„Finalul va fi când voi simți, în sinea mea”

„Suntem mult înaintea planificării. Mult, mult înainte a ceea ce plănuisem. (…) Îi vom foarte lovi puternic săptămâna viitoare. Trebuie să vedeți ce se va întâmpla în următoarele zile”, avertizează președintele SUA, Donald Trump.

„Nu va mai dura mult” spune el. „Când vei ști că este finalul?”, a fost întrebat președintele SUA. „Când voi ști că este finalul? Când voi simți. Voi simți sinea mea”, a răspuns Trump.

De ce nu protestează iranienii? Când pică regimul?

Liderul american spune că nu este suprins că iranienii nu ies pe stradă să protesteze împotriva regimului, pentru că sistemul de la Teheran controlează încă țara:

„Îmi spui că sunt oameni cu mitraliere care împușcă.  Spun că oricine protestează va fi omorât pe stradă.  Au, literalmente, oameni pe străzi care mitraliază oamenii dacă aceștia vor să protesteze, bine? E un prag destul de ridicat ca să poți spune: „Vreau să ies în stradă și să protestez”.

Președintele SUA a fost întrebat de jurnalist când crede că va pica regimul de la Teheran. Trump a răspuns:

„Se va întâmpla, dar probabil că nu imediat. Cine să facă asta? Au oameni cu mitraliere care împușcă oamenii dacă vor să protesteze”.

Șeful administrației americane spune că administrația de la Teheran va fi într-o „stare tot mai proastă” iar America are „muniție nelimitată”, contrazicând rapoartele media internaționale.

Trump a dezvăluit în emisiune spune că SUA are imagini despre oamenii care au împușcat protestatarii în Iran. „Este vorba de 32.000 de oameni. Ne vom ocupa de ei”, avertizează șeful administrației de la Washington, dar după ce se termină războiul.

„Încercăm să fim amabili cu Iranul”

Donald spune că administrația SUA ar putea desfășura bombardamente și asupra altor zone de infrastructură iraniene, dar este „politicoasă”, nu vrea să distrugă Iranul de tot:

„Suntem politicoși. Pot să distrugem anumite obiective în următoarea oră.

Într-o oră, veți citi despre scoaterea din funcțiune a centralelor electrice care produc electricitate. Am putea face lucruri care ar fi atât de rele încât națiunile nu ar mai putea fi niciodată reconstruite. Nu facem asta. Încercăm să fim amabili în privința asta”.

Președintele american a fost întrebat de jurnalistul Fox și despre problema pantofilor din Casa Albă pe care îi oferă cadou oficialilor.

„Când îmi spun că au o problemă, le spun: „Stai să-ți iau o pereche de pantofi”. Se pare că merge destul de bine. Acum arată toți elegant și drăguți.

Nu-mi place niciodată ca membrii Cabinetului să intre în casă în pantofi sport. Pantofii sport sunt minunați, dar nu vreau ca membrii Cabinetului să poarte pantofi sport, așa că le voi lua o pereche de pantofi. Este un cadou de la Donald Trump”, declară liderul SUA.

„Nu avem nevoie de ajutorul Ucrainei”

Trump crede că Vladimir Putin, liderul rus, „ajută puțin”  Iranul, dar și SUA ajută Ucraina. „Și China ar spune același lucru”, recunoaște Trump.

„Ei o fac și noi o facem, ca să fim corecți”, spune liderul de la Casa Albă.

Întrebat de ajutorul pe care Ucraina îl oferă SUA în lupta împotriva dronelor iraniene, Donald Trump a spus că America n-are nevoie de ajutorul Kievului.

„Nu avem nevoie de ajutorul lor în apărarea împotriva dronelor. Știm mai multe despre drone decât oricine.  De fapt, avem cele mai bune drone din lume”, susține Trump.

Prețul depășește recordul anterior de 6,01 milioane de dolari, stabilit în 2020 pentru chitara Martin D-18E cu care Kurt Cobain a cântat la concertul „MTV Unplugged” al trupei Nirvana, cu câteva luni înainte de moartea sa, scrie The New York Times.

