PDF-ul (Portable Document Format) a fost creat de compania Adobe în 1993 pentru a permite deschiderea documentelor pe orice computer fără a modifica aspectul acestora. De-a lungul anilor, formatul a devenit standard pentru documente oficiale, formulare administrative, lucrări academice sau documente de lucru, scrie Il Post.

Problema este că PDF-urile au fost concepute în primul rând pentru a fi citite de oameni, nu de programe informatice. Deși modelele moderne de inteligență artificială pot analiza texte complexe, ele întâmpină dificultăți atunci când încearcă să interpreteze structura unui document PDF. De exemplu, atunci când textul este organizat în coloane, include grafice sau tabele. Din aceste motive, programele pot interpreta greșit ordinea informațiilor, ceea ce duce la rezultate confuze.

De ce AI-ul citește greu documentele PDF

Din punct de vedere tehnic, un PDF funcționează mai degrabă ca o „fotografie” a unui document. Fișierul conține instrucțiuni pentru a reproduce exact aceeași pagină pe orice dispozitiv. Pentru a extrage textul, programele trebuie să folosească tehnologii de recunoaștere optică a caracterelor (OCR), care transformă imaginile în text digital. Aceste sisteme funcționează relativ bine în cazul documentelor simple. Ele întâmpină probleme majore atunci când fișierele conțin scanări, scris de mână sau structuri grafice complexe.

În schimb, alte formate precum HTML sunt mult mai ușor de analizat de către inteligența artificială. Explicația este că acestea includ etichete care indică structura documentului: titluri, subtitluri sau paragrafe.

O provocare pentru industria inteligenței artificiale

Limitările PDF-urilor reprezintă o problemă dublă pentru companiile din domeniul inteligenței artificiale. Pe de o parte, utilizatorii se confruntă frecvent cu dificultăți atunci când încearcă să ofere documente PDF pentru analiză sau rezumare. Pe de altă parte, aceste limitări împiedică accesul la un volum uriaș de conținut de calitate care ar putea fi folosit pentru antrenarea modelelor AI. Estimările arată că între 80% și 90% dintre datele existente în companii sunt stocate în formate „nestructurate”. Iar aici sunt incluse PDF-uri, înregistrări audio sau video, care sunt dificil de analizat automat.

Ar putea apărea un nou standard

În contextul creșterii rapide a industriei AI, mai multe companii încearcă să găsească soluții pentru această problemă. Startup-ul israelian Factify a atras recent peste 70 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unui nou tip de format de document. El a fost conceput pentru a păstra avantajele PDF-ului, dar care să poată fi analizat mai ușor de sistemele de inteligență artificială.

În paralel, compania europeană Mistral a lansat un sistem OCR bazat pe AI pentru a îmbunătăți citirea documentelor PDF. Momentan, rezultatele nu sunt încă semnificativ mai bune decât cele ale tehnologiilor existente.

Pentru moment, PDF-ul rămâne standardul dominant pentru documente digitale. Totuși, pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai importantă în analizarea datelor, presiunea pentru dezvoltarea unor formate mai prietenoase cu mașinile este tot mai mare.

Prețul petrolului Brent a crescut miercuri cu 11 cenți sau 0.13%, până la 87.91 dolari pe baril, în timp ce cotația West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 7 cenți sau 0.08%, ajungând la 83.52 dolari pe baril, notează Reuters. 

Schimbările de pe piață se înregistrează după ce Agenția Internațională pentru Energie a anunțat că ia în considerare cea mai importantă eliberare de petrol din rezervele strategice. 

Planul AIE ar depăși acțiunea de deblocare a 182 de milioane de barili în 2022 pentru a combate efectele începerii Războiului din Ucraina. 

În același timp, războiul din Orient rămâne un aspect central în determinarea valorii petrolului. Pe de o parte SUA anunță că  loviturile aeriene lansate marți de Statele Unite și Israel asupra Iranului au fost cele mai intense de la începutul războiului, dar și că elimină mine marine din Strâmtoarea Hormuz. 

Anterior, președintele Trump a afirmat că războiul cu Iran se apropie de final, însă Garda Revoluționară Islamică a replicat, susținând că „Iranul va decide când se va termina războiul” și că în cazul continuării acțiunilor ofensive, Teheranul va bloca Strâmtoarea Hormuz: „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”. 

Drona a lovit Centrul de Sprijin Diplomatic din Bagdad, potrivit unui oficial și unei note a Departamentului de Stat consultate de Reuters. 

