Reacția lui Thuam vine după ce publicația G4Media a publicat un mesaj intern din cadrul Partidului Național Liberal în care îl critică pe premierul Bolojan pentru alocarea bugetare pentru județul Ilfov, subliniind că publicația a „interpretat, în nota manipulatoare obișnuită”, mesaj lui. 

Liderul liberal din Ilfov a subliniat lipsa de dialog în adoptarea bugetului, și-a arătat nemulțumirea față de proiect și a făcut apel la parlamentarii din Ilfov, „indiferent de partid”, pentru depunerea de amendamente la buget. 

„Lipsa de consultare internă. S-a tot discutat despre un Buget integrat București-Ilfov asupra căruia să avem o discuție. Numai că întâlnirea nu a mai avut loc și a trebuit să apelez la un mesaj intern. Evident că formula de Buget mă nemulțumește. 130.000 de ilfoveni plătesc impozit în București – în acte 1,2 miliarde lei (raportat la numărul real de locuitori – aproape 3 miliarde lei). Marii contribuabili au achitat TVA de 1,3 miliarde euro, din care la Consiliul Județean s-au întors 900.000 de euro. Îi încurajez pe parlamentarii de Ilfov, indiferent de partid, cu atât mai mult pe cei din PNL, să inițieze amendamente la Buget în folosul comunităților noastre. Este o procedură democratică și firească”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Thuma. 

„Cred că PNL trebuie să revină la lucrurile care îl definesc: investiții, taxare mică, sprijin pentru clasa de mijloc, ajutor pentru dezvoltarea comunităților locale”, a mai punctat preșdeintele CJ Ilfov. 

Hubert Thuma, președintele PNL Ilfov, este considerat unul dintre principalii contestatari ai lui Ilie Bolojan în interiorul partidului, iar potrivit unei surse G4Media din PNL, „Hubert Thuma își coordonează mișcările politice cu liderii PSD, iar ținta este debarcarea lui Ilie Bolojan”. 

Ministrul Agriculturii afirmă că a discutat cu fermieri, a analizat date din piață și a verificat personal situația din magazine. În urma acestor observații, spune că există diferențe majore între prețurile de la poarta fermei și cele din supermarketuri, dar și un număr mare de produse de import, în timp ce producția românească este mai greu de găsit pe rafturi.

Potrivit acestuia, diferența dintre prețul primit de fermieri și cel plătit de consumatori este foarte mare. Barbu spune că în prezent porcul se vinde la fermă cu aproximativ 4,3 lei pe kilogram, în timp ce în supermarketuri carnea ajunge la 20 până la 28 de lei kilogramul.

„De ce sunt nevoiți fermierii români să își vândă producția către firme offshore din Cipru pentru a putea accesa piața supermarketurilor din România? Consiliul Concurenței să investigheze urgent!

Am stat de vorbă cu fermieri, am analizat date și am mers în magazine. Am intrat într-un supermarket al unui mare retailer german. Pe rafturi am găsit multă carne de porc, țara de proveniență: Spania – aproape de termenul de expirare – și foarte puțină carne românească, la prețuri mai mari decât cea de import. Astăzi, la poarta fermei, porcul se vinde cu aproximativ 4,3 lei/kg, iar în supermarket carnea ajunge să coste în medie între 20 și 28 de lei.

Fermierii sunt puși în situația să vândă sub costul de producție sau să își închidă fermele, în timp ce consumatorul plătește din ce în ce mai mult pentru carne provenită din import.
Pe traseul dintre fermierul român și consumator apar adaosuri care ridică multe semne de întrebare. Din cauza acestor mecanisme, fermele românești se închid, iar românii plătesc tot mai mult pentru mâncare. De aceea atrag atenția Consiliului Concurenței să verifice cine câștigă din acest lanț și de ce fermierii și consumatorii români trebuie să plătească scump!

La raionul de carne de pasăre situația este cel puțin la fel de alarmantă.

