Un arhipelag din Noua Zeelandă, înconjurat de un inel uriaș de plancton. Zona ar putea deveni un cimitir al balenelor

O fotografie făcută din satelit a surprins un inel de fitoplancton care înconjoară îndepărtatele Insule Chatham, potrivit Live Science. Priveliștea uimitoare este rezultatul unei structuri subacvatice ascunse, care a contribuit la uciderea a sute de balene.

Inelul strălucitor înconjoară Insulele Chatham, un arhipelag cu 10 insule din Oceanul Pacific, situat la aproximativ 840 de kilometri vest de Christchurch, pe coasta de est a Insulei de Sud a Noii Zeelande. Insulele Chatham și Pitt sunt cele mai mari având aproximativ 58 km, respectiv 15 km în diametru.

Insulele Chatham sunt înconjurate de Chatham Rise, un platou subacvatic puțin adânc care se extinde până la 1.450 km de coasta de est a Insulei de Sud. Experții au stabilit că structura ascunsă acționează ca o rampă gigantică care canalizează apele reci, bogate în nutrienți, către suprafața oceanului. Vara, curenții sezonieri mai calzi se amestecă cu această apă bogată în nutrienți, oferind condițiile perfecte pentru înflorirea algelor.

Inelul se formează frecvent, dar în acest an a ajuns la una dintre cele mai mari mărimi din ultimele decenii. Specialiștii de la NASA spun că microorganismele sunt vizibile cu ochiul liber chiar și din spațiu.

Inelul de plancton, o capcană pentru balene

Problema este că în apele din zonă există o faună bogată, inclusiv pinguini, albatroși, foci, lei de mare, cod și homari. Cel puțin 25 de specii de balene și delfini stau în jurul insulelor pentru a se hrăni. Planctonul gros le dezorientează în special pe cetacee care ori rămân captive în ape mici la reflux, ori eșuează pe țărm. În octombrie 2022, aproape 500 de balene pilot au fost eutanasiate pe Insula Chatham după ce au eșuat pe mal.

Astfel de evenimente s-au produs și în trecutul mai îndepărtat. În 1918, peste 1.000 de balene pilot au murit după ce au ajuns la țărm, acesta fiind cel mai mare eveniment de acest tip cunoscut.
Cetaceele nu sunt singurele creaturi care au avut un sfârșit prematur pe Insulele Chatham. Arhipelagul a găzduit cel puțin opt specii de păsări care au dispărut între timp, inclusiv pinguinul Chatham. Cele mai multe specii au dispărut în urmă cu 150 – 200 de ani, din cauza coloniștilor sosiți din Polinezia.

Reuters: Rusia va opri livrările de petrol din Kazahstan către Germania prin conducta Drujba

Sursele, care au vorbit cu Reuters sub condiția anonimatului, au declarat că un program ajustat de export al petrolului a fost transmis Kazahstanului și Germaniei.

O oprire a livrărilor de țiței din Kazahstan ar crește incertitudinea privind aprovizionarea cu combustibil a Germaniei, în contextul în care războiul cu Iranul perturbă livrările de energie din Orientul Mijlociu, la doar câțiva ani după ce legăturile energetice de decenii dintre Berlin și Moscova au fost date peste cap de războiul din Ucraina.

Cât petrol livra Kazahstanul către Germania

În 2025, Kazahstanul a livrat Germaniei, prin conducta Drujba, 2,146 milioane de tone de petrol, aproximativ 43.000 de barili pe zi, cu 44% mai mult decât în 2024. În primul trimestru din 2026, livrările au fost de 730.000 de tone.

O oprire totală ar afecta circa 17% din cele până la 12 milioane de tone procesate anual de rafinăria PCK din Schwedt, una dintre cele mai mari din Germania.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu este la curent cu o astfel de decizie de oprire a exporturilor. „Vom încerca să verificăm”, le-a spus Peskov jurnaliștilor.

Relațiile dintre Rusia și Germania au fost afectate de războiul din Ucraina. După izbucnirea conflictului, livrările de petrol rusesc au fost oprite, iar Berlinul a plasat în 2022 filialele locale ale Rosneft sub administrare specială.

