Este pentru prima dată când compania folosește un model de tip LLM în mod direct pentru prognoze de acest tip, într-un domeniu considerat extrem de dificil din punct de vedere științific.

Viiturile se numără printre cele mai periculoase fenomene meteorologice la nivel global, provocând în medie aproximativ 5.000 de decese anual. Dificultatea prognozării rapide a acestor evenimente face ca multe comunități să fie luate prin surprindere. Potrivit publicației Engadget, soluția propusă de Google ar putea reprezenta un pas important în reducerea impactului acestor dezastre naturale.

Cum funcționează Groundsource

Noul instrument, denumit Groundsource, folosește modelul de limbaj Gemini pentru a analiza aproximativ 5 milioane de articole de presă din întreaga lume. Sistemul identifică relatările despre inundații catastrofale și le transformă într-o bază de date cronologică, cu evenimente etichetate geografic.

Ulterior, cercetătorii Google au antrenat un model de inteligență artificială care combină aceste date istorice cu prognozele meteo curente, pentru a estima probabilitatea apariției unei viituri într-o anumită zonă urbană.

Platforma Flood Hub

Estimările generate de Groundsource sunt integrate în platforma Flood Hub, prin care Google poate evalua riscul de inundații severe pentru zone urbane din peste 150 de țări. Modelul are însă și limitări: poate identifica riscuri pe suprafețe de aproximativ 20 de kilometri pătrați.

Un avantaj major este faptul că platforma a fost concepută pentru a fi utilă inclusiv în regiunile care nu dispun de infrastructură avansată de monitorizare meteorologică.

Ce spune Google

Potrivit companiei, Groundsource a identificat peste 2,6 milioane de evenimente istorice legate de inundații, folosind zeci de ani de relatări publice din mai mult de 150 de țări. Pentru delimitarea precisă a zonelor afectate, sistemul a utilizat date cartografice din Google Maps.

Pe baza acestui set de date, Google susține că noul model poate prognoza viituri rapide în zonele urbane cu până la 24 de ore înainte de producerea acestora, deși acuratețea exactă va putea fi evaluată doar în timp.

Ei se consideră copiii elefanților și astăzi se consideră păzitorii animalului sacru. Dar, de zeci de ani, Nkangala protejează fantome, relatează CNN.

Un război civil de 27 de ani, început în 1975, a făcut imposibilă explorarea zonelor muntoase îndepărtate din Angola – un peisaj deja aproape impenetrabil, în mare parte nelocuit, de dimensiunea Angliei. De asemenea, a făcut din această zonă locul perfect pentru ascunderea celui mai mare animal terestru din lume.

Începutul „obsesiei”

Exploratorul sud-african Steve Boyes a visat mult timp la această turmă. Începând cu aproximativ un deceniu în urmă, el a început să se aventureze în această zonă, instalând 180 de camere cu senzori de mișcare, senzori acustici și senzori de căldură, și survolând-o cu elicopterul. Niciun elefant nu a apărut. Ele au devenit obsesia lui Boyes, un mister captivant care l-a atras în sălbăticie, chiar dacă o parte din el se întreba dacă nu era mai bine ca acest mister să rămână nerezolvat.

După ani de vânătoare de fantome, Boyes a dat de elefanți. Acum misiunea lui este să îi protejeze.

Dovada unui gigant

Povestea începe la Muzeul Național de Istorie Naturală Smithsonian din Washington, DC. Acolo, Boyes îl întâlnește pe „Henry”, rămășițele unui elefant mascul înalt de 4 metri și cântărind 11 tone, cel mai mare înregistrat vreodată. Animalul a fost împușcat mortal de un vânător de origine maghiară în Angola în 1955, iar Boyes presupune că este un strămoș al populației „fantomă” de astăzi.

Până în acest moment, exploratorul petrecuse multe luni cercetând zonele muntoase din Angola și vastul platou care cuprindea zone umede, turbării și păduri.

Platoul este cunoscut în limba locală Luchazi sub numele de „Lisima lya Mwono”, Sursa Vieții, și de acolo râul Okavango curge spre sud. Elicopterele nu pot ateriza pe acest teren, iar mașinile pot circula doar până la o anumită distanță, a declarat Boyes pentru CNN. Chiar și motocicletele au limitările lor și trebuie transportate peste râuri. De-a lungul unor porțiuni din margini se află câmpuri minate active.

