„Deciziile recente ale Grupului Renault încep să se vadă tot mai clar în economia locală. Modelul Dacia Striker va fi produs în Turcia, iar noul model electric din segmentul A va fi fabricat în Slovenia, nu la Mioveni”, se arată în comunicatul Sindicatului Autoturisme Dacia.

Sindicatul afirmă că aceste decizii sunt influențate de mai mulți factori economici și de infrastructură.

„Motivele sunt cunoscute: infrastructura întârziată – inclusiv Autostrada Pitești–Sibiu, costurile ridicate ale energiei, instabilitatea fiscală și politică, dar și programele economice impredictibile. Toate acestea contribuie la scăderea atractivității României pentru investiții”, a precizat Sindicatului Autoturisme Dacia.

Impactul asupra județului Argeș ar putea fi semnificativ, avertizează reprezentanții angajaților.

„Impactul asupra județului Argeș poate fi major. Uzina Dacia asigură aproximativ 10.000 de locuri de muncă direct și susține zeci de mii indirect, prin firmele furnizoare. Orice scădere a producției la Mioveni se transmite în lanț în întreaga economie locală”, se mai arată în comunicat.

Sindicatul mai precizează că „peste 90% din producția uzinei de la Mioveni este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici poate avea efecte serioase asupra economiei locale și naționale”.

„Anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producției și de concediere a aproximativ 1200 de angajați, pe fondul scăderii cererii și al accelerării proceselor de robotizare și automatizare. Peste 90% din producția uzinei de la Mioveni este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici poate avea efecte serioase asupra economiei locale și naționale. Industria auto funcționează pe planificare pe termen lung. De aceea, stabilitatea fiscală, infrastructura modernă și predictibilitatea economică sunt esențiale pentru ca investițiile să rămână în România”, potrivit organizației.

Sindicatul mai subliniază că „Dacia Mioveni rămâne principalul angajator și unul dintre cei mai importanți exportatori ai județului Argeș”.

Potrivit unui comunicat al MApN, discuțiile au vizat cooperarea în domeniul apărării, securitatea regională și consolidarea Flancului Estic al NATO, evoluțiile recente din mediul de securitate regional și internațional, tensiunile din Orientul Mijlociu și implicațiile acestora pentru stabilitatea globală, dar și sprijinul acordat Ucrainei.

Radu Miruță a spus că România este un promotor ferm al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii și al consolidării relației transatlantice, și a evidențiat că, deși se află într-un context fiscal dificil, țara noastră își respectă angajamentul luat în cadrul NATO, de a crește gradual alocările bugetare pentru apărare.

De asemenea, ministrul a arătat că prezența militară americană în țara noastră, alături de investițiile SUA în domenii strategice și tehnologice, contribuie la consolidarea securității naționale.

Cei doi oficiali au analizat perspectivele de aprofundare a cooperării bilaterale în domeniul apărării, inclusiv dezvoltarea infrastructurii militare, extinderea programelor de instruire și desfășurarea de exerciții militare comune.

Cocktailul de tensiuni geopolitice din mai multe regiuni ale lumii, în special din Orientul Mijlociu, a reaprins, în ultimele luni, discuțiile despre riscul izbucnirii unui conflict de amploare globală.

Cât de aproape suntem, în esență, de un nou război mondial?

Într-o analiză publicată recent pe canalul de YouTube al TLDR News Global, este înaintată ideea că, deși situația internațională este caracterizată de un nivel ridicat de tensiune, declanșarea unui nou război mondial rămâne, cel puțin în prezent, puțin probabilă.

Interese intersectate și rivalități care se accentuează

Potrivit analizei, războaiele mondiale nu apar, de regulă, dintr-un singur conflict regional, ci din acumularea mai multor crize internaționale care implică direct sau indirect marile puteri.

În prezent, sistemul internațional se confruntă cu o serie de focare de tensiune – de la războiul din Ucraina până la confruntările din Orientul Mijlociu și rivalitatea strategică dintre Statele Unite și China.

Aceste situații creează un climat geopolitic complicat, în care interesele marilor puteri se intersectează tot mai frecvent.

„Război prin intermediari”

Un element important evidențiat în analiză este rolul alianțelor și al sprijinului militar indirect.