Din 2023, Kazahstanul a furnizat petrol către rafinăria PCK prin ramura nordică a conductei Drujba, care trece prin Polonia. Livrările au fost însă întrerupte de mai multe ori din cauza atacurilor cu drone ucrainene asupra secțiunii rusești.

Un purtător de cuvânt al operatorului polonez de conducte PERN a declarat pentru Reuters că societatea este pregătită să transporte petrol pentru acționarii non-ruși ai rafinăriei PCK prin portul Gdansk, dacă i se va solicita.

Groapă de 10 metri adâncime care emană clor, găsită într-o localitate din Neamț

Potrivit ISU Neamț, în comuna Dochia a fost identificată luni o groapă cu un diametru de 50 cm și adâncime de 10 m. Situația a fost semnalată de SVSU Dochia.

Marți dimineața, la fața locului s-a deplasat un echipaj de pompieri din cadrul Detașamentului Piatra-Neamț cu o autospecială complexă pentru intervenție și cu un ofițer CBRN, care au constatat cele sesizate. Astfel, a fost solicitat sprijinul echipajului specializat CBRN din cadrul ISU Bacău.

În urma măsurătorilor făcute, s-a constatat că din interiorul găurii formate se degajă clor în cantități mici.

Pompierii arată că prima locuință se află la o distanță de aproximativ 600 m de groapă, iar la 150 m se află un drum județean.

La fața locului sunt prezenți reprezentanți ai instituțiilor cu rol în gestionarea unor astfel de situații de urgență.

Moldova devansează Ucraina la ritmul reformelor pentru aderarea la UE, spune un oficial european

Evaluarea a fost prezentată în cadrul unei reuniuni cu membri ai Parlamentul European, unde oficialii au analizat progresele țărilor candidate și potențiale la aderare, scrie Kyiv Independent.

Kos a subliniat că Ucraina a atins o rată de implementare a reformelor de aproximativ 87%, situându-se astfel printre cele mai avansate state candidate. Aceasta este depășită doar de Republica Moldova, care înregistrează un procent de 93%, în timp ce Serbia rămâne în urmă, cu doar 30%.

Reformele Ucrainei pentru aderarea la UE, între progres și provocări

În ultimele luni, parlamentul de la Kiev a adoptat mai multe acte normative esențiale pentru alinierea la standardele europene. Totuși, procesul nu este lipsit de obstacole, în special în domenii precum statul de drept și reformele economice, unde au existat întârzieri și dificultăți legislative.

Potrivit comisarului european, progresele realizate sunt remarcabile având în vedere situația de securitate.

„Acest progres are loc în ciuda bombelor care cad asupra țării și a faptului că Ucraina luptă pentru supraviețuire”, a declarat Kos.

În același timp, oficialul european a cerut garanții suplimentare pentru a preveni eventuale regresii după aderare.

Termenul de aderare

Referitor la obiectivul stabilit de președintele Volodimir Zelenski privind aderarea până în 2027, Kos a considerat acest termen drept „imposibil”. Cu toate acestea, ea a subliniat necesitatea oferirii unor perspective clare Ucrainei, astfel încât autoritățile de la Kiev să aibă certitudinea că eforturile depuse vor duce la integrarea în Uniunea Europeană.

Discuțiile din cadrul Comisiei pentru afaceri externe au evidențiat și nevoia de reformare a procesului de extindere al UE. Oficialii europeni consideră că actualul mecanism este prea lent și trebuie adaptat pentru o Uniune extinsă, care ar putea depăși 30 de state membre.

Péter Magyar, după întâlnirea cu Kelemen Hunor: „Drepturile dobândite ale maghiarilor din Transilvania vor fi în continuare respectate”

Cei doi au convenit asupra unui nou cadru de colaborare între TISZA și UDMR, centrat pe viitorul comunității maghiare din Transilvania.

„Am căzut de acord să lăsăm trecutul în urmă”

Péter Magyar a transmis că întâlnirea a marcat un nou început în relația dintre cele două formațiuni.

„Am căzut de acord să lăsăm trecutul în urmă și ca guvernul TISZA și UDMR să lucreze împreună pentru păstrarea și dezvoltarea comunității maghiare din Transilvania”, a scris liderul TISZA.

