Potrivit Poliției Capitalei, polițiștii au fost sesizați în jurul orei 15.30 despre un incident, în care o persoană s-ar fi aruncat pe calea de rulare a trenului, când acesta intra în stația Piața Unirii 2.

Echipajele de prim ajutor au intervenit pentru extragerea tânărului de 22 de ani, care a fost declarat decedat.

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate condițiile în care s-a produs incidentul.

Metrorex anunță că circulația trenurilor de metrou este reorganizată, iar călătorii sunt informați prin sistemul de sonorizare din stații și trenuri.

Anunțul a fost făcut de procurorul general militar, Itai Ofir, care susține că decizia vine în urma unor „evoluții semnificative” apărute după depunerea rechizitoriului. Ofir a precizat că printre motivele pentru retragerea acuzațiilor se numără „complexitatea probelor existente”, dar și faptul că deținutul a fost eliberat și trimis înapoi în Gaza în urma armistițiului. Acesta a punctat și „circumstanțe excepționale și fără precedent”, ale cazului, potrivit The Times of Israel. 

Incidentul ar fi avut loc la centrul de detenție Sde Teiman, centru care găzduiește palestinieni suspectați de terorism, și reținuți în Fâșia Gaza în timpul conflictului dintre Israel și gruparea militantă Hamas, informează Associated Press. 

Cazul a dus și la demisia principalului oficial juridic al armatei israeliene, general-maiorul Yifat Tomer-Yerushalmi, care depusese rechizitoriul și autorizase transmiterea înregistrării video către presa israeliană. 

Înregistrarea a fost difuzată de Canalul 12 și ar arăta momentul în care soldații ar fi agresat sexual deținutul palestinian din Gaza. 

Publicarea imaginilor și reținerea soldaților acuzați a stârnit furia unor grupuri ultranaționaliste. Grupuri de protestatari au descins în închisoarea Sde Teiman. 

Mai mulți membri ai guvernului israelian de extremă dreapta au criticat investigația militară, considerând-o o insultă la adresa soldaților.

Se spune că dreptul este „arta binelui și a echității”. Însă respectarea regulilor dreptului internațional a ajuns să împartă planeta în două și să genereze conflicte de proporții. În România, procedura de numire a șefilor marilor parchete din România este în toi, dar o parte din societate consideră în continuare că Justiția „este capturată”.

Cât de „capturată” este Justiția din România și cine a capturat-o? Care este diferența între judecători și procurori în ceea ce privește procedura de numire? Cine vrea să influențeze actul judiciar în România? Ce crede Curtea Supremă de Justiție despre referendumul președintelui Nicușor Dan? Cum trebuie modificate legile Justiției? Au încredere judecătorii în DNA pentru a fi anchetați pentru presupuse fapte de corupție? Despre toate acestea discutăm cu Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al Curții Supreme, fost membru CSM

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Cel mai vechi pistol din Europa ar fi fost folosit la asediul unui castel german din secolul al XIV-lea, potrivit Live Science. Descoperirea arată că armele de foc portabile erau folosite mai devreme decât se credea în Europa medievală târzie.

Arma misterioasă a fost găsită la Brandenburg, Germania. Fragmentele dintr-un pistol lung de șase centimetri au fost găsite și analizate de experți. Aceștia au stabilit că pistolul datează din anul 1390, fiind cu nouă ani mai vechi decât faimoasa pușcă Tannenberg, care datează din 1399. Aceasta este considerată de majoritatea experților cea mai veche armă de foc portabilă din Europa.

Fragmentele de pistol au fost descoperite în 2023. Matthias Dasse, un voluntar în acțiunile de conservare a patrimoniului, a descoperit resturile lângă Castelul Kletzke din regiunea Brandenburg din Germania. Dasse a dus piesele la Gordon Thalmann, șeful Autorității pentru Protecția Monumentelor de Jos din Prignitz, care a stabilit că acestea compun țeava unei arme de foc timpurii.

Cercetătorii au poreclit artefactul „Kletzker Handrohr”, care se traduce prin „tunul de mână Kletzke”, deoarece cred că ar putea fi legat de faimosul asediu al Castelului Kletzke din 1390, când fortăreața a devenit centrul unui conflict regional în Brandenburg. De asemenea, experții cred că arma nu a fost fabricată în zonă fiind adusă din alte regiuni.

UPDATE  15:09: Ministerul Finanțelor. Sprijin de peste 650 de milioane de lei pentru peste 6.200 de operatori economici

Ministerul Finanțelor propune extinderea sprijinului pentru transportatori, prin compensarea creșterii prețului la motorină până la finalul anului 2026, au transmis, joi, oficialii instituției.