În momentul atacului, persoanele aflate în complex au primit ordinul de a se adăposti, iar ulterior autoritățile au confirmat că toți angajații au fost găsiți în siguranță. 

În total șase drone ar fi fost lansate către complexul diplomatic, dintre care cinci au fost doborâte de sistemele de apărare. Atacul ar fi fost probabil realizat de Rezistența Islamică din Irak, o rețea de grupări armate susținute de autoritățile de la Teheran.

Guvernul de la Bagdad a criticat atacul. „Ministerul irakian al Apărării subliniază că nu va rămâne un simplue spectator. Dimpotrivă, va confrunta cu fermitate și va urmări toate părțile implicate”, se arată într-un comunicat. 

Incidentul se încadrează în agresiunile înregistrate ca urmare a conflictului declanșat pe 28 februarie, când Statele Unite și Israel au lansat atacuri asupra Iranului. Pe fondul conflictului, Garda Revoluționară Islamică a lansat atacuri asupra mai multor obiective strategice americane din regiune. 

IDF a anunțat că a detectat o nouă serie de rachete lansate din Iran. În urma anunțului, sistemele de avertizare au fost activate în Tel Aviv și în mai multe colonii din Cisiordania, relatează Associated Press. 

În același timp, Corpul Gărzii Revoluționare Islamice a anunțat că a lansat „cea mai intensă și mai grea operațiune” de la începutul războiului. Atacul vizează mai multe ținte din Israel și baze americane din regiune. 

„Vom continua atacurile noastre susținute cu hotărâre și forță, iar în continuarea acestui război ne gândim doar la capitularea completă a inamicului”, a transmit Corpul, potrivit CNN. 

În paralel, mai multe state din regiunea Golfului au raportat amenințări aeriene.

În Bahrain, sirenele au fost activate miercuri dimineață devreme pentru a avertiza populația cu privire la un posibil atac iranian, întrucât marți, o femeie în vârstă de 29 de ani și-a pierdut viața și alte opt persoane au fost rănite într-un atac atribuit Teheranului. 

Emiratele Arabe Unite au anunțat că sistemele lor de apărare aeriană au fost activate pentru a intercepta un potențial val de atacuri iraniene. 

În Arabia Saudită, Ministerul Apărării a declarat că forțele de apărare au interceptat și distrus șase rachete balistice lansate către o bază militară din estul țării. În plus, armata saudită a interceptat și două drone deasupra orașului Hafar al Batin. 

Propunerea Agenției Internaționale pentru Energie presupune punerea pe piață a unui volum record din rezervele strategice, potrivit The Wall Street Journal, citat de Reuters. Agenția a mai luat o măsură similară, în 2022, când a eliberat 182 de milioane de barili din rezerve după începerea Războiului din Ucraina.

Agenția a convocat o reuniune extraordinară a statelor membre pentru a discuta evoluția situației, o decizie fiind așteptată miercuri.

Un singur stat care are obiecții ar putea întârzia planul, întrucât propunerea trebuie să fie adoptată cu unanimitate de voturi. 

O inițiativă similară a fost încercată de miniștrii Energiei din G7, însă nu au ajuns la un acord și au cerut AIE să evalueze mai întâi situația pieței înainte de adoptarea unor măsuri. 

Cotațiile de referință ale petrolului au crescut luni până aproape de maximele ultimilor patru ani, însă marți au înregistrat o scădere după ce președintele Trump a declarat că războiul din Orientul Mijlociu este aproape finalizat. 

Autobuzul a fost cuprins de flăcări marți pe un drum din localitatea Kerzers, cantonul Fribourg, la aproximativ 20 de kilometri de capitala Berna, a anunțat poliția. 

Frederic Papaux, purtătorul de cuvânt al poliție din Fribourg, a declarat că există elemente care sugerează un act deliberat comis de o persoană aflată în autobuz.

„În această etapă a anchetei, avem indicii care sugerează un act deliberat al unei persoane care se afla în autobuz”, a declarat Papaux, citat de Reuters. 

Poliția a precizat că în incident nu a fost implicat niciun alt vehicul. 

„Mă șochează și mă întristează faptul că, încă o dată, oameni și-au pierdut viața într-un incendiu grav în Elveția”, a spus Guy Parmelin, președintele Elveției, într-un mesaj de condoleanțe. 

Ivanna Lisette Ortiz, în vârstă de 35 de ani, a fost pusă sub acuzare pentru un incident armat petrecut duminică după-amiază în fața locuinței artistei, a anunțat procuratura din Los Angeles.  