O condiție clară a fost pusă pe masă: „Din partea domnului președinte am primit garanția că UDMR se va abține în viitor de la orice implicare în luptele politice de partid din Ungaria.”

Fraudă electorală și vot prin corespondență

Un subiect sensibil abordat în cadrul discuțiilor a fost cel al neregulilor electorale.

Magyar a anunțat că cei doi au convenit că „trebuie investigate neregulile legate de votul prin corespondență constatate în cadrul alegerilor parlamentare din 2026″ și că „regulile de vot trebuie revizuite pentru a preveni eventualele fraude electorale.”

Cazul abatelui din Oradea

Magyar a ridicat în cadrul întâlnirii și un caz concret, cu rezonanță în comunitatea catolică din Transilvania.

„M-am opus ferm expulzării abatelui din Oradea, Fejes Rudolf Anzelm, și am solicitat intervenția domnului președinte în această problemă”, a precizat el.

„Așteptările noastre în privința finanțărilor sunt transparența și reponsabilitatea”

Liderul TISZA a transmis un mesaj ferm și în privința sprijinului financiar acordat comunității maghiare din Transilvania, anunțând că acesta va continua, dar în condiții clare.

„Drepturile dobândite ale maghiarilor din Transilvania vor fi în continuare respectate și aceștia se pot baza în orice privință pe sprijinul țării-mamă, însă așteptarea noastră fundamentală în ceea ce privește finanțările este transparența și responsabilizarea, precum și respectarea deplină a prevederilor legale maghiare și române”, a scris Magyar.

Mai mult, liderul TISZA a anunțat că finanțările din ultimii ani vor fi supuse unui audit retroactiv: „Vom analiza modul în care au fost utilizate finanțările acordate în ultimul deceniu.”

Consultări în continuare

Cei doi lideri au convenit că dialogul va continua după formarea guvernului TISZA. „Am stabilit că vom continua consultările atât la nivel politic, cât și la nivel de experți”, a concluzionat Magyar în postarea sa.

Deversări masive de petrol în Golful Persic, vizibile din spațiu, după atacuri asupra unor instalații și nave petroliere

Fotografiile oferă o imagine clară a distrugerilor produse într-una dintre cele mai sensibile zone din punct de vedere ecologic, cu potențiale efecte grave asupra biodiversității fragile a Golfului Persic, dar și asupra comunităților de coastă care depind de resursele marine pentru hrană și venituri.

Una dintre imaginile realizată în ultimele săptămâni arată o pată de petrol de peste opt kilometri lungime în Strâmtoarea Ormuz, în apropiere de insula iraniană Qeshm. Potrivit Ninei Noelle, purtătoare de cuvânt a Greenpeace Germania, petrolul ar proveni de la nava iraniană Shahid Bagheri, avariată în aceeași zonă după un atac al forțelor americane din 28 februarie.

Alte imagini din satelit indică prezența petrolului în jurul insulei Lavan, după ceea ce presa de stat iraniană a descris drept un atac „al inamicilor” asupra unei instalații petroliere din apropierea coastei, pe 7 aprilie. Înregistrări video distribuite pe rețelele sociale și geolocalizate de CNN arată și un incendiu puternic izbucnit la rafinăria iraniană din zonă.

Wim Zwijnenburg, coordonator de proiect în cadrul organizației olandeze pentru pace PAX, care monitorizează efectele atacurilor din regiune, a descris situația de la Lavan drept „o urgență majoră de mediu”. El a precizat că cel puțin cinci locații de pe insulă au fost afectate, iar scurgerile ulterioare au ajuns în mare și se extind spre insula Shidvar, o arie protejată.

Shidvar, o insulă coraligenă nelocuită situată la aproximativ 1,6 kilometri est de Lavan, găzduiește numeroase specii protejate, inclusiv țestoase marine și păsări de mare. Specialiștii avertizează că extinderea petelor de petrol în această zonă ar putea avea efecte devastatoare asupra ecosistemului local.

Imagini suplimentare realizate pe 6 aprilie arată deversări și în largul coastelor Kuweitului. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a vizat facilități de combustibil și petrochimie din statele din Golf, inclusiv din Kuweit, ca reacție la un atac asupra unui complex petrochimic din sud-vestul Iranului.

