„Raportul investigației referitoare la ROBOR a generat deja numeroase dezbateri și speculații, deși nu avem încă o astfel de decizie finală. Nu este obișnuit, și nici util, să discutăm o propunere de decizie, care este probabil să sufere modificări, având în vedere că urmează o etapă foarte importantă: audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora, de care vom ține cont când vom lua decizia finală. Deși foarte important din punct de vedere economic si al eventualelor sancțiuni, din punct de vedere legal si procedural acest caz nu este unul neobișnuit”, a declarat Bogdan Chirițoiu, la întrebarea Mediafax.

Consiliul Concurenței ar putea da cea mai mare amendă din istoria sa, în cazul în care, după mai bine de trei ani de investigații și volume uriașe de informații analizate, va ajunge la concluzia că cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR sunt vinovate de fixarea valorii ROBOR.

Potrivit șefului autorității naționale de reglementare în domeniul concurenței, ROBOR este esențial pentru funcționarea economiei, iar reglementările naționale privind acest indice au fost îmbunătățite, inclusiv ca reacție la controversele apărute în cazuri similare din alte țări.

„Investigația noastră nu vizează însă cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing prin care se stabilește indicele ROBOR. Independența acestor cotații este esențială pentru relevanța indicatorului și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență”, a precizat Bogdan Chirițoiu.

„Legislația de concurență din România este pe deplin armonizată cu cea europeană. Investigații similare privind stabilirea unor indicatori financiari, precum ROBOR, au avut loc în numeroase state europene și în Statele Unite ale Americii, unele dintre acestea fiind finalizate cu sancțiuni semnificative. Dacă în cazul nostru vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Desigur, părțile care vor fi nemulțumite de decizia noastră se pot adresa Curtii de Apel București și ulterior Înaltei Curti de Casație și Justiție, ca în orice altă situație similară”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Poziția băncilor

Șapte dintre cele zece bănci vizate de una dintre cele mai mari și complexe investigații ale Consiliului Concurenței privind posibila fixare coordonată a valorii ROBOR, și-au anunțat la începutul lunii acționarii și potențiali investitori la Bursa de Valori București (BVB), iar ING a anunțat printr-un comunicat de presă că au primit raportul preliminar au autorității naționale de reglementare în domeniu. Încă din această etapă, unele dintre instituțiile de credit au avertizat că sunt pregătite să se adrese instanței în cazul în care inspectorii ajung la concluzia că ar fi vinovate de practici care ar afecta drepturile clienților.

Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD-Groupe Société Générale, СЕС Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și Libra Internet Bank sunt cele șapte instituții de credit care au anunțat la BVB, până la ora publicării, că au primit raportul preliminar al Consiliului Concurentei în cadrul investigației privind mecanismul de stabilire a ROBOR.

Cele zece bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.

Cât de mari ar putea fi amenzile

Băncile sunt chemate să dea un răspuns oficial pe baza acestui raport, inclusiv să trimită responsabilii segmentului la audieri.

Din informațiile Mediafax, decizia finală privind amenzile, luată în plenul Consiliul Concurenței, este așteptată să fie luată  înainte de finalul lunii iunie, când expiră mandatul actualilor membri.

Conform legii, dacă inspectorii de concurență constată o încălcare a legii, companiile pot fi cu un procent din cifra de afaceri, care pot merge până la 10% conform legii, care este calculat în funcție de circumstanțe atenuante sau agravante, sau, la polul opus în funcție de recunoașterea neregulilor, care permite mai multă clemență.

Dat fiind că băncile nu au cifră de afaceri, amenda va fi aplicată, dacă e cazul, la echivalentul cifrei de afaceri din domeniu și, chiar dacă nu s-ar aplica procentul maxim, tot se așteaptă ca aceasta să fie la sute de milioane de euro, cea mai mare amendă din istoria Consiliului, potrivit informațiilor Mediafax.