În multe cazuri, statele puternice evită implicarea directă în conflicte, dar oferă sprijin financiar, logistic sau militar unor actori regionali.

Această strategie, cunoscută drept „război prin intermediari”, permite marilor puteri să își apere interesele fără a intra într-o confruntare directă.

Riscul nu poate fi exclus complet

Totuși, un astfel de mecanism poate duce la escaladări necontrolate dacă unul dintre actori decide să intervină mai direct sau dacă un incident militar provoacă o reacție în lanț.

În același timp, analiza subliniază că existența armelor nucleare reprezintă unul dintre principalele motive pentru care statele încearcă să evite un conflict direct de mare amploare.

Costurile unui război între puteri nucleare ar fi extrem de ridicate, iar liderii politici sunt, în general, conștienți de riscurile catastrofale ale unei asemenea confruntări.

Totuși, analiza avansează ideea că riscul nu poate fi exclus complet.

O reconfigurare a mecanismelor de putere

Istoria arată că marile conflicte au fost uneori declanșate de evenimente aparent limitate, care au scăpat de sub control și au atras treptat tot mai multe state într-o confruntare generalizată.

Într-un context internațional marcat de tensiuni economice, rivalități strategice și conflicte regionale, orice incident major ar putea amplifica rapid instabilitatea.

Analiza concluzionează că lumea traversează o perioadă de transformări geopolitice semnificative, caracterizată de competiția dintre marile puteri și de reconfigurarea echilibrelor de putere.

Deși un război mondial nu este considerat iminent, evoluțiile din următorii ani vor depinde în mare măsură de capacitatea liderilor politici de a gestiona crizele existente și de a evita escaladarea conflictelor regionale într-o confruntare globală.

„S-a luat hotărârea. Jocurile de noroc și pariurile sunt interzise. De astăzi nu mai primesc autoizație de funcționare de la primărie. Ele au autorizație un an de zile, pe măsură ce ele expiră, operatorii nu le mai pot înnoi. Să se mute unde vor, nu pe raza municipiului. Eu cre că pentru sănătatea orașului e o decizie corectă”, a spus Mario De Mezzo, la România TV.

Hotărârea nu va produce efecte imediate în ceea ce privește închiderea tuturor sălilor de jocuri și agențiilor de pariuri, însă acestea vor dispărea treptat din oraș în următorul an, pe măsură ce le expiră autorizațiile de funcționare.

Ședința Consiliului Local a fost marcată de proteste din partea angajaților și reprezentanților operatorilor de jocuri de noroc din oraș. Aceștia le-au cerut consilierilor să nu voteze proiectul, susținând că sute de oameni riscă să își piardă locurile de muncă. În ciuda acestor proteste, aleșii locali au aprobat interdicția. Ședința s-a lăsat cu scandal și țipete.

Cum funcționează interzicerea

Autorizațiile emise de Oficiul Național al Jocurilor de Noroc sunt valabile timp de un an, astfel că unele firme vor mai putea funcționa până la expirarea documentelor deja obținute. Potrivit primarului, există operatori care și-au luat autorizația chiar înainte de apariția ordonanței în Monitorul Oficial și care pot continua activitatea până la termenul-limită. Ulterior, aceștia nu vor mai putea obține documentele necesare pentru a funcționa în municipiu.

Edilul a susținut că perioada de tranziție ar trebui să le ofere angajaților timp să își găsească alte locuri de muncă.

Primarul a mai spus că înțelege nemulțumirile angajaților din industrie, însă consideră că interesul comunității este mai important.

În ceea ce privește impactul financiar, administrația locală susține că bugetul municipiului nu va pierde bani prin închiderea sălilor de jocuri de noroc, întrucât taxele aferente sunt plătite la bugetul de stat. Primarul a precizat că Slatina renunță doar la un posibil venit suplimentar, care ar fi putut proveni din taxarea acestor activități la nivel local.

De asemenea, Mario De Mezzo consideră că dispariția sălilor de jocuri și a agențiilor de pariuri ar putea avea efecte și asupra pieței spațiilor comerciale. Potrivit acestuia, chiriile practicate în prezent pentru astfel de locații sunt mai mari decât în cazul altor afaceri, iar retragerea operatorilor din domeniu ar putea permite instalarea unor activități comerciale diferite.