Este vorba de un proiect de act normativ, publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelorpentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.1094/2025, adaptând mecanismul de sprijin destinat operatorilor economici din sectorul transporturilor rutier de mărfuri și persoane.

Proiectul prevede prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de stat sub formă de grant până la data de 30 aprilie 2027, acoperind motorina achiziționată de operatori până la data de 31 decembrie 2026. Pentru intervalul cuprins între 1 aprilie 2026 și 31 decembrie 2026, valoarea ajutorului de stat este stabilită la 85 de bani pe litru, iar plata ajutorului de stat se va face prin bugetul Ministerului Finanelor – Acțiuni Generale.

Potrivit sursei citate, bugetul total maxim estimat al schemei de ajutor de stat este de 652,195 milioane de lei, fonduri care vor permite unui număr estimat de 6.200 de operatori economici să beneficieze de aceste compensații.

„Aceasta este o măsură de sprijin concret pentru firmele românești într-un moment tensionat, de incertitudine pe piețele internaționale. Mecanismul are ca obiectiv strategic susținerea directă a sectorului transporturilor pentru atenuarea impactului fluctuațiilor de preț asupra costurilor de operare. Prin acest efort bugetar, Guvernul garantează menținerea competitivității transportatorilor noștri pe piața europeană și asigură stabilitatea serviciilor, limitând efectele volatilității energetice asupra întregii economii naționale”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

„Totodată, măsura produce efecte pozitive pe întreg lanțul economic asociat activității de transport: de la companiile de logistică și distribuție, până la producătorii și exportatorii români care depind de costuri predictibile de transport pentru a-și menține competitivitatea. Beneficiile se resimt și la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii, al comercianților și al industriei prelucrătoare, pentru care stabilitatea tarifelor de transport contribuie la menținerea prețurilor și a continuității aprovizionării. Astfel, sprijinul acordat transportatorilor se traduce într-un avantaj indirect pentru consumatori și pentru economia națională în ansamblu”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Inițiativa vizează continuarea susținerii mediului de afaceri în actualul context marcat de volatilitatea prețurilor la combustibili, influențată de tensiunile geopolitice recente din Orientul Mijlociu care afectează infrastructura energetică și rutele globale de transport.

Prin proiectul de act normativ se propune înlocuirea sintagmei privind compensarea creșterii accizei cu cea de compensare a creșterii prețului la motorină, oferind astfel un cadru mai adecvat pentru protejarea competitivității operatorilor români. Măsura este esențială pentru a preveni riscul apariției unor diferențe semnificative de cost între transportatorii din România și cei din statele vecine, evitând totodată o majorare a prețurilor pentru alte produse și servicii ca urmare a perturbării lanțurilor de aprovizionare.

Astfel, pentru a asigura o intervenție proporțională și corelată cu realitățile economice, Ministerul Finanțelor va realiza, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, o analiză trimestrială a condițiilor de piață, având posibilitatea de a ajusta valoarea sprijinului în funcție de dinamica prețului țițeiului.

„Implementarea acestui mecanism de monitorizare periodică garantează că resursele bugetare sunt utilizate eficient pentru menținerea continuității serviciilor de transport și limitarea efectelor economice negative generate de incertitudinea de pe piețele internaționale”, a conchis Ministerul Finanțelor.

Știrea inițială:

FORT-IMM România a salutat, printr-un comunicat transmis joi, prelungirea schemei de ajutor de stat pentru transportatori și majorarea cuantumului accizei compensate.

Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) a anunțat, o victorie importantă a demersurilor susținute în dialogul instituțional cu Guvernul României si Ministerul Finanțelor, concretizată prin prelungirea schemei de ajutor de stat privind returnarea parțială a accizei la motorină pentru transportatori, precum și prin majorarea cuantumului acesteia la 85 de bani/litru.

„Această decizie reprezintă un pas esențial pentru menținerea competitivității operatorilor români de transport într-un context economic dificil, marcat de presiuni constante asupra costurilor cu combustibilul”, se arată în comunicatul transmis de federație.

FORT apreciază deschiderea autorităților pentru dialog și colaborare instituțională și consideră că această măsură oferă un sprijin real sectorului transporturilor rutiere, unul dintre pilonii importanți ai economiei naționale.