Potrivit normelor Consiliului Concurenței de individualizare a amenzilor, „pentru instituţiile de credit şi alte instituţii financiare, prevăzute la art. 68 lit. a) din lege, cifra de afaceri avută în vedere în scopul aplicării amenzii este alcătuită, cumulativ, din următoarele elemente de venit, după deducerea impozitelor şi taxelor legate direct de acestea, conform legislaţiei specifice fiecărui domeniu:

a) venituri din dobânzi şi venituri asimilate;

b) venituri privind titlurile: venituri din acţiuni şi din alte titluri cu venit variabil, venituri din participaţii, venituri din părţi în cadrul societăţilor legate;

c) venituri din comisioane;

d) profitul net din operaţiuni financiare;

e) alte venituri din exploatare;

f) alte categorii de venituri prevăzute de legislaţia specifică fiecărui domeniu.”

Mai mult, deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, adică se plătesc pe loc, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.

Traseul investigației

„E singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât la petrol”, spunea Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la întrebările jurnaliștilor, în cadrul conferinței tradiționale de presă a instituției de la începutului anului de acum trei ani, în ianuarie 2023, după ce, a începutul lunii noiembrie a anului precedent, în contextul creșterii ratelor la credite pentru mulți români, instituția anunța că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR.

La acea dată, șeful autorității de concurență sublinia că a strâns un volum enorm de date de la cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR și estima că primele amenzi, dacă se va stabili că este cazul, vor fi aplicate cel mai devreme la sfârșitul anului respectiv.

„Am strâns un volum mare de date, am avut nouă echipe care au fost trimise, asta a însemnat 60 de oameni. Gândiți-vă că tot personalul nostru care se ocupă de investigații, pe toate sectoarele, este undeva la 8o de oameni, deci mai mult de jumătate din personalul nostru a fost implicat în strângerea asta de date. Acum procesează datele astea”, declara Bogdan Chirițoiu, în ianuarie 2023.

„Dacă ajungem să dăm amenzi la bănci, singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât am dat la petrol – de 220 de milioane de euro, asta cu băncile este singura noastră șansă”, a comentat Bogdan Chirițoiu referitor la cuantumul probabil al amenzilor.

Este vorba de investigația care a dus la sancţionarea a şase companii petroliere cu amendă de aproape 900 milioane lei (peste 200 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, anunțată de Consiliul Concurenței acum 14 ani, în ianuarie 2012, după ce, în anul 2009, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile principalelor companii petroliere din România, iar în 2010, Consiliul Concurenţei a decis extinderea investigaţiei pentru a se analiza şi existenţa unei posibile încălcări a regulilor de concurenţă ale Uniunii Europene.

Conform datelor de atunci, inspecțiile Consiliului Concurenței s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID).

Astfel, investigația vizează activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea desfășurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea și plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național.

Potenţiala practică anticoncurenţială afectează întreg teritoriul României, indicele ROBOR stabilit de cele zece bănci fiind o componentă a preţului (rata dobânzii) pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice înaintea datei de 2 mai 2019 şi a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice.

Potrivit instituției, documentele ridicate în cadrul inspecțiilor inopinate au ajuns în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi au fost justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

„Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Legea concurenței interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare”, anunța autoritatea.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).

ROBID este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele atrase de către bănci de la alte bănci participante la tranzacțiile de pe această piață. ROBID se determină în cadrul aceleiași proceduri de fixing, împreună cu ROBOR.

Topul băncilor din România

Conform celui mai recent raport anual al BNR, la 31 decembrie 2024, activele nete bilanțiere din sistemul bancar românesc însumau 881.848,5 milioane lei, în creștere cu 9,8% față de sfârșitul anului 2023.

Numărul total al instituțiilor de credit care desfășurau activitate bancară în România era rămas neschimbat la finele anului 2024, modificările intervenite fiind localizate în structură, la nivelul instituțiilor de credit clasificate în funcție de natura capitalului. Este vorba de 32 de instituții de credit, dintre care 24 de persoane juridice române și opt străine:

Topul băncilor, în funcție de activele nete bilanțiere, la finalul lui 2024:

Sursa: BNR

O fotografie făcută din satelit a surprins un inel de fitoplancton care înconjoară îndepărtatele Insule Chatham, potrivit Live Science. Priveliștea uimitoare este rezultatul unei structuri subacvatice ascunse, care a contribuit la uciderea a sute de balene.