Ortiz a fost pusă sub acuzare pentru tentativă de omor, 10 capete de acuzare pentru agresiune asupra unei persoane cu o armă semiautomată și trei capete de acuzare pentru tragere asupra unui vehicul sau imobil locuit, notează Associated Press. 

Femeia a fost prezentată marți în fața instanței. Avocatul ei, Jamarcus Bradford, a introdus inițial o pledoarie de nevinovăție, dar a retras-o ulterior pentru a amâna audierea până la data de 25 martie. 

Curtea a stabilit o cauțiune de 1.8 milioane de dolari și a emis un ordin de restricție prin care Ortiz nu are voie să se apropie de artistă sau partenerul ei. În plus, femeia nu va putea deține arme de foc sau muniție. 

Duminică după-amiază, femeia a tras mai multe focuri de armă în fața locuinței artistei aflate într-o zonă rezidențială din Beverly Hills. Femeia a fost reținută.  Poliția a precizat că în jur de zece persoane se aflau în casă.  

Liderii G7 vor discuta impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor energetice globale, după creșterea abruptă a prețurilor petrolului provocată de războiul din Orient, potrivit Reuters. 

În urma reuniunii de marți a miniștrilor Energiei din G7, nu s-a ajuns la un acord privind eliberarea rezervelor strategice de petrol în vederea reducerii prețurilor, însă au solicitat sprijinul Agenției Internaționale pentru Energie pentru analizarea situației înainte de adoptarea unor măsuri.

Prețurile de referință ale petrolului au atins luni niveluri apropiate de maximele ultimilor patru ani, însă au scăzut cu aproximativ 11% marți. Scăderea vine după ce președintele american Donald Trump a declarat că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea încheia curând. 

În plus, autoritățile americane analizează măsuri pentru menținerea fluxului de resurse prin Strâmtoarea Hormuz. Printre măsuri se numără escortarea navelor comerciale, potrivit șefului Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine. 

Strâmtoarea este tranzitată de o cincime din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate iar traficul a scăzut cu aproximativ 97% de la începutul războiului. 

Forțele de Apărare ale Israelului au anunțat că au lansat un val de atacuri aeriene împotriva grupării militante Hezbollah. Loviturile au vizat zona cunoscută sub numele de Dahiyeh și acesta s-au desfășurat după ce armata israeliană a făcut mai multe apeluri pentru evacuare zonei, relatează The Times of Israel.  

Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost raportate imediat răniți în urma acestor bombardamente.

În paralele, IDF  a anunțat detectarea lansării unei noi rachete balistice din Iran. 

De asemenea, privind atacurile asupra Libanului, ministerul libanez al Sănătății, a susținut că două lovituri aeriene au ucis patru persoane în localitatea Hanaouayh, din districtul Tyre, în sudul țării, dintre care un paramedic care intervenea la fața locului. Alte cinci persoane au fost ucise în Qana din districtul Nabatieh și în districtul Bint Jbeil o altă persoană și-a pierdut viața în urma atacurilor israeliene, notează Associated Press. 

Ministrul australian de interne, Tony Burke, a anunțat miercuri că o jucătoare și un membru al staffului echipei au primit vize umanitare în Australia. Decizia vine după ce, cu o zi înainte, alte cinci jucătoare primiseră deja azil.

Burke a precizat că autoritățile australiene au avut discuții individuale cu majoritatea membrilor echipei pe aeroportul din Sydney, înainte ca delegația să părăsească țara și a anunțat că au posibilitatea de a obține o viză umanitară care poate deschide ulterior calea către rezidență permanentă

„Dacă doreau să primească o viză umanitară pentru Australia, care ar fi deschis calea către o viză permanentă, aveam documentele pregătite pentru a fi completate imediat. Ne-am asigurat că nu există grabă, nu există presiune. Totul a fost legat de asigurarea demnității acelor persoane pentru a face o alegere”, a transmis ministrul, citat de Reuters. 

Incidentul care a declanșat întregul proces a fost refuzul mai multor jucătoare care au refuzat să cânte imnul Iranului la un meci, desfășurat în Australia, în cadrul Cupei Asiei. 

Pe fondul războiului și al protestului sportivelor, presa iraniană le-a catalogat drept „trădătoare”, însă procurorul general din Iran a transmis însă că membrii rămași ai echipei sunt invitați să revină în țară „cu pace și încredere”.