Foto: Agenția spațială europeană

Efecte grave

Experții avertizează că, în cel mai grav scenariu, deversările ar putea afecta mii de oameni, în special populațiile de pe litoralul iranian, prin contaminarea peștelui care reprezintă o sursă importantă de hrană și venit. În plus, petrolul amenință și alte forme de viață marină, precum țestoasele, delfinii și balenele, care pot ingera substanțele toxice sau pot rămâne captive în petele de țiței.

Un alt risc major vizează instalațiile de desalinizare, esențiale pentru alimentarea cu apă potabilă a aproape 100 de milioane de oameni din regiune. Petrolul ar putea compromite sistemele de filtrare ale acestor unități, amplificând impactul umanitar al crizei.

Deși amploarea exactă a pagubelor nu poate fi încă evaluată, temerile privind o catastrofă ecologică se intensifică, mai ales în perspectiva unor noi atacuri asupra navelor. Potrivit datelor Greenpeace Germania, în Golf se află aproximativ 75 de petroliere mari, care transportă în total aproape 19 miliarde de litri de țiței.

Grindeanu, despre criza politică: „Există majorități în Parlament și fără PSD”

Întrebat cum s-ar putea realiza în mod practic condițiile puse de PSD pentru continuarea guvernării, Grindeanu a răspuns că acest lucru nu depinde doar de partid. „Depinde și de bunăvoința celorlalți parteneri din această fostă coaliție de guvernare – PNL, USR și UDMR”, a spus liderul PSD.

„Votul nostru a fost clar, fără dubii”

Referitor la decizia luată în ședința de luni, Grindeanu a fost categoric. „Votul nostru de ieri a fost unul clar, unul fără dubii”, a afirmat acesta.

PSD nu îl mai susține pe Bolojan ca premier. Aceasta este condiția pentru continuarea guvernării alături de partide pro-europene.

„Sunt multe motive, dacă vreți să detaliem”, a spus Grindeanu.

Condiția PSD și scenariul opoziției

Întrebat ce înseamnă concret că PSD nu va susține un guvern minoritar, Grindeanu a explicat mecanismul constituțional.

Dacă după consultările de la Cotroceni nu se găsește o soluție acceptată de toate partidele, PSD își va retrage miniștrii din guvern. Executivul ar urma să funcționeze cu miniștri interimari, fără majoritate parlamentară.

„În 45 de zile, premierul Bolojan fie găsește o majoritate, fie demisionează”, a spus Grindeanu.

„PSD decide pentru el”

Referitor la acuzația că PSD ar dicta PNL cine să fie premier, Grindeanu a respins interpretarea.

„Noi decidem pentru noi și pentru cei care în decembrie 2024 au spus că PSD este cel care a câștigat alegerile”, a afirmat liderul social-democrat.

El a subliniat că PSD are aproximativ 27-28% din numărul de parlamentari și că există majorități în Parlament și fără social-democrați.

„Dacă ne doresc în coaliție, avem această condiție. Dacă nu, sunt liberi să-și facă alte majorități”, a concluzionat Grindeanu.

Artiști internaționali cer boicotarea Eurovision 2026 din cauza participării Israelului

Inițiativa este susținută de nume cunoscute precum Massive Attack, Kneecap, Sigur Rós și Brian Eno, alături de alte trupe și artiști din Europa și nu numai. Documentul, citat de Euronews și promovat de organizațiile „No Music For Genocide” și „Palestinian Campaign for the Academic & Cultural Boycott of Israel”, solicită European Broadcasting Union (EBU) să excludă postul public israelian KAN din competiție. Semnatarii acuză o dublă măsură, amintind că Rusia a fost exclusă din concurs după invazia Ucrainei. Ei arată că Israelul continuă să participe, în pofida acuzațiilor legate de conflictul din Gaza. „Nu putem rămâne tăcuți”, se arată în scrisoare, care susține că evenimentul riscă să devină un instrument politic într-un cadru internațional plin de tensiuni.