Potrivit referatului care a însoțit proiectul de hotărâre, în municipiul Slatina funcționează în prezent aproximativ 70 de săli de jocuri de noroc și circa 20 de agenții de pariuri sportive.

UPDATE:

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că atacurile cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunare continuă și că au fost detectate alte ținte, vineri, în jurul orei 17.45.

Apărarea antiaeriană a fost alertată și au fost ridicate două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită care au decolat din Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

ȘTIRE INIȚIALĂ:

„În urmă cu câteva minute, pentru zona de nord a județului Tulcea a fost transmis un nou mesaj RO-Alert, prin care populația este informată cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte provenite din spațiul aerian, în contextul semnalării unor ținte aflate în proximitatea frontierei României cu Ucraina”, a transmis ISU Tulcea.

Acesta este al treilea mesaj RO-Alert transmis vineri pentru zona de nord a județului Tulcea.

Mesajul a fost emis prin intermediul sistemului național de avertizare a populației, în baza informațiilor furnizate de structurile competente responsabile cu supravegherea și securitatea spațiului aerian.

„Recomandăm cetățenilor să urmărească cu atenție conținutul mesajelor RO-Alert primite și să respecte indicațiile transmise de autorități. În cazul în care observă situații care le pot pune în pericol siguranța, sunt rugați să apeleze numărul unic de urgență 112”, adaugă ISU Tulcea.

Alte două mesaje au fost emise în cursul dimineții. Atunci, din Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” au fost ridicate două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită.

MApN a anunțat că în urma verificărilor făcute la sol nu au fost găsite resturi de drone.

Reacția lui Thuam vine după ce publicația G4Media a publicat un mesaj intern din cadrul Partidului Național Liberal în care îl critică pe premierul Bolojan pentru alocarea bugetare pentru județul Ilfov, subliniind că publicația a „interpretat, în nota manipulatoare obișnuită”, mesaj lui. 

Liderul liberal din Ilfov a subliniat lipsa de dialog în adoptarea bugetului, și-a arătat nemulțumirea față de proiect și a făcut apel la parlamentarii din Ilfov, „indiferent de partid”, pentru depunerea de amendamente la buget. 

„Lipsa de consultare internă. S-a tot discutat despre un Buget integrat București-Ilfov asupra căruia să avem o discuție. Numai că întâlnirea nu a mai avut loc și a trebuit să apelez la un mesaj intern. Evident că formula de Buget mă nemulțumește. 130.000 de ilfoveni plătesc impozit în București – în acte 1,2 miliarde lei (raportat la numărul real de locuitori – aproape 3 miliarde lei). Marii contribuabili au achitat TVA de 1,3 miliarde euro, din care la Consiliul Județean s-au întors 900.000 de euro. Îi încurajez pe parlamentarii de Ilfov, indiferent de partid, cu atât mai mult pe cei din PNL, să inițieze amendamente la Buget în folosul comunităților noastre. Este o procedură democratică și firească”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Thuma. 

„Cred că PNL trebuie să revină la lucrurile care îl definesc: investiții, taxare mică, sprijin pentru clasa de mijloc, ajutor pentru dezvoltarea comunităților locale”, a mai punctat preșdeintele CJ Ilfov. 

Hubert Thuma, președintele PNL Ilfov, este considerat unul dintre principalii contestatari ai lui Ilie Bolojan în interiorul partidului, iar potrivit unei surse G4Media din PNL, „Hubert Thuma își coordonează mișcările politice cu liderii PSD, iar ținta este debarcarea lui Ilie Bolojan”. 

Ministrul Agriculturii afirmă că a discutat cu fermieri, a analizat date din piață și a verificat personal situația din magazine. În urma acestor observații, spune că există diferențe majore între prețurile de la poarta fermei și cele din supermarketuri, dar și un număr mare de produse de import, în timp ce producția românească este mai greu de găsit pe rafturi.

Potrivit acestuia, diferența dintre prețul primit de fermieri și cel plătit de consumatori este foarte mare. Barbu spune că în prezent porcul se vinde la fermă cu aproximativ 4,3 lei pe kilogram, în timp ce în supermarketuri carnea ajunge la 20 până la 28 de lei kilogramul.