Inelul strălucitor înconjoară Insulele Chatham, un arhipelag cu 10 insule din Oceanul Pacific, situat la aproximativ 840 de kilometri vest de Christchurch, pe coasta de est a Insulei de Sud a Noii Zeelande. Insulele Chatham și Pitt sunt cele mai mari având aproximativ 58 km, respectiv 15 km în diametru.

Insulele Chatham sunt înconjurate de Chatham Rise, un platou subacvatic puțin adânc care se extinde până la 1.450 km de coasta de est a Insulei de Sud. Experții au stabilit că structura ascunsă acționează ca o rampă gigantică care canalizează apele reci, bogate în nutrienți, către suprafața oceanului. Vara, curenții sezonieri mai calzi se amestecă cu această apă bogată în nutrienți, oferind condițiile perfecte pentru înflorirea algelor.

Inelul se formează frecvent, dar în acest an a ajuns la una dintre cele mai mari mărimi din ultimele decenii. Specialiștii de la NASA spun că microorganismele sunt vizibile cu ochiul liber chiar și din spațiu.

Inelul de plancton, o capcană pentru balene

Problema este că în apele din zonă există o faună bogată, inclusiv pinguini, albatroși, foci, lei de mare, cod și homari. Cel puțin 25 de specii de balene și delfini stau în jurul insulelor pentru a se hrăni. Planctonul gros le dezorientează în special pe cetacee care ori rămân captive în ape mici la reflux, ori eșuează pe țărm. În octombrie 2022, aproape 500 de balene pilot au fost eutanasiate pe Insula Chatham după ce au eșuat pe mal.

Astfel de evenimente s-au produs și în trecutul mai îndepărtat. În 1918, peste 1.000 de balene pilot au murit după ce au ajuns la țărm, acesta fiind cel mai mare eveniment de acest tip cunoscut.
Cetaceele nu sunt singurele creaturi care au avut un sfârșit prematur pe Insulele Chatham. Arhipelagul a găzduit cel puțin opt specii de păsări care au dispărut între timp, inclusiv pinguinul Chatham. Cele mai multe specii au dispărut în urmă cu 150 – 200 de ani, din cauza coloniștilor sosiți din Polinezia.

Sursele, care au vorbit cu Reuters sub condiția anonimatului, au declarat că un program ajustat de export al petrolului a fost transmis Kazahstanului și Germaniei.

O oprire a livrărilor de țiței din Kazahstan ar crește incertitudinea privind aprovizionarea cu combustibil a Germaniei, în contextul în care războiul cu Iranul perturbă livrările de energie din Orientul Mijlociu, la doar câțiva ani după ce legăturile energetice de decenii dintre Berlin și Moscova au fost date peste cap de războiul din Ucraina.

Cât petrol livra Kazahstanul către Germania

În 2025, Kazahstanul a livrat Germaniei, prin conducta Drujba, 2,146 milioane de tone de petrol, aproximativ 43.000 de barili pe zi, cu 44% mai mult decât în 2024. În primul trimestru din 2026, livrările au fost de 730.000 de tone.

O oprire totală ar afecta circa 17% din cele până la 12 milioane de tone procesate anual de rafinăria PCK din Schwedt, una dintre cele mai mari din Germania.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu este la curent cu o astfel de decizie de oprire a exporturilor. „Vom încerca să verificăm”, le-a spus Peskov jurnaliștilor.

Relațiile dintre Rusia și Germania au fost afectate de războiul din Ucraina. După izbucnirea conflictului, livrările de petrol rusesc au fost oprite, iar Berlinul a plasat în 2022 filialele locale ale Rosneft sub administrare specială.

Din 2023, Kazahstanul a furnizat petrol către rafinăria PCK prin ramura nordică a conductei Drujba, care trece prin Polonia. Livrările au fost însă întrerupte de mai multe ori din cauza atacurilor cu drone ucrainene asupra secțiunii rusești.

Un purtător de cuvânt al operatorului polonez de conducte PERN a declarat pentru Reuters că societatea este pregătită să transporte petrol pentru acționarii non-ruși ai rafinăriei PCK prin portul Gdansk, dacă i se va solicita.