Organizatorii Eurovision mențin decizia

EBU a apărat în mod repetat participarea Israelului, argumentând că Eurovision este un eveniment apolitic. Cu toate acestea, presiunea publică și din partea artiștilor continuă să crească. În paralel, mai multe țări și artiști au anunțat poziții critice sau chiar retrageri din competițiile naționale de selecție, alimentând dezbaterea privind rolul culturii în contexte geopolitice sensibile. Ediția din 2026, organizată la Viena, marchează cea de-a 70-a aniversare a competiției și este programată să se încheie pe 16 mai. Eurovision rămâne unul dintre cele mai urmărite evenimente muzicale din lume, cu peste 160 de milioane de telespectatori anual. Controversa actuală ridică întrebări mai largi despre limitele neutralității în evenimentele culturale internaționale și despre presiunea tot mai mare exercitată de artiști asupra organizatorilor.

Primăria Capitalei oferă sterilizare gratuită pentru câinii de rasă comună. Unde te programezi

Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Primăriei București, programările se fac telefonic, iar detaliile privind intervalul orar și datele de contact sunt disponibile pe pagina oficială a instituției.

Intervențiile sunt realizate zilnic într-o clinică veterinară din Capitală. De asemenea, la finalul lunii aprilie, autoritățile bucureștene vor organiza acțiuni cu o clinică veterinară mobilă, în mai multe puncte din oraș.

Condiții pentru intervenție

Reprezentanții municipalității atrag atenția că animalele nu trebuie hrănite cu aproximativ 12 ore înainte de operație și că vârsta minimă pentru intervenție este de 6 luni la femele și 8 luni la masculi.

De asemenea, autoritățile au informat că „recuperarea durează între 7 și 10 zile, iar respectarea indicațiilor medicului veterinar este esențială pentru o recuperare rapidă și fără probleme”.

Obligații și amenzi

Autoritățile reamintesc că toți proprietarii de câini sunt obligați să îi microcipeze și să îi înregistreze în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân.

Pentru câinii de rasă comună, sterilizarea este obligatorie, iar nerespectarea legii poate fi sancționată cu amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

De ce e importantă sterilizarea

„Sterilizarea reduce riscul unor boli, precum cancerul mamar și uterin la femele sau cancerul testicular la masculi, și poate diminua comportamentele nedorite asociate instinctului de reproducere”, au transmis reprezentanții primăriei.

Prim-ministrul Spaniei propune, din nou, ruperea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Israel

Prim-ministrul Sánchez l-a acuzat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu că a incendiat Orientul Mijlociu și a continuat criticile la adresa războiului din Iran și a conflictului Israel-Hezbollah din Liban, potrivit euronews.

Mai multe luni la rând, țări precum Spania, Irlanda și Slovenia au cerut o revizuire urgentă a acordului UE-Israel. Propria revizuire internă a Uniunii Europene a constatat că Israelul încalcă acordul, invocând încălcări grave ale dreptului internațional în Gaza și evacuări violente ale coloniștilor în Cisiordania.

O Inițiativă Cetățenească Europeană, intitulată „Dreptate pentru Palestina”, ce a strâns peste 1 milion de semnături, impune includerea acestei probleme în ordinea de zi.

Suspendarea acordului nu ar însemna o interdicție comercială totală. Aproximativ 60% din exporturile israeliene către UE beneficiază, deja, de tarife zero, în conformitate cu normele standard ale Organizației Mondiale a Comerțului. Însă, restul de 37% se bazează pe un tratament special, scutit de taxe vamale, ce este oferit exclusiv prin acest acord. Suspendarea acestuia ar impune tarife vamale bruște asupra utilajelor, dispozitivelor medicale și produselor farmaceutice israeliene.

Comisia Europeană estimează că acest lucru ar impune taxe suplimentare cu 227 de milioane de euro pe an asupra exporturilor israeliene și ar îngheța milioane de euro din finanțarea bilaterală a UE pentru proiecte de cooperare în curs. La momentul actual, UE este cel mai mare partener comercial al Israelului, cu o relație de peste 45 de miliarde de euro pe an.

Pentru anularea completă a acordului, UE are nevoie de aprobarea tuturor. Însă, suspendarea doar a privilegiilor comerciale necesită doar un vot cu majoritate calificată.

Deși Israelul a pierdut unul dintre cei mai fideli aliați ai săi, Ungaria condusă de Viktor Orban și având în vedere că Italia a adoptat o atitudine mai dură în contextul atacurilor asupra Papei, propunerea se confruntă încă cu o luptă dificilă.