„De ce sunt nevoiți fermierii români să își vândă producția către firme offshore din Cipru pentru a putea accesa piața supermarketurilor din România? Consiliul Concurenței să investigheze urgent!

Am stat de vorbă cu fermieri, am analizat date și am mers în magazine. Am intrat într-un supermarket al unui mare retailer german. Pe rafturi am găsit multă carne de porc, țara de proveniență: Spania – aproape de termenul de expirare – și foarte puțină carne românească, la prețuri mai mari decât cea de import. Astăzi, la poarta fermei, porcul se vinde cu aproximativ 4,3 lei/kg, iar în supermarket carnea ajunge să coste în medie între 20 și 28 de lei.

Fermierii sunt puși în situația să vândă sub costul de producție sau să își închidă fermele, în timp ce consumatorul plătește din ce în ce mai mult pentru carne provenită din import.
Pe traseul dintre fermierul român și consumator apar adaosuri care ridică multe semne de întrebare. Din cauza acestor mecanisme, fermele românești se închid, iar românii plătesc tot mai mult pentru mâncare. De aceea atrag atenția Consiliului Concurenței să verifice cine câștigă din acest lanț și de ce fermierii și consumatorii români trebuie să plătească scump!

La raionul de carne de pasăre situația este cel puțin la fel de alarmantă.

Vă dau un exemplu: peste 60% din produse sunt etichetate sub un singur brand – Gustavi – deținut de o firmă înființată în 2024, cu 5 angajați, care la rândul ei este deținută de un offshore din Cipru.
Astfel de companii doar comercializează produse ale unor mari producători români. Cu alte cuvinte, produse ale unor companii românești, precum Avicola Crevedia, Coco Rico, Morandi, Avicola Focșani sau EuroAvi, cu sute de angajați și producție reală, care nu au acces la raft. Cum ajunge o firmă din Cipru să umple rafturile supermarketurilor din România cu produse obținute de ai noștri?

Am spus-o și o repet: Ministerul Agriculturii nu are atribuții de control, dar se va implica împreună cu Consiliul Concurenței și toate celelalte autorități pentru a opri aceste practici comerciale neloiale!”, a scris ministrul pe pagina sa oficială de Facebook.

Comisia de experți, constituită prin ordin al ministrului András Demeter, a verificat modul în care sunt păstrate și conservate bunuri de valoare istorică. 

„Comisia a procedat la o examinare vizuală preliminară a unor artefacte reprezentative, inclusiv a unor piese de mare valoare patrimonială. În urma acestei verificări nu au fost observate deteriorări evidente survenite ulterior anului 2021. Au fost solicitate inclusiv manuscrisele menționate în presă, respectiv anumite pagini din Simfonia a III-a, clasate la categoria Tezaur, a patrimoniului cultural național mobil. În urma examinării vizuale nu au fost constatate modificări sau deteriorări vizibile față de starea cunoscută anterior”, se arată în comunicatul emis vineri de ministerul Culturii. 

Cu toate acestea, instituția avertizează că rezultatele sunt doar ale unor verificări preliminare și nu pot „substitui o evaluare sistematică și detaliată a întregului fond patrimonial”. 

În plus, ministerul mai punctează și necesitatea găsirii unui loc de depozitare conform standardelor: „Comisia apreciază că menținerea actualei soluții de depozitare nu poate reprezenta o opțiune sustenabilă pe termen mediu și lung și consideră necesară identificarea, într-un termen rezonabil, a unei soluții conforme standardelor de conservare”. 

„O lovitură specifică i-ar putea afecta puternic”

„Mullahii nu vor capitula niciodată – dar o lovitură specifică i-ar putea afecta puternic”, este analiza făcută pentru BILD de Sima Shine, fostul analist al Mossad.

Sima Shine/ Photo: Yehoshua Yosef

Sima Shine este expertă în problemele Iranului la centrul analitic israelian Institute for National Security Studies (INSS). A lucrat mulți ani în serviciile secrete israeliene, inclusiv în calitate de șefă a departamentului de cercetare și analiză în cadrul serviciului de informații externe al Israelului, Mossad.

