„Statele Unite sunt de departe cel mai mare producător de petrol din lume, așa că atunci când prețurile petrolului cresc, câștigăm mulți bani.

DAR, de un interes și o importanță mult mai mare pentru mine, ca președinte, este oprirea unui imperiu malefic, Iranul, de a deține arme nucleare și de a distruge Orientul Mijlociu și, într-adevăr, întreaga lume.

Nu voi permite niciodată să se întâmple asta! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni.

Președintele DONALD J. TRUMP”, este noul mesaj al lui Donald Trump.

Aproape concomitent cu Donald Trump, și noul lider al Iranului, Mojbaba Khamenei, a emis primul mesaj către public. Acesta jură să țină Strâmtoarea Ormuz închisă și amenință bazele SUA din Orient.

Nicușor Dan a mulțumit președintelui și poporului ucrainean pentru lupta pe care o duce, „o luptă pentru Europa întreagă, deci și pentru România”.

El a spus că semnarea declarației de parteneriat strategic este un moment important în relația noastră bilaterală.

„Nu trebuie să ne ascundem, să spunem că istoric a existat neîncredere între țările noastre.
Această neîncredere s-a evaporat, cred eu, în momentul începerii războiului din 2022 și momentul de azi e un moment în care cele două țări își asumă încrederea reciprocă în ce pot să facă împreună, își asumă responsabilitatea comună pentru această parte de Europa, pentru cetățenii ei și pentru, cum am spus, întreaga regiune”, a declarat Nicușor Dan.

El a spus că a vorbit cu președintele Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina și despre continuarea sprijinului pe care România îl oferă, dar și despre colaborarea militară.

„Unul din documentele semnate vorbește de producția comună de drone în România”, a spus președintele României.

El a declarat că a mai vorbit cu liderul ucrainean despre proiecte comune de conectivitate, proiecte comune de energie și despre integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.

Președintele Ucrainei a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre sistemele Patriot, despre producția de drone și despre sprijinul militar primit de Ucraina din partea partenerilor occidentali.

În acest context, liderul de la Kiev a explicat că războiul modern presupune un consum uriaș de rachete și muniție, iar capacitatea de producție este limitată chiar și pentru statele mari.

„Un exemplu foarte bun: în Orientul Mijlociu, peste 700 de rachete au fost folosite în primele 24-36 de ore. În cei patru ani de război în Ucraina nu au avut atâtea rachete, nici pe aproape”, a declarat Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a subliniat că, în actualul context de securitate, nici cele mai puternice state nu pot produce suficient de repede muniția necesară pentru a face față atacurilor masive cu rachete și drone.

„700-1000 de rachete nu vor ajuta atunci când zboară mii de rachete. O dronă costă 30 de mii, iar chiar dacă Statele Unite sunt destul de bogate, aceste costuri sunt foarte mari”, a afirmat liderul ucrainean.

Volodimir Zelenski a vorbit și despre producția de rachete pentru sistemele de apărare Patriot, explicând că rezervele sunt limitate chiar și pentru aliații Ucrainei.

„60-70 de rachete produce cel mai mare producător de rachete Patriot din SUA pe lună. Aceste rezerve se consumă. Indiferent de numărul acestor rachete, ele nu vor fi suficiente pentru a doborî dronele iraniene, mai ales că rușii îi ajută și este foarte clar acest lucru”, a spus Zelenski.

Producție de drone în parteneriat cu România

În timpul vizitei la București, Volodimir Zelenski a confirmat și că Ucraina discută cu România despre dezvoltarea unor capacități de producție pentru drone.

Președintele ucrainean a spus că acest lucru ar putea avea loc pe teritoriul României și că experiența acumulată de armata ucraineană în război ar putea fi utilă și altor state europene.

„România este un partener foarte important pentru noi. Am dovedit că suntem vecini buni și putem dezvolta parteneriate de fabricație, la fel cum am făcut în Germania și în Danemarca. Consider că această capacitate în România este foarte utilă”, a declarat Volodimir Zelenski.

„A avut loc o încăierare între două grupuri de suporteri”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a poliției, precizând că mai multe persoane au fost „rănite” ușor, scrie Le Figaro.

Sursa citată nu a spus numărul exact al victimelor, dar a precizat că este vorba în principal „de mici tăieturi”.

Incidentul a avut loc cu puțin înainte de miezul nopții, când un grup a fost atacat într-un bar.

„Au spart geamurile și au aruncat cu artificii în interior… Am simțit frică, panică. Pagubele sunt în principal materiale”, a povestit responsabilul barului, citat de presa locală din Vigo.