Vă dau un exemplu: peste 60% din produse sunt etichetate sub un singur brand – Gustavi – deținut de o firmă înființată în 2024, cu 5 angajați, care la rândul ei este deținută de un offshore din Cipru.
Astfel de companii doar comercializează produse ale unor mari producători români. Cu alte cuvinte, produse ale unor companii românești, precum Avicola Crevedia, Coco Rico, Morandi, Avicola Focșani sau EuroAvi, cu sute de angajați și producție reală, care nu au acces la raft. Cum ajunge o firmă din Cipru să umple rafturile supermarketurilor din România cu produse obținute de ai noștri?

Am spus-o și o repet: Ministerul Agriculturii nu are atribuții de control, dar se va implica împreună cu Consiliul Concurenței și toate celelalte autorități pentru a opri aceste practici comerciale neloiale!”, a scris ministrul pe pagina sa oficială de Facebook.

Comisia de experți, constituită prin ordin al ministrului András Demeter, a verificat modul în care sunt păstrate și conservate bunuri de valoare istorică. 

„Comisia a procedat la o examinare vizuală preliminară a unor artefacte reprezentative, inclusiv a unor piese de mare valoare patrimonială. În urma acestei verificări nu au fost observate deteriorări evidente survenite ulterior anului 2021. Au fost solicitate inclusiv manuscrisele menționate în presă, respectiv anumite pagini din Simfonia a III-a, clasate la categoria Tezaur, a patrimoniului cultural național mobil. În urma examinării vizuale nu au fost constatate modificări sau deteriorări vizibile față de starea cunoscută anterior”, se arată în comunicatul emis vineri de ministerul Culturii. 

Cu toate acestea, instituția avertizează că rezultatele sunt doar ale unor verificări preliminare și nu pot „substitui o evaluare sistematică și detaliată a întregului fond patrimonial”. 

În plus, ministerul mai punctează și necesitatea găsirii unui loc de depozitare conform standardelor: „Comisia apreciază că menținerea actualei soluții de depozitare nu poate reprezenta o opțiune sustenabilă pe termen mediu și lung și consideră necesară identificarea, într-un termen rezonabil, a unei soluții conforme standardelor de conservare”. 

„O lovitură specifică i-ar putea afecta puternic”

„Mullahii nu vor capitula niciodată – dar o lovitură specifică i-ar putea afecta puternic”, este analiza făcută pentru BILD de Sima Shine, fostul analist al Mossad.

Sima Shine/ Photo: Yehoshua Yosef

Sima Shine este expertă în problemele Iranului la centrul analitic israelian Institute for National Security Studies (INSS). A lucrat mulți ani în serviciile secrete israeliene, inclusiv în calitate de șefă a departamentului de cercetare și analiză în cadrul serviciului de informații externe al Israelului, Mossad.

Apoi a devenit adjuncta șefului pentru probleme strategice în cadrul Consiliului Național de Securitate al Israelului.

În Iran, Ali Khamenei este mort, la fel ca mulți dintre principalii săi consilieri. Armata iraniană a fost slăbită iar SUA și Israelul au atacat mii de ținte pe teritoriul republicii islamice. Însă structura puterii de la Teheran nu este în pragul colapsului, potrivit rapoartelor serviciilor secrete americane dezvăluite de agenția de știri Reuters.

Conform rapoartelor, Garda Revoluționară, cea mai importantă grupare militar-politică din țară, încă deține încă controlul și menține regimul unit.

Cu toate acestea, este posibil și „ca situația de pe teren să se dezvolte dinamic iar  dinamica internă din Iran să se schimbe”, spune Shine.

Ce se întâmplă dacă este eliminat și Mojtaba Khamenei?

„O singură lovitură slăbește regimul, dar nu îl răstoarnă”, este de părere analistul.

O a doua „decapitare”, în câteva săptămâni, ar semnala regimului că nu poate instala un nou lider împotriva voinței SUA și a Israelului, zguduindu-i astfel însăși esența.

„Dacă Mojtaba nu mai este acolo, totul ar putea duce la dezbinare și confuzie în cadrul conducerii iraniene”, susține Shine.

„De aceea, el nu va apărea în public, iar ei vor încerca să se asigure că nimeni nu știe unde se află și că nu poate fi ucis.

Mojtaba Khamenei, promovat de la fiul dictatorului la liderul regimului, a fost rănit în război, dar este în viață. Cu toate acestea, practic nu a lăsat nicio urmă de la numirea ca lider al statului. Mojtaba Khamenei este considerat candidatul preferat al Gărzii Revoluționare. Este un tip foarte rău”, crede fosta șefă a cercetării și analizei Mossad.