Atmosferă înfiorătoare

„Locul avea o atmosferă înfiorătoare. Nu era nimic, niciun om”, a spus Boyes. „Găseam urme (de elefanți) și alergam după ele cât puteam de departe și apoi… nimic.”

El și echipa sa au documentat 275 de specii noi și populații noi de ghepardi, leoparzi și lei, dar nu au găsit elefanți. Apoi, după șapte ani de studiu al zonei, o cameră cu senzor de mișcare a capturat imagini nocturne cu o femelă de elefant. Dovada. Eforturile au fost dublate.

Expediția din 2024 a încercat să vadă elefanții cu ochii liberi și să preleveze probe, pentru a afla mai multe despre genetica populației izolate și dacă Henry era înrudit.

Boyes și etnobiologul angolez Kerllen Costa au recrutat trei urmăritori care locuiau în Namibia: Xui, Xui Dawid și Kobus. Herzog s-a alăturat inițial taberei ca consilier al echipei de filmare, „dar în prima (sau) a doua zi de filmare a fost evident că trebuia să intervin”, a spus el.

Vise, fantome și spirite

„Am conturat povestea paralelă, mai profundă, separată, despre vise, fantome și spiritele elefanților”.

Odată ajunși în Angola, grupul a adăugat mai mulți urmăritori angolași și a luat legătura cu liderii regatelor Luchazi de la marginea zonelor muntoase, inclusiv cu Nkangala, care le-a acordat permisiunea de a intra pe teritoriul lor, cu condiția să ia cu ei o echipă de vânători ai regelui.

După luni de zile petrecute în zonele muntoase, expediția se îndrepta spre eșec. „Renunțasem complet”, a recunoscut Boyes.

Auzul ascuțit al elefanților a obligat echipa să lucreze în tăcere, ceea ce a îngreunat planificarea. Boyes a povestit că, odată, a dat cu voce tare o instrucțiune cuiva, iar ceilalți membri ai echipei i-au interzis să mai participe la urmărire timp de două zile. „M-am dus și am campat singur, departe de tabără (și) am fost supărat”, a spus el.

Elefant înregistrat pe cameră

În schimb, camera telefonului lui Boyes a înregistrat un elefant de aproximativ 3,6 metri înălțime, estimează el, „probabil cu 60 de centimetri mai înalt decât orice alt elefant pe care l-am văzut (și) cu trei tone mai greu”. Era masiv, dar și vizibil diferit de elefantul african obișnuit, cu colți scurți și picioare mai lungi. Pe baza urmelor lăsate pe copaci de frecarea lui și a propriilor observații, Boyes crede că acest mascul ar putea fi cel mai mare mamifer terestru în viață.

Masculul a fugit când a fost tras spre el un săgeată special concepută pentru a colecta material genetic. Echipa lui Boyes a urmărit animalul pe jos timp de cinci ore, până când au rămas fără apă și au fost nevoiți să se întoarcă, a spus el.

Exploratorul s-a întors în tabără și din Angola cu probe care ar putea ajuta la dezvăluirea secretelor masculului, ale lui Henry și ale elefanților fantomă din Angola. Acestea ar putea fi, de asemenea, un instrument vital pentru supraviețuirea turmei.
De la descoperire la protecție

Exploratorul își continuă căutarea

Descoperirea emoționantă și epuizantă a visului său poate că a rămas în urmă, dar Boyes își continuă căutarea, întorcându-se de două ori în zonele muntoase accidentate din Angola de la prima sa întâlnire cu taurul în 2024.

În urma acestor expediții ulterioare, echipa a colectat mai mult ADN de la alte turme de elefanți fantomă: „Am descoperit că o turmă reproducătoare avea cinci pui și am prelevat probe din excrementele fiecăruia dintre ei pentru a afla cine sunt tații”, a spus Boyes.

Analizele ADN-ului prelevat în timpul expediției filmate din 2024 au arătat până acum că elefanții fantomă sunt diferiți de toate celelalte populații secvențiate.

Dar a fost dificil să se obțină o imagine completă a lui Henry. Primele probe de ADN prelevate din craniul lui Henry nu au furnizat date suficiente pentru a obține răspunsuri definitive cu privire la ascendența sa, a declarat Boyes pentru CNN. El speră că noile probe vor rezolva în cele din urmă misterul.