„Federația Operatorilor Români de Transport va continua demersurile pentru identificarea și implementarea unor soluții durabile de echilibrare a prețurilor la combustibili, astfel încât operatorii români să își poată păstra competitivitatea atât pe piața internă, cât și pe cea europeană. FORT rămâne un partener activ în dialogul cu autoritățile pentru susținerea unui sector de transport puternic, stabil și competitiv”, potrivit comunicatului citat.

Ce au cerut transportatorii

Decizia vine după ce mai multe organizații ale transportatorilor au cerut susținerea Guvernului, pe fondul creșterii prețurilor petrolului și ale carburanților la pompă.

Și Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a solicitat miercuri Guvernului adoptarea urgentă a unor măsuri pentru limitarea impactului creșterii prețului motorinei asupra transportului rutier și asupra economiei.

Potrivit oficialilor UNTRR, motorina reprezintă aproximativ 40% din costul total al transportului rutier, iar o creștere de 25% a prețului carburantului poate majora în mod direct costurile de transport cu minim 10%.

„În lipsa unor măsuri de sprijin sau a unei fiscalități competitive, această presiune poate afecta stabilitatea lanțurilor logistice și competitivitatea transportatorilor români pe piața europeană”, spuneau reprezentanții UNTRR.

În acest context, UNTRR solicita reducerea accizei la motorină la nivelul minim european sau, alternativ, extinderea după finalul lunii martie 2026 până la finalul anului și majorarea schemei de rambursare a accizei pentru transportatori de la 65 de bani la 1,12 lei/litru.

În prezent, acciza la motorină în România este de aproximativ 550 euro / 1000 litri, semnificativ peste nivelul minim european de 330 euro / 1000 litri, au arătat oficialii UNTRR, indicând faptul că alte state europene adoptă măsuri pentru a limita impactul creșterii rapide a prețurilor la carburant: în Portugalia guvernul a decis reducerea temporară a accizei aplicate motorinei, iar în Italia Ministerul Economiei analizează de câteva zile posibilitatea activării mecanismului de „acciză mobilă”, un sistem care permite statului să utilizeze veniturile suplimentare din TVA generate de creșterea prețurilor la combustibili pentru a reduce accizele aplicate benzinei și motorinei.

„Diferențele de taxare determină deja transportatorii români să alimenteze în alte state din regiune, precum Ungaria, Croația, Slovenia sau Bulgaria, ceea ce înseamnă pierderi pentru bugetul României. Creșterea prețului motorinei afectează direct și semnificativ transportatorii”, au tranzmis miercuri transportatorii:

Pentru a limita efectele asupra economiei în general, UNTRR propunea două măsuri posibile și una complementară, funcție de evoluția prețului carburantului:

1. Reducerea accizei la motorină de la aproximativ 550 euro / 1000 litri la nivelul minim european de 330 euro / 1000 litri, măsură care ar putea reduce prețul carburantului cu aproximativ 1,35 lei/litru (1,12 lei din acciză și 0,23 lei din TVA).
2. În lipsa reducerii accizei, UNTRR solicită extinderea schemei de rambursare a accizei cel puțin până la finalul anului și majorarea valorii rambursate la 1,12 lei/litru.

Complementar, UNTRR propune reluarea mecanismului de compensare a carburantului aplicat în perioada pandemiei, prin subvenționarea cu 0,5 lei/litru, în funcție de evoluția prețului carburanților.

Potrivit UNTRR, în România la un consum anual 8,6 miliarde de litri de motorină statul vizează la o acciză pe motorină de 2804,29 lei/1000 litri, încasări de 24 miliarde de lei, în timp ce pentru cele 2 miliarde de litri de benzină, la 3059,9 lei/1000 litri, statul vizează încasări de cca 6 miliarde de lei. În România, accizele sunt taxele cu cel mai ridicat nivel de colectare. Reamintim densitatea motorinei 0,845 kg/l și a benzinei de 0,77 kg/l, pentru a evita confuzia față de raportarea accizelor de carburant la tonă.

Revizuirea realizată de tehnologia Gemini a Google va introduce două funcții IA într-un serviciu de cartografiere digitală utilizat de peste 2 miliarde de oameni din întreaga lume, potrivit AP.

Un instrument numit Ask Maps va extinde capacitățile de conversație pe care Google le-a introdus în serviciu în noiembrie 2025, oferind sugestii utilizatorilor care caută lucruri precum locuri din apropiere unde își pot încărca dispozitivele, cafenele cu cozi scurte sau un itinerar detaliat pentru o călătorie cu mașina care implică mai multe opriri și excursii.