Măsura în care regimul a fost slăbit este dificil de evaluat până acum. Forțele Aeriene Israeliene vizează din ce în ce mai mult aparatul represiv. Săptămâna aceasta, IDF a anunțat mai multe atacuri asupra centrelor de comandă și a bazelor militare ale forțelor de securitate internă și milițiilor.

Structurile atacate sunt, de asemenea, implicate în „monitorizarea activităților cetățenilor iranieni” și „furnizează informații care au permis reprimarea violentă a protestelor timp de ani de zile”.

Iar Israelul arată din ce în ce mai clar că războiul nu are ca scop slăbirea militară a mullahilor pe termen scurt. În schimb, scopul este „de a adânci daunele aduse nucleului structurilor operaționale și capacităților fundamentale ale regimului iranian”.

Cât de rezistent este regimul IRGC?

„Se luptă pentru viața lor și nu vor renunța”, declară Sima Shine.

Ea nu se așteaptă la o cădere rapidă a regimului: „Nu cred că este cu adevărat stabil. Dar cred că sunt hotărâți să rămână la putere și vor face tot ce pot pentru a face acest lucru. Reziliența regimului este mult mai puternică decât se credea. Nu renunță.”

Dar chiar dacă sistemul mullahilor va supraviețui, atacurile militare nu vor fi fost în zadar, este de părere Sima Shine.

„Războiul va slăbi regimul. Sper că există un plan astfel încât, până la sfârșitul războiului, să nu aibă infrastructura militară necesară”.

Abia atunci regimul va fi preocupat de propria supraviețuire și va fi o amenințare mai mică pentru regiune.

Sectorul orezului din Europa avertizează asupra unui posibil colaps structural, pe fondul presiunilor tot mai mari care împing industria la limită. În același timp, organizațiile din domeniu semnalează că producția de orez din UE devine tot mai puțin viabilă din punct de vedere economic și ar putea dispărea fără o intervenție politică, notează Foodingredientsfirst.com.

Piața orezului, sub presiune

Pe fondul creșterii costurilor de producție, al standardelor stricte de mediu impuse de UE, al majorării importurilor cu tarife reduse, care îngreunează concurența loială, dar și al scăderii prețurilor la orezul nedecorticat, producătorii și exportatorii din Uniunea Europeană se confruntă cu poveri tot mai mari care afectează activitatea companiilor.

Organizația agroalimentară europeană Copa-Cogeca subliniază că sectorul se confruntă cu un dezechilibru tot mai mare. Importurile de orez în UE au ajuns recent la aproximativ 1,7 milioane de tone, o parte importantă a acestora intrând pe piața europeană cu tarife reduse sau chiar zero, în baza acordurilor comerciale existente.

Copa-Cogeca, susținută de alte organizații din sector, precum Federația Morarilor Europeni de Orez și Consiliul Național al Orezului din Italia (Ente Nazionale Risi), solicită măsuri mai ferme pentru protejarea producătorilor din UE. Reprezentanții industriei susțin că taxele vamale pentru orezul importat ar trebui ajustate pentru a proteja mai bine producătorii și procesatorii europeni de importurile mai ieftine.

Ca reacție la presiunile actuale, unii producători europeni își reorientează producția către soiurile Japonica, un segment considerat în mod tradițional mai stabil. Totuși, dacă această tendință continuă, există riscul apariției unei supraproducții chiar și pe acest segment de piață.

Apeluri pentru condiții de concurență echitabile

În același timp, producătorii de orez din UE se confruntă cu costuri de producție mai ridicate și „trebuie să respecte unele dintre cele mai exigente standarde de mediu și de producție din lume”, susține Copa-Cogeca.

În această săptămână, organizația a cerut Uniunii Europene să reanalizeze regulile comerciale folosite în prezent pentru protejarea agriculturii europene. Reprezentanții sectorului spun că instrumentele necesare există deja, însă autoritățile nu reacționează suficient de rapid atunci când importurile cresc brusc.