Potrivit ISU Neamț, în comuna Dochia a fost identificată luni o groapă cu un diametru de 50 cm și adâncime de 10 m. Situația a fost semnalată de SVSU Dochia.

Marți dimineața, la fața locului s-a deplasat un echipaj de pompieri din cadrul Detașamentului Piatra-Neamț cu o autospecială complexă pentru intervenție și cu un ofițer CBRN, care au constatat cele sesizate. Astfel, a fost solicitat sprijinul echipajului specializat CBRN din cadrul ISU Bacău.

În urma măsurătorilor făcute, s-a constatat că din interiorul găurii formate se degajă clor în cantități mici.

Pompierii arată că prima locuință se află la o distanță de aproximativ 600 m de groapă, iar la 150 m se află un drum județean.

La fața locului sunt prezenți reprezentanți ai instituțiilor cu rol în gestionarea unor astfel de situații de urgență.

Fotografiile oferă o imagine clară a distrugerilor produse într-una dintre cele mai sensibile zone din punct de vedere ecologic, cu potențiale efecte grave asupra biodiversității fragile a Golfului Persic, dar și asupra comunităților de coastă care depind de resursele marine pentru hrană și venituri.

Una dintre imaginile realizată în ultimele săptămâni arată o pată de petrol de peste opt kilometri lungime în Strâmtoarea Ormuz, în apropiere de insula iraniană Qeshm. Potrivit Ninei Noelle, purtătoare de cuvânt a Greenpeace Germania, petrolul ar proveni de la nava iraniană Shahid Bagheri, avariată în aceeași zonă după un atac al forțelor americane din 28 februarie.

Alte imagini din satelit indică prezența petrolului în jurul insulei Lavan, după ceea ce presa de stat iraniană a descris drept un atac „al inamicilor” asupra unei instalații petroliere din apropierea coastei, pe 7 aprilie. Înregistrări video distribuite pe rețelele sociale și geolocalizate de CNN arată și un incendiu puternic izbucnit la rafinăria iraniană din zonă.

Wim Zwijnenburg, coordonator de proiect în cadrul organizației olandeze pentru pace PAX, care monitorizează efectele atacurilor din regiune, a descris situația de la Lavan drept „o urgență majoră de mediu”. El a precizat că cel puțin cinci locații de pe insulă au fost afectate, iar scurgerile ulterioare au ajuns în mare și se extind spre insula Shidvar, o arie protejată.

Shidvar, o insulă coraligenă nelocuită situată la aproximativ 1,6 kilometri est de Lavan, găzduiește numeroase specii protejate, inclusiv țestoase marine și păsări de mare. Specialiștii avertizează că extinderea petelor de petrol în această zonă ar putea avea efecte devastatoare asupra ecosistemului local.

Imagini suplimentare realizate pe 6 aprilie arată deversări și în largul coastelor Kuweitului. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a vizat facilități de combustibil și petrochimie din statele din Golf, inclusiv din Kuweit, ca reacție la un atac asupra unui complex petrochimic din sud-vestul Iranului.

Foto: Agenția spațială europeană

Efecte grave

Experții avertizează că, în cel mai grav scenariu, deversările ar putea afecta mii de oameni, în special populațiile de pe litoralul iranian, prin contaminarea peștelui care reprezintă o sursă importantă de hrană și venit. În plus, petrolul amenință și alte forme de viață marină, precum țestoasele, delfinii și balenele, care pot ingera substanțele toxice sau pot rămâne captive în petele de țiței.

Un alt risc major vizează instalațiile de desalinizare, esențiale pentru alimentarea cu apă potabilă a aproape 100 de milioane de oameni din regiune. Petrolul ar putea compromite sistemele de filtrare ale acestor unități, amplificând impactul umanitar al crizei.

Deși amploarea exactă a pagubelor nu poate fi încă evaluată, temerile privind o catastrofă ecologică se intensifică, mai ales în perspectiva unor noi atacuri asupra navelor. Potrivit datelor Greenpeace Germania, în Golf se află aproximativ 75 de petroliere mari, care transportă în total aproape 19 miliarde de litri de țiței.