Instrumentul a fost cumpărat joi de un ofertant online, după o licitație de 21 de minute, a declarat Angela Montefinise, purtătoare de cuvânt a casei de licitații Christie’s.

Potrivit Christie’s, Gilmour a cumpărat chitara „The Black Strat” în 1970, de la magazinul Manny’s Music din Manhattan.

Instrumentul are urme vizibile de uzură, după decenii în care a fost una dintre chitarele preferate ale artistului. Gilmour a folosit-o la înregistrările Pink Floyd și în numeroase concerte, între 1972 și 1983.

În acea perioadă, trupa britanică a lansat unele dintre cele mai cunoscute albume ale sale: „The Dark Side of the Moon”, „Wish You Were Here”, „Animals”, „The Wall” și „The Final Cut”.

După aceea, muzicianul a renunțat la ea timp de aproximativ două decenii, în favoarea unei alte Stratocaster. A revenit însă la acest instrument în 2014, pentru înregistrarea ultimului album Pink Floyd, „The Endless River”.

Chitara a fost scoasă la licitație din colecția lui Jim Irsay, miliardarul care a deținut echipa Indianapolis Colts până la moartea sa, anul trecut. Irsay cumpărase instrumentul în 2019, tot la Christie’s, pentru puțin peste 5 milioane de dolari.

Cei peste 7.400 de candidați români înscriși plasează România pe locul 7 în Uniunea Europeană ca număr total de înscrieri.

Oana Țoiu anunță că Ministerul de Externe îi va sprijini pe candidați cu sesiuni de pregătire.

Ministra spune că astfel va contribui la promovarea unei reprezentări sporite a cetățenilor români în cadrul instituțiilor europene.

„Pentru acest obiectiv care poate crește profilul european al României, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din România facilitează pregătirea candidaților români în perspectiva concursului EPSO – Administratori (AD5) și va organiza o serie de sesiuni online, gratuite.
Cei care și-au depus candidatura pentru competiția EPSO și care sunt interesați să participe la această pregătire, sunt rugați să completeze chestionarul de mai jos până la data de 17 aprilie 2026. https://forms.gle/Q5aQ1sRi2kxgkj4f7”, a transmis vineri Oana Țoiu.

Comisia Europeană a introdus un instrument bazat pe inteligență artificială, numit TraceMap, care ar putea revoluționa modul în care fraudele alimentare și incidentele de origine alimentară sunt detectate și gestionate în întregul bloc comunitar. Conceput pentru a reduce timpii de răspuns și a îmbunătăți trasabilitatea, TraceMap ar putea deveni un instrument esențial pentru autoritățile naționale care doresc să asigure siguranța alimentară și transparența în lanțul de aprovizionare, scrie, Foodingredientsfirst.

Tehnologia instrumentului, bazată pe inteligență artificială, accelerează detectarea potențialelor fraude alimentare și a focarelor de contaminare, permițând acțiuni rapide și coordonate în toate statele membre ale UE. Prin utilizarea automatizării, TraceMap crește eficiența protocoalelor de siguranță alimentară și ajută la identificarea rapidă a produselor nesigure sau neconforme, astfel încât acestea să poată fi retrase de pe piață.

Siguranța alimentară și gestionarea crizelor

Scopul principal al TraceMap este consolidarea practicilor de siguranță alimentară și a mecanismelor de gestionare a crizelor. Autoritățile naționale au acum acces la un instrument mai eficient și mai fiabil pentru identificarea produselor și operatorilor cu risc ridicat, reducând astfel probabilitatea apariției focarelor de boli transmise prin alimente.

Prin îmbunătățirea detectării modelelor comerciale și de producție suspecte, TraceMap consolidează și măsurile antifraudă în întregul lanț de aprovizionare cu alimente.

În plus, instrumentul sprijină obiectivele agricole mai ample ale UE, permițând un control mai rapid și mai eficient asupra bunurilor importate și consolidând protecția consumatorilor. Astfel, autoritățile sunt mai bine pregătite să asigure respectarea standardelor și reglementărilor europene.