Apoi a devenit adjuncta șefului pentru probleme strategice în cadrul Consiliului Național de Securitate al Israelului.

În Iran, Ali Khamenei este mort, la fel ca mulți dintre principalii săi consilieri. Armata iraniană a fost slăbită iar SUA și Israelul au atacat mii de ținte pe teritoriul republicii islamice. Însă structura puterii de la Teheran nu este în pragul colapsului, potrivit rapoartelor serviciilor secrete americane dezvăluite de agenția de știri Reuters.

Conform rapoartelor, Garda Revoluționară, cea mai importantă grupare militar-politică din țară, încă deține încă controlul și menține regimul unit.

Cu toate acestea, este posibil și „ca situația de pe teren să se dezvolte dinamic iar  dinamica internă din Iran să se schimbe”, spune Shine.

Ce se întâmplă dacă este eliminat și Mojtaba Khamenei?

„O singură lovitură slăbește regimul, dar nu îl răstoarnă”, este de părere analistul.

O a doua „decapitare”, în câteva săptămâni, ar semnala regimului că nu poate instala un nou lider împotriva voinței SUA și a Israelului, zguduindu-i astfel însăși esența.

„Dacă Mojtaba nu mai este acolo, totul ar putea duce la dezbinare și confuzie în cadrul conducerii iraniene”, susține Shine.

„De aceea, el nu va apărea în public, iar ei vor încerca să se asigure că nimeni nu știe unde se află și că nu poate fi ucis.

Mojtaba Khamenei, promovat de la fiul dictatorului la liderul regimului, a fost rănit în război, dar este în viață. Cu toate acestea, practic nu a lăsat nicio urmă de la numirea ca lider al statului. Mojtaba Khamenei este considerat candidatul preferat al Gărzii Revoluționare. Este un tip foarte rău”, crede fosta șefă a cercetării și analizei Mossad.

Măsura în care regimul a fost slăbit este dificil de evaluat până acum. Forțele Aeriene Israeliene vizează din ce în ce mai mult aparatul represiv. Săptămâna aceasta, IDF a anunțat mai multe atacuri asupra centrelor de comandă și a bazelor militare ale forțelor de securitate internă și milițiilor.

Structurile atacate sunt, de asemenea, implicate în „monitorizarea activităților cetățenilor iranieni” și „furnizează informații care au permis reprimarea violentă a protestelor timp de ani de zile”.

Iar Israelul arată din ce în ce mai clar că războiul nu are ca scop slăbirea militară a mullahilor pe termen scurt. În schimb, scopul este „de a adânci daunele aduse nucleului structurilor operaționale și capacităților fundamentale ale regimului iranian”.

Cât de rezistent este regimul IRGC?

„Se luptă pentru viața lor și nu vor renunța”, declară Sima Shine.

Ea nu se așteaptă la o cădere rapidă a regimului: „Nu cred că este cu adevărat stabil. Dar cred că sunt hotărâți să rămână la putere și vor face tot ce pot pentru a face acest lucru. Reziliența regimului este mult mai puternică decât se credea. Nu renunță.”

Dar chiar dacă sistemul mullahilor va supraviețui, atacurile militare nu vor fi fost în zadar, este de părere Sima Shine.

„Războiul va slăbi regimul. Sper că există un plan astfel încât, până la sfârșitul războiului, să nu aibă infrastructura militară necesară”.

Abia atunci regimul va fi preocupat de propria supraviețuire și va fi o amenințare mai mică pentru regiune.

Sectorul orezului din Europa avertizează asupra unui posibil colaps structural, pe fondul presiunilor tot mai mari care împing industria la limită. În același timp, organizațiile din domeniu semnalează că producția de orez din UE devine tot mai puțin viabilă din punct de vedere economic și ar putea dispărea fără o intervenție politică, notează Foodingredientsfirst.com.

Piața orezului, sub presiune

Pe fondul creșterii costurilor de producție, al standardelor stricte de mediu impuse de UE, al majorării importurilor cu tarife reduse, care îngreunează concurența loială, dar și al scăderii prețurilor la orezul nedecorticat, producătorii și exportatorii din Uniunea Europeană se confruntă cu poveri tot mai mari care afectează activitatea companiilor.