Întrebat cum s-ar putea realiza în mod practic condițiile puse de PSD pentru continuarea guvernării, Grindeanu a răspuns că acest lucru nu depinde doar de partid. „Depinde și de bunăvoința celorlalți parteneri din această fostă coaliție de guvernare – PNL, USR și UDMR”, a spus liderul PSD.

„Votul nostru a fost clar, fără dubii”

Referitor la decizia luată în ședința de luni, Grindeanu a fost categoric. „Votul nostru de ieri a fost unul clar, unul fără dubii”, a afirmat acesta.

PSD nu îl mai susține pe Bolojan ca premier. Aceasta este condiția pentru continuarea guvernării alături de partide pro-europene.

„Sunt multe motive, dacă vreți să detaliem”, a spus Grindeanu.

Condiția PSD și scenariul opoziției

Întrebat ce înseamnă concret că PSD nu va susține un guvern minoritar, Grindeanu a explicat mecanismul constituțional.

Dacă după consultările de la Cotroceni nu se găsește o soluție acceptată de toate partidele, PSD își va retrage miniștrii din guvern. Executivul ar urma să funcționeze cu miniștri interimari, fără majoritate parlamentară.

„În 45 de zile, premierul Bolojan fie găsește o majoritate, fie demisionează”, a spus Grindeanu.

„PSD decide pentru el”

Referitor la acuzația că PSD ar dicta PNL cine să fie premier, Grindeanu a respins interpretarea.

„Noi decidem pentru noi și pentru cei care în decembrie 2024 au spus că PSD este cel care a câștigat alegerile”, a afirmat liderul social-democrat.

El a subliniat că PSD are aproximativ 27-28% din numărul de parlamentari și că există majorități în Parlament și fără social-democrați.

„Dacă ne doresc în coaliție, avem această condiție. Dacă nu, sunt liberi să-și facă alte majorități”, a concluzionat Grindeanu.

Inițiativa este susținută de nume cunoscute precum Massive Attack, Kneecap, Sigur Rós și Brian Eno, alături de alte trupe și artiști din Europa și nu numai. Documentul, citat de Euronews și promovat de organizațiile „No Music For Genocide” și „Palestinian Campaign for the Academic & Cultural Boycott of Israel”, solicită European Broadcasting Union (EBU) să excludă postul public israelian KAN din competiție. Semnatarii acuză o dublă măsură, amintind că Rusia a fost exclusă din concurs după invazia Ucrainei. Ei arată că Israelul continuă să participe, în pofida acuzațiilor legate de conflictul din Gaza. „Nu putem rămâne tăcuți”, se arată în scrisoare, care susține că evenimentul riscă să devină un instrument politic într-un cadru internațional plin de tensiuni.

Organizatorii Eurovision mențin decizia

EBU a apărat în mod repetat participarea Israelului, argumentând că Eurovision este un eveniment apolitic. Cu toate acestea, presiunea publică și din partea artiștilor continuă să crească. În paralel, mai multe țări și artiști au anunțat poziții critice sau chiar retrageri din competițiile naționale de selecție, alimentând dezbaterea privind rolul culturii în contexte geopolitice sensibile. Ediția din 2026, organizată la Viena, marchează cea de-a 70-a aniversare a competiției și este programată să se încheie pe 16 mai. Eurovision rămâne unul dintre cele mai urmărite evenimente muzicale din lume, cu peste 160 de milioane de telespectatori anual. Controversa actuală ridică întrebări mai largi despre limitele neutralității în evenimentele culturale internaționale și despre presiunea tot mai mare exercitată de artiști asupra organizatorilor.

Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Primăriei București, programările se fac telefonic, iar detaliile privind intervalul orar și datele de contact sunt disponibile pe pagina oficială a instituției.

Intervențiile sunt realizate zilnic într-o clinică veterinară din Capitală. De asemenea, la finalul lunii aprilie, autoritățile bucureștene vor organiza acțiuni cu o clinică veterinară mobilă, în mai multe puncte din oraș.

Condiții pentru intervenție

Reprezentanții municipalității atrag atenția că animalele nu trebuie hrănite cu aproximativ 12 ore înainte de operație și că vârsta minimă pentru intervenție este de 6 luni la femele și 8 luni la masculi.