Inteligența artificială pentru o trasabilitate simplificată

În mod tradițional, urmărirea produselor alimentare și a operatorilor de-a lungul lanțului de aprovizionare a fost un proces complex și consumator de timp, care necesita verificări manuale extinse ale documentelor și comunicare directă între autorități.

TraceMap încearcă să rezolve aceste dificultăți prin automatizarea cartografierii trasabilității, oferind vizualizări detaliate ale lanțurilor de aprovizionare complexe. Prin funcții avansate de căutare bazate pe inteligență artificială, platforma permite autorităților să caute, să filtreze și să extragă rapid date relevante, economisind timp și resurse.

Instrumentul se integrează, de asemenea, cu bazele de date importante ale UE, precum TRACES (Sistemul de control al comerțului și experți), Rețeaua de alertă și cooperare și Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și hrana pentru animale. Astfel, autoritățile pot accesa rapid informații esențiale și pot lua decizii mai eficiente.

Mai multă transparență în siguranța alimentară

Capacitățile TraceMap bazate pe inteligență artificială ar putea contribui la remodelarea viitorului siguranței alimentare în Uniunea Europeană. Prin identificarea mai rapidă a riscurilor și îmbunătățirea colaborării dintre autorități, platforma creează premisele unui sistem alimentar mai sigur și mai transparent.

Într-un context în care frauda alimentară și incidentele de origine alimentară continuă să reprezinte provocări pentru industrie, instrumente precum TraceMap oferă o linie importantă de apărare și contribuie la creșterea siguranței lanțului alimentar pentru consumatorii din întreaga Europă.

Cele mai „fraudate” alimente din UE

Frauda alimentară este o problemă majoră în Uniunea Europeană, cauzând pierderi economice de aproximativ 8-12 miliarde de euro anual și punând în pericol sănătatea consumatorilor. Produsele cele mai frecvent vizate sunt cele de înaltă valoare, ușor de falsificat sau care implică lanțuri lungi de aprovizionare.

Iată care sunt cele mai fraudate produse alimentare în UE, conform rapoartelor recente:

• Uleiul de măsline (în special cel extravirgin): Este considerat „regele” produselor falsificate, fraudele atingând niveluri record în 2024-2025 din cauza scumpirilor. Metodele includ amestecul uleiului extravirgin cu uleiuri mai ieftine (soia, floarea-soarelui, alune) sau etichetarea falsă a originii (de exemplu, ulei din afara UE vândut ca fiind italian/spaniol).
• Mierea și produsele apicole: Multe produse importate sunt diluate cu siropuri de zahăr ieftine (orez, grâu, sfeclă de zahăr). Un studiu UE a arătat că 46% din mierea verificată a fost suspectată de adulterare.
• Peștele și fructele de mare: Frecvent se practică substituția speciilor (pește ieftin vândut drept scump), etichetarea greșită a provenienței (pește de crescătorie vândut ca sălbatic) sau adăugarea de apă/substanțe chimice pentru a crește greutatea.
• Băuturile alcoolice (în special vinul): Falsificarea vinurilor cu Denumire de Origine Protejată (DOP) este o problemă majoră, alături de reetichetarea produselor expirate.
• Produsele organice/bio: Există cazuri frecvente în care produsele cultivate convențional (cu pesticide) sunt amestecate sau vândute ca produse ecologice/bio pentru a obține un preț mai mare.
• Carnea și produsele din carne: Substituția cărnii de vită cu specii mai ieftine sau chiar cu carne de cal, precum și utilizarea excesivă a aditivilor.
• Condimentele: Șofranul, scorțișoara și piperul sunt des falsificate prin amestecarea cu materiale mai ieftine, amidon sau coloranți artificiali.
• Cafeaua și ceaiul: Adăugarea de materii vegetale străine sau utilizarea cafelei de calitate inferioară etichetată ca premium.

UTA a deschis scorul în minutul 2 printr-un autogol. Ionuț Stoica a încercat să degajeze mingea, dar a șutat în colegul său Tiberiu Căpușă, iar balonul a ricoșat în poartă.

UTA și-a majorat avantajul în minutul 6, prin Alexandru Benga.

FC Hermannstadt a avut șansa de a reveni imediat după pauză, însă Neguț a ratat o lovitură de la 11 metri în minutul 47.