Recomandările Gemini se vor baza pe o bază de date care cuprinde peste 300 de milioane de locuri și recenzii de la peste 500 de milioane de colaboratori, acumulate de la lansarea Google Maps, în urmă cu peste 20 de ani.

Țările în care va fi inițial testată

Ask Maps va fi disponibil inițial pe aplicația mobilă Google Maps pentru iPhone și software Android în SUA și India, înainte de a se extinde la computere personale și alte țări.

În ceea ce directorii Google consideră a fi cea mai mare schimbare în indicațiile de navigare ale hărților, Gemini a creat și un nou instrument numit Immersive Navigation, care va prezenta o perspectivă tridimensională concepută pentru a oferi utilizatorilor o mai bună înțelegere a locului în care se află în orice moment.

Randările 3D create de Gemini vor include repere precum clădiri notabile, medianele drumurilor și alte aspecte ale terenului pe care șoferii le văd în jurul lor în timp ce conduc, pentru a-i ajuta să se orienteze mai repede.

Google consideră că barierele sale de protecție AI sunt acum suficient de puternice pentru a împiedica tehnologia Gemini care stă la baza Immersive Navigation să fabrice locuri false de vizitat, o defecțiune cunoscută în industrie sub numele de „halucinație”.

Navigația imersivă ar trebui, de asemenea, să ajute Google Maps să explice mai clar avantajele și dezavantajele diferitelor rute de conducere pentru aceeași recomandare, precum și să indice cele mai bune locuri de parcare odată ce utilizatorul ajunge la destinația dorită.

Din cauza îngrijorărilor cu privire la deficitul de combustibil, Noua Zeelandă ar putea introduce zile fără autoturisme.

Ministrul de Finanțe, Nicole Willis, a declarat că se ia în considerare o lege din 1979, care obligă automobiliștii să renunțe la călătorii cu mașina o zi pe săptămână. Cei care încalcă regulile vor fi amendați.

Legea menționată a apărut după revoluția islamică din Iran și a fost în vigoare din iulie 1979 până în mai 1980. A fost introdusă cu același scop – guvernul a dorit să limiteze consumul de combustibil.

Legea permite guvernului să autorizeze și vânzarea de cupoane pentru a restricționa consumul de combustibil și pentru a restricționa cantitatea care putea fi vândută.

Așa-numitele „zile fără mașini” au fost în vigoare din iulie 1979 până în mai 1980.

Și companiile aeriene reacționează: din cauza creșterii prețurilor la kerosen, Air New Zealand intenționează să reducă 5% din zboruri în următoarele două luni, în principal pe rute interne.

Noua Zeelandă depinde foarte mult de importurile de combustibil.

De la începutul războiului din Iran, prețurile la benzină au crescut cu aproape 10%, iar la motorină, conform Gaspy, cu mai mult de 20%.

Ministrul Energiei, Shane Jones, a declarat că rezervele existente în țară vor fi suficiente pentru aproximativ 50 de zile.

Ședința de Guvern programată joi seara, după ora 18.00, ar urma să includă pe agendă mai multe proiecte importante, pe lângă bugetul de stat pe anul 2026, potrivit unor surse guvernamentale.

Pe lista actelor normative care ar putea fi adoptate se află o ordonanță de urgență pentru modificarea legislației privind cetățenia, proiect care figura și pe agenda inițială a Executivului.

De asemenea, Guvernul ar urma să discute și ordonanța de urgență privind simplificarea administrativă, inițiată de Cancelaria prim-ministrului.

Pe agenda ședinței ar putea intra și o hotărâre de guvern privind salariul minim pe economie, potrivit acelorași surse.

Actele normative ar urma să fie discutate în cadrul ședinței Executivului programate pentru această seară, începând cu ora 18.00 sau după această oră, alături de pachetul de măsuri bugetare aflat în pregătire.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a trimis un mesaj public premierului Ilie Bolojan. Îi solicit să analizeze rapid soluțiile miniștrilor PSD, a spus liderul social democraților referindu-se la măsurile privind compensarea efectelor produse de scumpirea carburanților.

Proiectul de buget pentru 2026 mizează pe investiții publice la nivel record și pe utilizarea extinsă a fondurilor europene, fiind orientat către mediul de afaceri și relansarea economică, potrivit Ministerului Finanțelor.