Deși mai sunt multe de descoperit despre elefanții fantomă prin intermediul geneticii, locul exact în care se află aceștia va rămâne secret

Potrivit anchetei jurnalistice The New York Times, peste 30 de foști angajați ai restaurantului au descris experiențe dificile petrecute între 2009 și 2017. Unii dintre ei au spus că lucrul la Noma „era ca și cum ai merge la război”. Mai mulți foști bucătari au povestit că atmosfera din bucătărie era dominată de presiune extremă, umilințe publice și comportamente agresive. Unii au declarat că după perioada petrecută la restaurant au suferit de burnout sau stres prelungit.

Într-un caz relatat în investigație, o fostă angajată a spus că a fost lovită de chef în timpul serviciului după ce a folosit telefonul pentru a schimba muzica din bucătărie.

Chef-ul René Redzepi recunoaște un comportament dur

René Redzepi, fondatorul și chef-ul Noma, este una dintre cele mai influente figuri ale gastronomiei contemporane. El este și unul dintre promotorii „noii bucătării nordice”, bazată pe ingrediente locale și tehnici precum culesul plantelor sălbatice. Într-o reacție publicată pe rețelele sociale în ziua apariției investigației, Redzepi a admis că atmosfera din bucătăria restaurantului a fost în trecut intimidantă. El a recunoscut că a ridicat vocea la angajați și că, în unele cazuri, a avut reacții agresive.

Chef-ul a spus că aceste comportamente reflectau modul în care fusese format în alte bucătării profesionale. În ultimii ani a încercat să își schimbe stilul de conducere, inclusiv prin terapie, a mai precizat el.

O problemă mai largă în industria gastronomiei de elită

Mai mulți dintre foștii angajați intervievați au spus însă că problema nu ține doar de comportamentul unui singur chef. Practic este un model de lucru răspândit în multe restaurante de elită. În bucătăriile de top, presiunea constantă, ierarhiile stricte și disciplina severă au fost mult timp considerate parte normală a formării profesionale. În ultimii ani însă, tot mai multe mărturii din industrie au început să pună sub semnul întrebării aceste practici.

Cultura bucătăriilor de elită a devenit și subiect de interes în cultura populară, fiind ilustrată în producții precum serialul The Bear sau filmele Boiling Point și The Menu.

Noma, un simbol al gastronomiei moderne

Restaurantul Noma a fost considerat de mai multe ori cel mai bun din lume și a avut un rol major în redefinirea gastronomiei contemporane. Redzepi a devenit cunoscut pentru folosirea ingredientelor locale precum ierburi, flori sau fructe de pădure din Scandinavia. De-a lungul anilor, restaurantul a fost criticat și pentru folosirea stagiarilor neplătiți, practică abandonată în 2022 după presiuni publice.

În 2023, Redzepi anunțase că Noma va înceta să funcționeze ca restaurant tradițional și se va transforma într-un laborator gastronomic, argumentând că modelul actual al haute cuisine nu mai este sustenabil. Restaurantul nu s-a închis însă definitiv, iar activitatea a continuat.

Tehnicianul formației din Ștefan cel Mare a declarat, la conferința de presă de după meciul tensionat, că o decizie a arbitrului Istvan Kovacs a influențat decisiv soarta partidei și a reclamat lipsa unei explicații din partea centralului.

„Din punctul meu de vedere, o decizie a schimbat meciul. Asta simt și asta cred. Arbitrul nu mi-a oferit nicio explicație. Am fost zilele trecute la Federație, unde ne-am întâlnit cu domnul Vassaras, și i-am spus că sentimentul meu, ca antrenor, este că Dinamo este un club care nu este respectat de arbitri. Asta am simțit și azi”, a afirmat Kopic.

Gol din fault

Antrenorul lui Dinamo consideră că golul egalizator înscris de Claudiu Petrila în minutul 67 ar fi trebuit anulat, pe motiv că faza a fost precedată de un fault comis de Andrei Borza asupra lui Alexandru Musi.

Kopic a subliniat că momentul a avut un impact major asupra echipei sale, aflată în avantaj la acel moment, și a vorbit despre frustrarea resimțită în vestiar după fluierul final.

„O parte a campionatului s-a terminat, acum a început alta. Este foarte important cum începi play-off-ul. Noi vom lupta în continuare, dar contează enorm cum începi. Nivelul de frustrare al jucătorilor mei este foarte înalt acum. Nu știm care ar fi fost rezultatul final, însă acea greșeală a schimbat meciul. La acea fază aveam 3 puncte în buzunar”, a precizat tehnicianul.