De asemenea, autoritățile au informat că „recuperarea durează între 7 și 10 zile, iar respectarea indicațiilor medicului veterinar este esențială pentru o recuperare rapidă și fără probleme”.

Obligații și amenzi

Autoritățile reamintesc că toți proprietarii de câini sunt obligați să îi microcipeze și să îi înregistreze în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân.

Pentru câinii de rasă comună, sterilizarea este obligatorie, iar nerespectarea legii poate fi sancționată cu amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

De ce e importantă sterilizarea

„Sterilizarea reduce riscul unor boli, precum cancerul mamar și uterin la femele sau cancerul testicular la masculi, și poate diminua comportamentele nedorite asociate instinctului de reproducere”, au transmis reprezentanții primăriei.

Prim-ministrul Sánchez l-a acuzat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu că a incendiat Orientul Mijlociu și a continuat criticile la adresa războiului din Iran și a conflictului Israel-Hezbollah din Liban, potrivit euronews.

Mai multe luni la rând, țări precum Spania, Irlanda și Slovenia au cerut o revizuire urgentă a acordului UE-Israel. Propria revizuire internă a Uniunii Europene a constatat că Israelul încalcă acordul, invocând încălcări grave ale dreptului internațional în Gaza și evacuări violente ale coloniștilor în Cisiordania.

O Inițiativă Cetățenească Europeană, intitulată „Dreptate pentru Palestina”, ce a strâns peste 1 milion de semnături, impune includerea acestei probleme în ordinea de zi.

Suspendarea acordului nu ar însemna o interdicție comercială totală. Aproximativ 60% din exporturile israeliene către UE beneficiază, deja, de tarife zero, în conformitate cu normele standard ale Organizației Mondiale a Comerțului. Însă, restul de 37% se bazează pe un tratament special, scutit de taxe vamale, ce este oferit exclusiv prin acest acord. Suspendarea acestuia ar impune tarife vamale bruște asupra utilajelor, dispozitivelor medicale și produselor farmaceutice israeliene.

Comisia Europeană estimează că acest lucru ar impune taxe suplimentare cu 227 de milioane de euro pe an asupra exporturilor israeliene și ar îngheța milioane de euro din finanțarea bilaterală a UE pentru proiecte de cooperare în curs. La momentul actual, UE este cel mai mare partener comercial al Israelului, cu o relație de peste 45 de miliarde de euro pe an.

Pentru anularea completă a acordului, UE are nevoie de aprobarea tuturor. Însă, suspendarea doar a privilegiilor comerciale necesită doar un vot cu majoritate calificată.

Deși Israelul a pierdut unul dintre cei mai fideli aliați ai săi, Ungaria condusă de Viktor Orban și având în vedere că Italia a adoptat o atitudine mai dură în contextul atacurilor asupra Papei, propunerea se confruntă încă cu o luptă dificilă.

“From April 22 through May 3, 2026, these exceptional, recovered artifacts will be on display for the general public at the National Museum of Romanian History during visiting hours, Wednesday through Sunday, from 10:00 a.m. to 6:00 p.m.,” the museum announced.

The artifacts will first be presented to the press on Tuesday evening at the National Museum of Romanian History, marking their first public display since their return to the country.

The Coţofeneşti helmet and three Dacian bracelets were stolen in January 2025 from the Drents Museum in Assen, where they were on display as part of the exhibition “Dacia – The Kingdom of Gold and Silver.” The thieves used explosives to force their way into the museum, then smashed the display cases and stole the objects. The helmet and two of the bracelets were recovered in early April 2026, more than a year after the theft.

The helmet from Coţofeneşti is considered one of the most spectacular artifacts in Romania’s archaeological heritage, a piece of “exceptional archaeological, historical, and artistic value,” according to the museum.

Made of gold and dated to the 4th century B.C., the helmet is decorated with intricate motifs, including a pair of apotropaic eyes on the front and scenes of sacrifice on the cheek guards, the sides of the helmet that cover the cheeks. Experts consider it a unique artifact associated with the Getic elite and a testament to the cultural ties between the Carpathian-Danube region and the Greek or Scythian world.

Discovered in the 1920s in Prahova County, the helmet has become one of the most representative pieces of Romania’s historical treasure.