Organizația agroalimentară europeană Copa-Cogeca subliniază că sectorul se confruntă cu un dezechilibru tot mai mare. Importurile de orez în UE au ajuns recent la aproximativ 1,7 milioane de tone, o parte importantă a acestora intrând pe piața europeană cu tarife reduse sau chiar zero, în baza acordurilor comerciale existente.

Copa-Cogeca, susținută de alte organizații din sector, precum Federația Morarilor Europeni de Orez și Consiliul Național al Orezului din Italia (Ente Nazionale Risi), solicită măsuri mai ferme pentru protejarea producătorilor din UE. Reprezentanții industriei susțin că taxele vamale pentru orezul importat ar trebui ajustate pentru a proteja mai bine producătorii și procesatorii europeni de importurile mai ieftine.

Ca reacție la presiunile actuale, unii producători europeni își reorientează producția către soiurile Japonica, un segment considerat în mod tradițional mai stabil. Totuși, dacă această tendință continuă, există riscul apariției unei supraproducții chiar și pe acest segment de piață.

Apeluri pentru condiții de concurență echitabile

În același timp, producătorii de orez din UE se confruntă cu costuri de producție mai ridicate și „trebuie să respecte unele dintre cele mai exigente standarde de mediu și de producție din lume”, susține Copa-Cogeca.

În această săptămână, organizația a cerut Uniunii Europene să reanalizeze regulile comerciale folosite în prezent pentru protejarea agriculturii europene. Reprezentanții sectorului spun că instrumentele necesare există deja, însă autoritățile nu reacționează suficient de rapid atunci când importurile cresc brusc.

„Producția de orez în Europa joacă un rol important nu doar în aprovizionarea cu alimente, ci și pentru economiile rurale, pentru ocuparea forței de muncă și pentru gestionarea mediului în anumite regiuni. Prin urmare, menținerea unui sector viabil al orezului este esențială atât pentru echilibrul economic, cât și pentru cel teritorial în mai multe state membre ale UE”, se arată într-un comunicat al organizației.

Organizațiile din domeniu solicită revizuirea taxelor din Tariful Vamal Comun, astfel încât acestea să fie adaptate la condițiile reale ale pieței.

„Este esențial ca structurile tarifare să rămână aliniate la realitățile pieței, luând în considerare și măsuri care să protejeze competitivitatea industriei europene de procesare și valoarea adăugată generată în cadrul lanțului alimentar al UE.”

Necesitatea unei concurențe mai echitabile

Sectorul orezului cere, de asemenea, revizuirea instrumentelor de politică existente pentru a se asigura că acestea rămân eficiente în menținerea stabilității pieței.

„În special, părțile interesate subliniază necesitatea reevaluării modului în care funcționează mecanismul automat de salvgardare asociat regimului SPG/EBA, cu praguri de activare care să reflecte mai bine realitățile pieței și să permită adoptarea unor măsuri la timp atunci când creșterile bruște ale importurilor perturbă piața”, se arată în declarație.

Grupurile din industrie subliniază și importanța consolidării principiului reciprocității în comerțul internațional. Ele cer întărirea controalelor la frontieră și aplicarea strictă a standardelor de protecție a mediului și de siguranță alimentară pentru produsele importate din afara Uniunii Europene.

Turbulențe pe piața globală a orezului

Problemele sectorului orezului din Europa nu apar izolat. Piața globală a orezului se confruntă, de asemenea, cu turbulențe, generate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și de conflictul dintre Israel și Iran.

India asigură aproximativ 40% din exporturile mondiale de orez, fiind cel mai mare exportator la nivel global. Cu toate acestea, exporturile indiene încetinesc deoarece companiile întâmpină dificultăți în organizarea transporturilor și se confruntă cu creșterea costurilor de asigurare și transport în contextul conflictului, potrivit Reuters.

În același timp, Asociația Exportatorilor de Orez din India (AIREA) își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele perturbări ale exporturilor către Iran, una dintre cele mai importante piețe de import pentru orezul indian.

Secretarul general al AIREA a declarat că livrările de orez basmati din India către Iran s-au oprit de la începutul conflictului, ceea ce continuă să creeze o incertitudine majoră pentru sectorul orezului din India.