Pachetul de documente aferente proiectului de buget general consolidat pentru anul 2026 a fost publicat marți în transparență. Bugetul este construit pe principii de „responsabilitate fiscală, echilibru și dezvoltare economică sustenabilă”, au comunicat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Potrivit acestora, „proiectul de buget este orientat către mediul de afaceri și relansare economică și se bazează pe un nivel record al investițiilor publice și pe utilizarea extinsă a fondurilor europene, cu obiectivul de a susține creșterea economică și dezvoltarea comunităților locale”.

„Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilității și al dezvoltării și reflectă angajamentul Guvernului pentru menținerea echilibrului între consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără să afecteze potențialul de creștere al economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Un înalt oficial american a declarat că Marina SUA nu este pregătită să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit CNN. Declarația aparține Secretarului Energiei, Chris Wright. El a spus că prioritatea armatei vizează operațiunile împotriva echipamentelor ofensive ale Iranului.

„Se va întâmpla relativ curând, dar nu se poate întâmpla acum. Pur și simplu nu suntem pregătiți. Toate activele noastre militare sunt concentrate în acest moment pe distrugerea capacităților ofensive ale Iranului și a industriei manufacturiere care le furnizează capacitățile ofensive”, a declarat Wright la CNBC.

Wright a mai spus că Marina ar putea fi gata să înceapă operațiunile de escortare până la sfârșitul lunii. El a adăugat că problema este în discuție cu oficialii din domeniul apărării.

Unii experți militari văd amânarea solicitării făcute de Donald Trump ca pe o slăbiciune. Ei cred că este posibil ca Washingtonul să nu fi fost pe deplin pregătit pentru războiul împotriva Iranului.

Guvernul spaniol spune că își poate respecta angajamentele în NATO cu o alocare de aproximativ 2–2,1% din PIB, avertizând că o creștere mai mare a bugetului apărării ar pune presiune pe finanțele publice și pe cheltuielile sociale.

Spania și presiunile SUA

Tensiunile au crescut și după refuzul Spaniei de a permite Statelor Unite să utilizeze bazele militare de la Rota și Morón pentru eventuale atacuri asupra Iranului. Decizia a atras critici dure din partea președintelui american, care și-a intensificat presiunile asupra Madridului.

Potrivit EFE, disputa are loc într-un moment simbolic, la exact 40 de ani de la referendumul prin care spaniolii au decis rămânerea țării în NATO, o dezbatere care a divizat societatea și care revine acum în prim-plan.

Argumentele Madridului

Președintele american Donald Trump a criticat dur poziția Madridului și a calificat Spania drept un „partener teribil” în cadrul Alianței. Liderul de la Casa Albă a afirmat că Spania „nu joacă în echipă” și a amenințat inclusiv cu măsuri comerciale împotriva țării dacă aceasta nu își majorează cheltuielile pentru apărare. Trump a mai susținut că Spania „nu are absolut nimic de care Statele Unite să aibă nevoie, cu excepția oamenilor minunați”, adăugând că, în opinia sa, țara „duce lipsă de o conducere puternică”.

Guvernul condus de Pedro Sánchez respinge presiunile americane și susține că aportul Spaniei la NATO nu trebuie măsurat doar în nivelul cheltuielilor militare. Madridul amintește participarea la misiuni internaționale, capacitățile militare și rolul strategic al bazelor militare de la Rota și Morón.

SUA presează pentru 5% din PIB

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, consideră că nivelul de 2% din PIB alocat apărării – prag pe care Spania l-a atins abia în 2025 – ar putea să nu fie suficient pentru a face față amenințărilor actuale.

Pentru a ajunge la nivelul de 5% din PIB cerut de aliați, bugetul militar al Spaniei ar trebui practic să se dubleze, potrivit estimărilor sursei citate. Guvernul de la Madrid consideră însă că o asemenea țintă ar fi „disproporționată” și ar pune presiune pe finanțele publice.

Buget militar, tot mai costisitor

Potrivit datelor NATO, bugetul apărării Spaniei a crescut semnificativ în ultimii ani. Dacă în 2018 cheltuielile reprezentau aproximativ 0,92% din PIB, în 2025 acestea ajung la circa 2% din PIB, echivalentul a aproximativ 33 de miliarde de euro.

Spaniolii își susțin guvernul

Cheltuielile pentru apărare au crescut cu 196% din 2018, ajungând la aproape 34 de miliarde de euro, un efort care, potrivit guvernului, plasează Spania pe locul patru între statele NATO care și-au majorat cel mai rapid bugetul apărării.

Majoritatea cetățenilor spanioli susțin poziția executivului și consideră că țara nu ar trebui să accepte cererea Washingtonului de a aloca 5% din PIB pentru apărare.