El a adăugat că, în ciuda problemelor recunoscute la nivelul echipei, Dinamo ar fi meritat să obțină mai mult din acest meci.

„Nu am ascuns faptul că avem problemele noastre, dar echipa a jucat, a muncit, a luptat și trebuia să obțină ceea ce merită. Dar acum totul s-a schimbat, pentru mine, pentru jucători, pentru suporteri, pentru toată lumea. Pentru că frustrarea este mare. Iar acum trebuie să încercăm să depășim acest moment. Vom lupta până la final, însă așa ceva nu este normal”, a mai spus Kopic.

Rapid București s-a impus cu 3-2 pe teren propriu, în Giulești, și a urcat pe primul loc în clasamentul Superligii. Dinamo a condus de două ori, prin golurile marcate de Daniel Armstrong, din penalty, în minutul 9, și Cătălin Cîrjan, în minutul 47. Rapid a revenit de fiecare dată și a câștigat prin reușitele semnate de Constantin Grameni (38), Claudiu Petrila (67) și Cătălin Vulturar (85).

Într-un interviu acordat NBC News, Trump a spus: „Nu știu dacă mai este în viață. Până acum, nimeni nu a reușit să-l arate…Singura prezentare făcută este citirea unei așa-zise declarații din partea lui. Am auzit că nu mai este în viață, iar dacă este, ar trebui să facă ceva foarte inteligent pentru țara sa, și anume să se predea… Unii dintre ei cred că este în viață, dar grav rănit”, a precizat Trump.

Comentariile sale vin la o zi după ce Pete Hegseth, secretarul de război, a declarat că liderul suprem este probabil „desfigurat” după ce a fost rănit în atacurile americano-israeliene.

Trump a mai declarat pentru NBC News că crede că alte țări vor interveni pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Ormuz, dar a refuzat să numească care sunt aceste țări.

„Nu vreau să [numesc țările respective]. Dar puteți să ghiciți, într-un fel. Cred însă că vor fi țări care v-ar surprinde. Și ar putea fi alte țări decât cele pe care le-am numit”, a spus Trump.

Anterior, Trump a scris pe rețelele de socializare că „multe țări” vor trimite nave de război pentru a ajuta la menținerea deschisă a acestei căi navigabile vitale, spunând că speră ca Marea Britanie, China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și „altele” să se implice.

„Iranul vrea o înțelegere, eu nu vreau. Termenii nu sunt încă suficienți de buni”

Într-un amplu interviu telefonic, de aproape 30 de minute, acordat postului NBC News, președintele SUA, Donald Trump, a mai declarat că lucrează cu alte țări la un plan de securizare a Strâmtorii Ormuz pe fondul creșterilor bruște ale prețurilor globale la petrol.

„Iranul vrea să încheie o înțelegere, iar eu nu vreau să o încheiem pentru că termenii nu sunt încă suficient de buni”, a spus el, adăugând că orice termeni vor trebui să fie „foarte solizi”.

Când a fost întrebat care ar fi termenii unui posibil acord pentru a pune capăt războiului, președintele a răspuns: „Nu vreau să vă spun asta”. Dar a fost de acord că un angajament din partea Iranului de a abandona complet orice ambiții nucleare ar face parte din înțelegere.

Comentariile lui Trump vin după ce Reuters a relatat că administrația Trump a ignorat eforturile de a avansa discuțiile pentru a pune capăt războiului.

„Când vom termina cu țărmul, nu vor mai avea această putere. În două zile, puterea va fi decimată”

Donald Trump a prezentat în avanpremieră cum ar putea arăta restul operațiunii militare americane din Iran.

Treisprezece militari americani activi au murit de la începutul conflictului, inclusiv șase membri ai echipajului american care au murit vineri după ce avionul lor de realimentare militară s-a prăbușit în Irak.

Sâmbătă, președintele a declarat că „singura putere pe care o au, și este o putere care poate fi blocată relativ repede, este puterea de a arunca o mină sau de a trage o rachetă cu rază relativ scurtă de acțiune. Dar când vom termina cu țărmul, nici ei nu vor mai avea această putere”.

El a adăugat apoi: „Am distrus majoritatea rachetelor lor. Am distrus majoritatea dronelor lor. Le-am distrus în mare parte producția de rachete și drone. În două zile, va fi complet decimată.”