„Producția de orez în Europa joacă un rol important nu doar în aprovizionarea cu alimente, ci și pentru economiile rurale, pentru ocuparea forței de muncă și pentru gestionarea mediului în anumite regiuni. Prin urmare, menținerea unui sector viabil al orezului este esențială atât pentru echilibrul economic, cât și pentru cel teritorial în mai multe state membre ale UE”, se arată într-un comunicat al organizației.

Organizațiile din domeniu solicită revizuirea taxelor din Tariful Vamal Comun, astfel încât acestea să fie adaptate la condițiile reale ale pieței.

„Este esențial ca structurile tarifare să rămână aliniate la realitățile pieței, luând în considerare și măsuri care să protejeze competitivitatea industriei europene de procesare și valoarea adăugată generată în cadrul lanțului alimentar al UE.”

Necesitatea unei concurențe mai echitabile

Sectorul orezului cere, de asemenea, revizuirea instrumentelor de politică existente pentru a se asigura că acestea rămân eficiente în menținerea stabilității pieței.

„În special, părțile interesate subliniază necesitatea reevaluării modului în care funcționează mecanismul automat de salvgardare asociat regimului SPG/EBA, cu praguri de activare care să reflecte mai bine realitățile pieței și să permită adoptarea unor măsuri la timp atunci când creșterile bruște ale importurilor perturbă piața”, se arată în declarație.

Grupurile din industrie subliniază și importanța consolidării principiului reciprocității în comerțul internațional. Ele cer întărirea controalelor la frontieră și aplicarea strictă a standardelor de protecție a mediului și de siguranță alimentară pentru produsele importate din afara Uniunii Europene.

Turbulențe pe piața globală a orezului

Problemele sectorului orezului din Europa nu apar izolat. Piața globală a orezului se confruntă, de asemenea, cu turbulențe, generate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și de conflictul dintre Israel și Iran.

India asigură aproximativ 40% din exporturile mondiale de orez, fiind cel mai mare exportator la nivel global. Cu toate acestea, exporturile indiene încetinesc deoarece companiile întâmpină dificultăți în organizarea transporturilor și se confruntă cu creșterea costurilor de asigurare și transport în contextul conflictului, potrivit Reuters.

În același timp, Asociația Exportatorilor de Orez din India (AIREA) își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele perturbări ale exporturilor către Iran, una dintre cele mai importante piețe de import pentru orezul indian.

Secretarul general al AIREA a declarat că livrările de orez basmati din India către Iran s-au oprit de la începutul conflictului, ceea ce continuă să creeze o incertitudine majoră pentru sectorul orezului din India.

Aflat în vizită la Paris pentru o întâlnire cu președintele Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski a criticat inițiativa Statelor Unite privind sancțiunile asupra petrolului rusesc, avertizând că această măsură ar consolida capacitățile ofensive ale Moscovei și ar afecta inițiativele diplomatice. 

„Numai această relaxare din partea Statelor Unite ar putea oferi Rusiei aproximativ 10 miliarde de dolari pentru război. Acest lucru, cu siguranță, nu ajută la pace. Cred că ridicarea sancțiunilor va duce, în orice caz, la o consolidare a poziției Rusiei care cheltuiește banii din vânzările de energie pe arme, iar toți acești bani sunt apoi folosiți împotriva noastră. Prin urmare, ridicarea sancțiunilor doar pentru ca mai multe drone să zboare ulterior spre tine nu este, în opinia mea, decizia corectă”, a spus liderul de la Kiev, citat de Associated Press. 

Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat însă că majoritatea sancțiunilor îndreptate împotriva Rusiei rămân în vigoare, iar derogarea anunțată de Washington este una limitată și adoptată în circumstanțe excepționale.

Anunțul Statelor Unite a atras o reacție și din Germania. Cancelarul Friedrich Merz a transmis: „Șase membri ai G7 și-au exprimat foarte clar opinia că acesta nu este semnalul corect de transmis. În prezent, există o problemă de preț, dar nu o problemă de aprovizionare. Și, în acest sens, aș dori să știu ce motive suplimentare au determinat guvernul SUA să ia această decizie”. 