Într-un comunicat publicat joi, Celta Vigo „condamnă ferm orice tip de act violent, precum cel care a avut loc aseară pe o stradă din centrul orașului împotriva suporterilor Olympique Lyonnais”.

Celta Vigo și Olympique Lyon se vor înfrunta joi seara în cadrul optimilor de finală ale Ligii Europa.

Întrebarea a venit în contextul deciziei României de a permite Statelor Unite să aducă echipamente militare pe teritoriul țării, decizie care a generat dezbateri publice și haos în Parlament privind eventuale riscuri de securitate.

Răspunzând întrebării, președintele Ucrainei a spus că relația dintre Iran și Rusia este deja cunoscută și că Teheranul a sprijinit Moscova în războiul din Ucraina.

„Iranul, în primul rând, nu este o noutate. Este un aliat al Rusiei. Au furnizat armament rușilor și, în ultimii doi ani, au furnizat mii de obuze și drone”, a declarat Volodimir Zelenski.

Liderul de la Kiev a explicat că implicarea Iranului în sprijinul Rusiei a fost vizibilă încă de la începutul utilizării dronelor Shahed în război.

„Știm foarte bine cum au fost lansate primele drone. Rușii nu aveau operatori de drone. Operatorii erau din acea țară din care au venit și dronele Shahed, pentru că operatorii ruși trebuiau pregătiți și au fost pregătiți în război real”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean a subliniat că deciziile privind prezența militară pe teritoriul României aparțin exclusiv statului român, care este membru al NATO.

„În ceea ce privește România, este o alegere a României. România este membru NATO. Orice forțe suplimentare care apără teritoriul Europei sunt, cred, o consolidare a securității”, a afirmat liderul ucrainean.

Nicușor Dan: Prezența americană înseamnă mai multă securitate

La rândul său, președintele României a respins ideea că aceste evoluții ar crește riscul pentru țară.

„Așa cum am răspuns colegului tău mai devreme, nu este niciun fel de risc suplimentar”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a amintit că România găzduiește de mai mulți ani sistemul de apărare antirachetă de la Baza militară Deveselu, parte a sistemului de apărare al NATO.

„Scutul de la Deveselu există deja în România de mulți ani. Parte din aceste echipamente vin în completarea scutului de la Deveselu și o prezență suplimentară americană în România înseamnă un plus de securitate, nu un minus de securitate”, a spus Nicușor Dan.

Autoritățile române au afirmat în repetate rânduri că, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, nu există o amenințare militară directă la adresa României.

Primul discurs al liderului suprem al Iranului conține puține surprize și o întrebare majoră fără răspuns, potrivit analizei publicate de CNN.

Discursul a fost publicat la patru zile după numirea lui Mojtaba Khamenei în poziția de Lider Suprem al Iranului. Astfel, lumea a putut să afle viziunea asupra lumii a lui Mojtaba Khamenei.
Ridicat la rangul de Ayatollah și supranumit „liderul exaltat” al Revoluției Islamice de către acoliții săi, Khamenei nu a apărut într-o înregistrare video și nici nu a publicat o declarație audio. În schimb, a emis un mesaj scris lung în care își prezintă opiniile cu privire la război, lăudând forțele armate iraniene și cerând despăgubiri de la cei care i-au atacat țara.

Mesaj scris pe Telegram

Mesajul a fost difuzat printr-un nou canal Telegram creat de biroul său. Acesta conține simboluri codificate cu scopul de a ascunde locul publicării.

În mesaj, Khamenei a spus că a aflat despre numirea sa de la televiziunea de stat, sugerând că și el a fost luat prin surprindere. De asemenea, s-a referit la tatăl său, spunând că a putut să-i vadă cadavrul după moarte, cu pumnul încleștat, ca un ultim semn de rezistență. Experții care au analizat mesajul au constatat că a fost plin de retorica obișnuită: laude pentru „frontul de rezistență”, apeluri către țările vecine privind închiderea bazelor americane și amenințări privitoare la interesele americane în regiune, inclusiv la Strâmtoarea Ormuz.

Ca urmare, specialiștii au stabilit că Mojtaba Khamenei a folosit mesajul pentru a oferi o privire asupra politicilor sale, foarte apropiate de cele ale tatălui său.

Întrebarea de pe buzele tuturor

Totuși, experții au constatat că discursul nu a oferit răspunsul la o întrebare crucială: cine dă ordinele în Iran? De la declanșarea războiului, Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public și chiar au existat informații că a fost ucis. Ulterior, a apărut informația conform căreia el a fost rănit în primele zile ale războiului. Această lipsă de transparență provoacă o slăbiciune regimului iranian, mai ales că Mojtaba Khamenei nu a fost considerat favorit pentru înlocuirea lui Ali Khamenei ucis în prima zi de război.