„Țările cred că este o idee grozavă”

În ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz, președintele SUA a declarat pentru NBC News că mai multe țări s-au angajat să contribuie la securizarea strâmtorii, dar a refuzat să numească vreuna dintre ele. „Nu numai că s-au angajat, dar ele cred că este o idee grozavă”, a spus el.

În cadrul convorbirii telefonice, Trump a declarat că nu este clar dacă Iranul a lansat mine în strâmtoare. „Vom mătura strâmtoarea foarte puternic și credem că ni se vor alătura și alte țări care sunt oarecum împiedicate, iar în unele cazuri chiar împiedicate să obțină petrol”, a adăugat.

Trump a ezitat când a fost întrebat dacă Marina SUA va începe să escorteze navele prin strâmtoare, spunând: „Nu vreau să vă spun nimic despre asta”, iar apoi a adăugat că „este posibil”.

„Prețurile vor scădea. Aprovizionarea cu petrol este puțin blocată… Va fi deblocată foarte curând”

Trump a declarat că „nu este deloc îngrijorat” de creșterea prețurilor la gazele din SUA înainte de alegerile intermediare, anticipând că prețurile vor scădea și spunând că aprovizionarea cu petrol „este puțin blocată… [dar] va fi deblocată foarte curând”.

„Avem oameni în viață care ar fi mari lideri pentru viitorul țării”

Donald Trump a pus sub semnul întrebării și existența noului lider suprem al Iranului.

„Nu știu dacă este măcar în viață. Până acum, nimeni nu a reușit să i-l arate.

Am auzit că nu mai este în viață și, dacă este, ar trebui să facă ceva foarte inteligent pentru țara sa, și anume să se predea”, a adăugat Trump. Apoi a numit vestea morții liderului suprem iranian „un zvon”.

„Avem oameni în viață care ar fi mari lideri pentru viitorul țării”, a mai adăugat președintele SUA.

„S-ar putea să mai lovim insula Kharg de câteva ori, doar pentru distracție”

Șeful statului american a declarat că este „surprins” că Iranul a decis să atace alte țări din Orientul Mijlociu ca răspuns la operațiunea americano-israeliană. Spune că atacurile americane de sâmbătă asupra insulei Kharg „au demolat complet” cea mai mare parte a insulei, dar „s-ar putea să o mai lovim de câteva ori doar pentru distracție”.

„Ultima persoană de la care avem nevoie de ajutor este Zelenski”

Trump l-a criticat dur și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, spunând că este „mult mai dificil să se ajungă la o înțelegere” cu acesta decât cu președintele rus Vladimir Putin în ceea ce privește eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.

„Sunt surprins că Zelenski nu vrea să facă o înțelegere. Spune-i lui Zelenski să facă o înțelegere pentru că Putin este dispus să facă o înțelegere. Cu Zelenski este mult mai dificil să faci o înțelegere”, a spus Trump.

„Ultima persoană de la care avem nevoie de ajutor este Zelenski”, a răspuns el, fiind întrebat dacă are nevoie de liderul Ucrainei în combaterea dronelor iraniene.

„Poate că Rusia oferă informații, poate că nu”, crede Donald Trump.

Comentariile lui Trump vin în urma criticilor din partea liderilor mondiali după ce SUA a relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc , în efortul de a atenua creșterea prețurilor globale la petrol.

Elveția și-a închis spațiul aerian pentru zborurile militare americane direct legate de războiul din Iran. A invocat tradiția sa de neutralitate în conflictele armate, relatează Swissinfo.ch.

Două cereri pentru ca avioane de recunoaștere americane să treacă deasupra Elveției duminică au fost respinse, a anunțat guvernul federal de la Berna într-un comunicat.

Alte trei zboruri, inclusiv două aeronave de transport, au fost aprobate.

Survolurile ulterioare ale SUA care depășesc numărul normal vor fi interzise, ​​cu excepția cazului în care scopul lor este clar și nu are legătură cu războiul, a precizat Guvernul.

„Legea neutralității interzice survolurile părților implicate în conflict care servesc unui scop militar”, se arată în declarație.

Potrivit WSJ, Trump nu intenționează să pună capăt ostilităților în următoarele săptămâni . Mai mult, Reuters a scris și că administrația Trump a respins propunerea aliaților din Orientul Mijlociu de a începe un dialog pentru a pune capăt războiului din Iran.