Statele Unite au autorizat țările să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate, care sunt în prezent încărcate pe nave aflate pe mare. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a precizat că măsura a fost luată temporar pentru a „promova stabilitatea piețelor globale de energie” în timpul războiului din Orientul Mijlociu. 

Cadre didactice de la Universitatea din București avertizează că o decizie a conducerii instituției ar putea pune în pericol existența mai multor programe de studii de licență și masterat, unele dintre ele considerate unice în România.

Profesorii solicită revizuirea măsurii și au anunțat organizarea unei conferințe de presă pe 17 martie.

Decizia adoptată de Consiliul de Administrație al universității la 24 noiembrie 2025, intitulată „Principii privind organizarea programelor de studii pentru a asigura eficiența și sustenabilitatea acestora”, ar putea afecta pe termen mediu și lung structura unor domenii academice, se arată într-un comunicat de presă al instituției.

Deciziile de desființare sau reducere a unor programe au consecințe grave asupra dinamicii actului educațional

Cadrele didactice susțin că aplicarea acestor principii ar putea duce la dispariția unor programe acreditate de ARACIS și recunoscute pentru performanța lor academică.

Semnatarii comunicatului afirmă că măsura ar putea avea consecințe și asupra personalului universitar.

În opinia lor, reducerea sau desființarea unor programe ar face dificilă constituirea normelor didactice ale titularilor, ceea ce ar putea duce în timp la disponibilizări și la încetarea colaborărilor cu specialiști din țară și din străinătate implicați în activitatea universității.

Programele de studiu ale universității sunt „un patrimoniu imaterial”

Profesorii subliniază că programele de studiu ale universității reprezintă „un patrimoniu imaterial” construit de-a lungul mai multor generații de cadre didactice și studenți și consideră că acesta nu ar trebui afectat de decizii motivate exclusiv de considerente financiare.

În acest context, o parte dintre cadrele didactice au înaintat luni, 9 martie, un memoriu colectiv conducerii universității.

De asemenea, în luna februarie, Consiliul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a transmis un memoriu de protest către Consiliul de Administrație, exprimându-și îngrijorarea față de efectele aceleiași decizii.

Dezbatere publică pe tema programelor de studii din cadrul universității

Inițiatorii demersului atrag în mod public atenția asupra situației și deschid o dezbatere publică privind viitorul programelor de studii din cadrul universității.

În acest scop, grupul de inițiativă împotriva deciziei Consiliului de Administrație a anunțat organizarea unei conferințe de presă marți, 17 martie, de la ora 14:00, la sala Amfiteatru de la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu, nr. 1).

Participanții intenționează să discute impactul potențial al măsurilor asupra structurii și profilului uneia dintre cele mai mari universități de stat din România și să ceară Senatului și conducerii instituției să reanalizeze criteriile de admitere și evaluare internă a programelor de studiu.

Într-o conferință de presă care a avut loc vineri, șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a susținut că noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a suferit răni în urma atacurilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului, și că este „probabil desfigurat”.

„Știm că așa-zisul nou lider, care nu este chiar atât de suprem, este rănit și probabil desfigurat”, a spus Hegseth, potrivit Sky News.

Oficialul american a comentat și mesajul lui Mojtaba Khamenei după ce a fost numit lider suprem al Iranului. Acesta, totuși, nu a apărut în persoană și nu a citit el însuși mesajul, ci de către televiziunea de stat iraniană.

„Nu a existat nicio voce și niciun videoclip. A fost o declarație scrisă. Iranul dispune de numeroase camere de filmat și de numeroase aparate de înregistrare a vocii. De ce o declarație scrisă? Cred că știți de ce. Tatăl său este mort. El este speriat; este rănit; este pe fugă și îi lipsește legitimitatea. Este un haos pentru ei”, a spus Hegseth vineri, în cadrul conferinței de presă.

Ambasadorul Iranului în Cipru a confirmat anterior că Mojtaba Khamenei fusese rănit în atacurile din 28 februarie

Pe 11martie, ambasadorul Iranului în Cipru, Alireza Salarian, a confirmat, într-un interviu pentru The Guardian, că Mojtaba Khamenei a fost rănit în atacul din 28 februarie, care a distrus reședinta fostului ayatollah.