Potrivit Poliției Capitalei, polițiștii au fost sesizați în jurul orei 15.30 despre un incident, în care o persoană s-ar fi aruncat pe calea de rulare a trenului, când acesta intra în stația Piața Unirii 2.

Echipajele de prim ajutor au intervenit pentru extragerea tânărului de 22 de ani, care a fost declarat decedat.

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate condițiile în care s-a produs incidentul.

Metrorex anunță că circulația trenurilor de metrou este reorganizată, iar călătorii sunt informați prin sistemul de sonorizare din stații și trenuri.

Anunțul a fost făcut de procurorul general militar, Itai Ofir, care susține că decizia vine în urma unor „evoluții semnificative” apărute după depunerea rechizitoriului. Ofir a precizat că printre motivele pentru retragerea acuzațiilor se numără „complexitatea probelor existente”, dar și faptul că deținutul a fost eliberat și trimis înapoi în Gaza în urma armistițiului. Acesta a punctat și „circumstanțe excepționale și fără precedent”, ale cazului, potrivit The Times of Israel. 

Incidentul ar fi avut loc la centrul de detenție Sde Teiman, centru care găzduiește palestinieni suspectați de terorism, și reținuți în Fâșia Gaza în timpul conflictului dintre Israel și gruparea militantă Hamas, informează Associated Press. 

Cazul a dus și la demisia principalului oficial juridic al armatei israeliene, general-maiorul Yifat Tomer-Yerushalmi, care depusese rechizitoriul și autorizase transmiterea înregistrării video către presa israeliană. 

Înregistrarea a fost difuzată de Canalul 12 și ar arăta momentul în care soldații ar fi agresat sexual deținutul palestinian din Gaza. 

Publicarea imaginilor și reținerea soldaților acuzați a stârnit furia unor grupuri ultranaționaliste. Grupuri de protestatari au descins în închisoarea Sde Teiman. 

Mai mulți membri ai guvernului israelian de extremă dreapta au criticat investigația militară, considerând-o o insultă la adresa soldaților.

Se spune că dreptul este „arta binelui și a echității”. Însă respectarea regulilor dreptului internațional a ajuns să împartă planeta în două și să genereze conflicte de proporții. În România, procedura de numire a șefilor marilor parchete din România este în toi, dar o parte din societate consideră în continuare că Justiția „este capturată”.

Cât de „capturată” este Justiția din România și cine a capturat-o? Care este diferența între judecători și procurori în ceea ce privește procedura de numire? Cine vrea să influențeze actul judiciar în România? Ce crede Curtea Supremă de Justiție despre referendumul președintelui Nicușor Dan? Cum trebuie modificate legile Justiției? Au încredere judecătorii în DNA pentru a fi anchetați pentru presupuse fapte de corupție? Despre toate acestea discutăm cu Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al Curții Supreme, fost membru CSM

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Cel mai vechi pistol din Europa ar fi fost folosit la asediul unui castel german din secolul al XIV-lea, potrivit Live Science. Descoperirea arată că armele de foc portabile erau folosite mai devreme decât se credea în Europa medievală târzie.

Arma misterioasă a fost găsită la Brandenburg, Germania. Fragmentele dintr-un pistol lung de șase centimetri au fost găsite și analizate de experți. Aceștia au stabilit că pistolul datează din anul 1390, fiind cu nouă ani mai vechi decât faimoasa pușcă Tannenberg, care datează din 1399. Aceasta este considerată de majoritatea experților cea mai veche armă de foc portabilă din Europa.

Fragmentele de pistol au fost descoperite în 2023. Matthias Dasse, un voluntar în acțiunile de conservare a patrimoniului, a descoperit resturile lângă Castelul Kletzke din regiunea Brandenburg din Germania. Dasse a dus piesele la Gordon Thalmann, șeful Autorității pentru Protecția Monumentelor de Jos din Prignitz, care a stabilit că acestea compun țeava unei arme de foc timpurii.

Cercetătorii au poreclit artefactul „Kletzker Handrohr”, care se traduce prin „tunul de mână Kletzke”, deoarece cred că ar putea fi legat de faimosul asediu al Castelului Kletzke din 1390, când fortăreața a devenit centrul unui conflict regional în Brandenburg. De asemenea, experții cred că arma nu a fost fabricată în zonă fiind adusă din alte regiuni.