Între timp, în Europa, unii lideri îi cer deja lui Donald Trump să pună capăt războiului. Cancelarul german Friedrich Merz a insistat că este nevoie de un plan pentru a pune capăt războiului .

Decizia a fost luată într-un moment critic pentru organizatori, în condițiile în care sportul se apropia de termenul-limită la care ar fi trebuit trimise noi transporturi de echipamente către Bahrain. În acest context, Formula 1 și Federația Internațională de Automobilism (FIA) au transmis că nu mai exista o altă opțiune viabilă decât anularea etapelor.

Într-un comunicat comun, oficialii au subliniat că măsura a fost adoptată având în vedere siguranța tuturor celor implicați în desfășurarea competițiilor.

Președintele FIA, Mohammed Ben Sulayem, a declarat că protejarea comunității motorsportului rămâne prioritatea absolută.

„FIA va pune întotdeauna pe primul loc siguranța și bunăstarea comunității și colegilor noștri. După o analiză atentă, am luat această decizie având ferm în minte această responsabilitate”, a afirmat acesta.

Anularea celor două Mari Premii reprezintă o nouă lovitură pentru calendarul competițional al Formulei 1, într-un context regional marcat de instabilitate și riscuri tot mai mari pentru desfășurarea marilor evenimente internaționale.

Fiica, la testele cu rachete balistice

Kim este supărat pe exercițiile comune ale SUA cu Coreea de Sud

UPDATE Netanyahu a luat legătura cu Zelenski

Biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu a luat legătura cu echipa președintelui ucrainean Zelenski pentru a solicita o convorbire telefonică, a declarat un oficial israelian pentru The Times of Israel.

Potrivit Ynet, Netanyahu dorește să discute despre cooperarea în combaterea dronelor iraniene, cu care Ucraina se confruntă de ani de zile.

Rezumatul ultimelor ore

• Israelul a anunțat că a ucis încă doi oficiali iranieni de rang înalt și că a ajuns la 400 de valuri de atacuri aeriene asupra unor ținte din vestul și centrul Iranului, la două săptămâni de la izbucnirea războiului. Evoluțiile vin pe fondul unei extinderi a tensiunilor regionale, cu efecte asupra securității maritime, piețelor globale și stabilității din statele vecine.
• Un nou punct de presiune rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transportul global de petrol. Președintele american Donald Trump și-a reiterat apelul către alte state să contribuie la securizarea traficului maritim din zonă, în timp ce autoritățile iraniene au transmis mesaje contradictorii privind restricțiile impuse. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că strâmtoarea ar fi închisă doar navelor americane și israeliene. Tot Araghchi a respins afirmațiile venite din SUA potrivit cărora liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, ar fi fost rănit și desfigurat în urma primului val de atacuri americano-israeliene de luna trecută. Khamenei a rămas în afara vieții publice de la numirea sa, alimentând speculațiile privind starea sa.
• În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a furnizat Iranului informații și drone folosite în atacuri asupra bazelor militare americane din Orientul Mijlociu, o acuzație care, dacă se confirmă, ar indica o implicare mai amplă a Moscovei în conflict.
• Escaladarea militară readuce în prim-plan și traume mai vechi din regiune. În Liban, mulți dintre cei care au copilărit în timpul războiului civil din 1975-1990 spun că noile lovituri din Orientul Mijlociu reactivează amintiri și temeri pe care le credeau depășite.
• Între timp, conflictul pare să afecteze și mai mult securitatea regională. Două drone au lovit ieri ambasada SUA din Bagdad, însă amploarea pagubelor și existența unor victime nu sunt deocamdată clare. Premierul Irakului a condamnat atacul, avertizând că acesta expune țara unor „consecințe grave” și promițând continuarea anchetei pentru identificarea celor responsabili.
• Formula 1 a anunțat anularea Marelui Premiu din Bahrain și a Marelui Premiu al Arabiei Saudite, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Cele două curse erau programate să se desfășoare pe 12 aprilie, în Bahrain, respectiv pe 19 aprilie, în Arabia Saudită.
• Elveția a anunțat sâmbătă că a respins solicitările SUA de survol al spațiului aerian național, în contextul războiului din Iran. Berna a autorizat doar aeronavele de transport să survoleze spațiul național
• Trei membre ale echipei feminine de fotbal a Iranului, care acceptaseră vize de refugiat pentru a rămâne în Australia, au decis să se întoarcă în țara lor natală, a declarat ministrul australian al afacerilor interne.