„El era și el acolo și a fost rănit în acel bombardament, dar nu am văzut asta reflectat în știrile străine. (…) Am auzit că a fost rănit la picioare, la mână și la braț… Cred că se află în spital pentru că este rănit”, a spus ambasadorul în interviul pentru sursa citată.

Mesajul lui Mojtaba Khamenei a fost publicat, joi, de presa de la Teheran. De când a fost ales, liderul suprem al Iranului, nu a avut nicio apariție publică sau televizată: mesajul său a fost citit în schimb la televiziunea iraniană.

Mesajul conține 7 puncte referitoare la liderul martir al revoluției, la rolul și responsabilitățile poporului, la forțele armate, instituțiile executive și frontul rezistenței, precum și la țările din regiune și modul de confruntare „cu dușmanii”

Ambele microfoane din gama Emita II sunt echipate cu o capsulă condensator premium de 16 mm, capabilă să ofere un sunet clar, de calitate studio, care redă vocea natural și detaliat. Modelul de captare cardioid este optimizat pentru a înregistra vocea utilizatorului, reducând în același timp zgomotul de fundal, ceea ce le face potrivite pentru orice tip de setup de streaming.

Microfoanele includ filtre pop și wind pentru reducerea sunetelor explozive și a distorsiunilor, asigurând o redare vocală curată și echilibrată. Carcasa din aliaj metalic contribuie la o acustică mai bună și la o construcție solidă, iar sistemul extern de montare cu shock mount reduce vibrațiile nedorite, îmbunătățind și mai mult calitatea sunetului.

Seria Emita II oferă două variante adaptate diferitelor tipuri de setup. Modelul Emita II Streaming Microphone cu suport de masă oferă stabilitate ridicată datorită bazei reglabile din fontă, fiind ideal pentru birouri sau pentru configurații fixe de streaming. Pe de altă parte, Emita II+ Streaming Microphone cu braț articulat permite ajustarea poziției cu ușurință datorită brațului complet reglabil și a sistemului de prindere cu clemă pentru birou, oferind mai multă flexibilitate în timpul utilizării.

Citeşte comunicatul integral AICI

Mark Wolters, expert la Wolter’s World, i-a îndemnat pe călători să nu spună o serie de fraze standard la controlul pașapoartelor pentru a-și face viața „mai ușoară”, potrivit Express.

Mark Wolters, care a călătorit în peste 80 de țări, își împărtășește sfaturile sale pe rețelele de socializare. Recent, el a explicat de ce călătorii trebuie să se abțină de la glume atunci când trec prin granițele internaționale.

„«Voi rămâne aici pentru totdeauna, îți iubesc țara». Sună ca un lucru amuzant de spus ofițerului de control al pașapoartelor când intri într-o țară, dar vreau să vă spun că este ceva ce nu vrei niciodată să spui când treci de o graniță”, a spus Wolters.

Fără glume la punctele de control

De altfel, expertul a explicat că ofițerii de frontieră nu au voie să aibă umor, deoarece „sunt acolo ca să-și facă treaba.” El a mai spus că nu trebuie folosite nici glumele cu bani sau ironiile despre activități ilegale deoarece controlul s-ar putea complica. El a recomandat tuturor să fie politicoși și sobri și să nu folosească anumite cuvinte.

„Nu spui niciodată cuvântul bombă, nu spui trafic de persoane, nu glumești despre droguri, nu glumești despre depășirea permisului de ședere, cum ar fi «Vreau să rămân aici pentru totdeauna». Nu spui niciunul dintre aceste lucruri pentru că acestea sunt cuvintele declanșatoare care îi fac să spună: «O, stai, trebuie să facem ceva». Chiar dacă știu că glumești, nu au de ales”, a adăugat expertul.

De asemenea, călătorii trebuie să fie calmi și să nu-și pună pașaportul deoparte până nu trec de controlul de securitate.

„Dacă îți pui documentele deoparte înainte ca ei să simtă că este corect, s-ar putea gândi: «O, această persoană e nervoasă, încearcă să plece mai repede»”, a mai spus Wolters.

Nu în cele din urmă, călătorii trebuie să aibă informații despre destinația spre care se îndreaptă. Orice întrebare fără răspuns ar putea declanșa verificări suplimentare.