UTA s-a desprins la 3-0 în minutul 52, prin golul marcat de Alin Roman.

Sibienii au redus din diferență în minutul 59.

În prelungiri, FC Hermannstadt a mai marcat o dată, prin Sergiu Buș.

În urma acestui rezultat, UTA Arad urcă pe locul 7 în clasamentul play-out-ului, cu 25 de puncte, în timp ce FC Hermannstadt rămâne pe penultima poziție, cu 12 puncte.

Echipele de start:

UTA: Gorcea – Țuțu, Poulolo, Benga, Alomerovic – Mino, Van Durmen – Abdallah, A. Roman, Tzionis – M. Coman;

Rezerve: Tordai, Stolnik, Padula, Hrezdac, Țăroi, Ciubăncan, Ndon, Fl. Iacob, L. Mihai;

Antrenor: Adrian Mihalcea.

FC Hermannstadt: Lazar – Căpușă, I, Stoica, Chorbadzhiyski, Ciubotaru – Jair, Zargary, Florescu – Neguț, A. Chițu, Politic;

Rezerve: Muțiu, I. Pop, Issah, Bartsan, Simba, Buș, Afalna, Gjorgjievski, Ritivoi, Karo, Stancu, Balaure, Albu;

Antrenor: Dorinel Munteanu (suspendat).

Polițiștii Capitalei arată că accidentul a fost sesizat în jurul orei 19.10. Au fost implicate trei autovehicule și un moped, iar în urma impactului a fost avariat și un troleibuz.

În urma impactului, doi dintre șoferii implicați, în vârstă de 27 și 62 de ani, au avut nevoie de îngrijiri medicale și au fost duși la spital.

Patru conducători au fost testați aparatul alcooltest, rezultatele indicate fiind „zero”.

Cel de-al cincilea nu a putut fi testat din motive medicale, urmând a-i fi recoltate probe biologice la unitatea spitalicească unde a fost transportat.

Polițiștii au instituit restricții de circulație pe Calea Griviței, atât dinspre Podul Grant, cât și dinspre Pasajul Basarab.

Cercetările în acest caz continuă.

Potrivit comunicatului de presă emis vineri de Ministerul Mediului, bugetul instituției a fost stabilit la 5.9 miliarde de lei, iar potrivit ministreri Diana Buzoianu, aceasta creștere bugetare arată o orientare către investiții din fonduri europene. 

„Bugetul MMAP pentru  acest an evidențiază o orientare clară către investiții și proiecte cu finanțare europeană și prin PNRR, dar și o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcționare, care rămân reduse, în raport cu totalul bugetului”, transmite Diana Buzoianu, subliniind că prioritățile instituției vor fi finalizarea proiectelor prin PNRR și continuitatea proiectelor care și-au pierdut finanțarea europeană. 

Prin alocările PNRR, ministerul va finanța înființarea a 218 centre de colectare cu aport voluntar, 60 de insule ecologice digitalizate și 10 centre integrate pentru aglomerările urbane. 

„De asemenea,  de la bugetul de stat, vor fi finanțate și o serie de proiecte care nu mai beneficiază de finanțare din PNRR, respectiv: îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulărilor nepermanente Cuceu (județul Sălaj), Rovinari (județul Gorj), a acumulării Surduc (județul Timiș), a acumulării Frumoasa (județul Harghita) și pentru lucrările de conservare a Lacului Roşu (judeţul Harghita)”, se mai arată în comunicat. 

În domeniul managementului infrastructurii și resurselor de apă au fost alocate aproximativ 1,3 miliarde de lei pentru proiecte de prevenire a inundațiilor, asigurarea resurselor de apă, reducerea eroziunii costiere, delimitarea albiilor minore și asigurarea stocurilor de materiale pentru intervenții în caz de calamități. 

Domeniul silvic beneficiază de 274 milioane de lei, fonduri ce acoperă compensații pentru proprietarii de păduri de protecție, extinderea drumurilor forestiere și realizarea perdelelor forestiere. 

În paralel, 659 milioane de lei sunt direcționate către protecția mediului, cu focus pe modernizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) și a aplicației mobile „Calitate Aer”. 

