoarei de cuvânt a MAE, mai mulți angajați din consulat au fost suprinși de undele de șoc ale exploziei puternice, al cărui impact a spart ferestrele clădirii, dar și ale locuințelor din apropierea consulatului, notează CNN. 

Zakharova  a afirmat că, în urma exploziei, nu au fost raportate decese și nici persoane rănite grav.

Zakharova a calificat atacurile asupra misiunilor diplomatice și consulare drept „o încălcare a dreptului internațional”.

„Cerem tuturor părților să respecte cu strictețe inviolabilitatea sediilor diplomatice și să se abțină de la orice atacuri asupra siguranței, vieții și sănătății personalului lor”, a declarat putătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe din Rusia.

Războiul din Orientul Mijlociu se află în cea de 11-a zi, iar atacurile în țările din regiunea Golfului Persic continuă.

Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Apărării Naționale, căpitanul Palferenț Octavian, pilot militar al Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, a murit marți, 10 martie, în jurul orei 17:30.

Incidentul s-a produs în incinta Bazei 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță”, acolo unde militarul se afla în misiune.

Conform datelor preliminare comunicate de autorități, ofițerul a intervenit pentru a salva un câine care căzuse într-un bazin de apă din interiorul unității militare.

Sursa foto: Facebook Armata României

Intervenția a fost urmată de o tragedie

Militarul a fost scos din apă de un coleg aflat în apropiere. Imediat după incident, personalul bazei a început manevrele de prim-ajutor, până la sosirea echipajului Serviciului de Urgență.

„Potrivit datelor preliminare, ofițerul a intervenit pentru salvarea unui câine căzut într-un bazin de apă din incinta unității. Militarul a fost scos din apă de un coleg aflat în apropiere, fiind inițiate imediat manevrele de prim-ajutor de către personalul bazei, până la sosirea echipajului Serviciului de Urgență.”

Din păcate, în ciuda eforturilor depuse de echipele de intervenție, viața pilotului nu a mai putut fi salvată.

Căpitanul Palferenț Octavian avea 30 de ani și era pilot militar al Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Potrivit informațiilor oficiale, acesta era căsătorit și nu avea copii. Autoritățile au anunțat că a fost deschisă o anchetă pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.

„Cazul este cercetat de organele judiciare competente, pentru clarificarea tuturor circumstanțelor producerii acestui eveniment”, se arată în comunicatul transmis de Aviața Română.

Mesajul transmis de conducerea Armatei

Ministerul Apărării Naționale, Statul Major al Forțelor Aeriene și personalul unităților militare implicate au transmis un mesaj de condoleanțe după moartea pilotului.

„Conducerea Ministerului Apărării Naționale, Statul Major al Forțelor Aeriene și personalul unităților militare implicate își exprimă profundul regret pentru pierderea suferită și transmit sincere condoleanțe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, au  transmis aceștia.