„Vineri, 13 martie 2026, Majestatea Sa Custodele Coroanei a primit la Palatul Elisabeta pe domnul Darryl Nirenberg, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii în România. La întâlnire a luat parte Alteța Sa Regală Principele Radu, alături de doamna Lori Nirenberg”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Familia Regală a României. 

Cei doi au discutat despre cooperarea bilaterală în domenii, precum apărarea și economia, dar și despre proiectele comune din sferele educației, științelor și artelor. 

Darryl Nirenberg și-a preluat mandatul de ambasador al SUA la București la finalul lunii februarie. Acesta s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan pentru a-și prezenta scrisoare de acreditare pe 3 martie, iar în ultimele zile, acesta a avut întrevederi cu premierul Ilie Bolojan,  președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, și ministrul Apărării, Radu Miruță. 

„Ai informații despre acești lideri teroriști iranieni? Trimite-ne un pont. Te-ar putea face eligibil pentru o recompensă și relocare”, este anunțul Departamentului de Stat al SUA.

• noul lider suprem al Iranului, Mujtaba Khamenei
• adjunctul șefului de cabinet al liderului suprem
• secretarul Consiliului de Apărare al Iranului, consilierul liderului suprem
• Ali Larujani, secretarul general al Consiliului de Suprem de Securitate Națională
• Eskandar Momeni, ministrul de Interne de la Teheran
• Esmail Khatib, ministrul Securității din Iran 
• Comandantul IRGC

Hotărârea, citată de publicația The Telegraph, vine după o decizie din februarie 2023 a Curții Supreme din Bulgaria, care a stabilit că legislația bulgară nu permite persoanelor transgender să își modifice sexul, numele sau numărul de identitate în documentele oficiale.

CJUE s-a pronunțat după cazul unei femei transgender din Bulgaria care locuiește în Italia și căreia i s-a refuzat, timp de aproape un deceniu, recunoașterea genului și a numelui pe documentele bulgare.

Legea bulgară a prioritizat interesul public bazat pe valori morale și religioase

Instanța europeană a constatat că legislația bulgară, care a pus accent pe interesul public bazat pe valori morale și religioase, intră în conflict cu drepturile persoanelor transgender.

Ieri, CJUE a decis în cauza C-43/24 Shipova că legislația bulgară care blochează recunoașterea identității de gen „este contrară dreptului Uniunii Europene”.

Curtea a confirmat că femeia transgender își exercita în mod legal dreptul la liberă circulație prevăzut de articolul 21 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și dreptul la viață privată prevăzut de articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care protejează identitatea de gen.

Decizia CJUE se aplică tuturor celor 27 de state membre ale UE

Hotărârea se aplică tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Bulgaria, Ungaria și Slovacia, țări care în prezent au legi sau decizii judiciare care limitează accesul la recunoașterea legală a identității de gen.

Guvernele trebuie să se asigure că pașapoartele, cărțile de identitate și înregistrările din registrele civile reflectă genul în care trăiește persoana, pe baza autodeterminării și nu a efectuării unor intervenții chirurgicale.

De asemenea, instanțele și autoritățile sunt obligate să ofere proceduri clare, accesibile și transparente pentru recunoașterea legală a identității de gen.

„O etapă majoră pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor transgender”

Marie-Hélène Ludwig, consilier strategic senior pentru litigii în cadrul organizației ILGA-Europe, a salutat decizia instanței.

Într-un comunicat publicat pe site-ul organizației, aceasta a declarat:

„Hotărârea de astăzi reprezintă un pas uriaș înainte pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor transgender în cadrul legislației europene, într-un context în care trei state membre au ajuns să interzică complet recunoașterea legală a identității de gen.”

„Curtea a spus clar: refuzul unui stat membru de a acorda recunoaștere legală a identității de gen și de a emite documente de identitate funcționale împiedică exercitarea dreptului la liberă circulație și la reședință, drepturi care decurg din cetățenia Uniunii Europene. Comisia Europeană are acum o bază juridică solidă pentru a acționa rapid împotriva statelor care nu respectă această hotărâre.”