Liderul social-democrat susține că bugetul nu protejează oamenii obișnuiți.

„Noi avem astăzi un buget de dreapta, făcut după chipul și asemănarea domnului Bolojan, un buget care, în mare, are grija până la urmă a oamenilor bogați, dar care nu protejează absolut deloc oamenii obișnuiți. Noi reprezentăm cam 46% din ponderea Coaliției de guvernare. Domnul Bolojan este președintele PNL, dar este premier și cu voturile PSD. Deci aici ar trebui să discutăm și despre ponderea pe care politicile de stânga, social-democrate, le are în această pondere”, a declarat Sorin Grindeanu, la Antena 3 CNN.

El spune că în Pachetul de Solidaritate nu este vorba de PSD, ci de categorii de români.

„În primul rând să știți că aici nu e vorba de PSD, aici e vorba de pensionari, de familii cu copii, de persoane cu dizabilități, de muncitori pe salariul minim, de agricultori sau de antreprenorii români.
Aici nu sunt dorințe ale PSD-ului, ci, până la urmă, noi n-am intrat în această guvernare pe post de ficus, ci ca să ne asigurăm că românii sunt protejați. Iar acum, pachetul de solidaritate este prioritatea noastră”, a spus liderul social-democrat.

Președintele PSD susține că luni partidul va depune amendamente la buget.

„1,1 miliarde reprezintă ceea ce noi mâine dimineață la prima oră vom depune ca amendamente în Parlament pentru a completa toate lucrurile legate de Pachetul de solidaritate”, a mai spus Grindeanu.

Consiliului Politic Național al Partidului Social Democrat a decis duminică să voteze bugetul de stat pentru anul 2026, dar reprezentanții partidului anunță că vor depune amendamente. Grindeanu i-a adresat o scrisoare premierului Ilie Bolojan, în care acuză „un simulacru de dialog care are loc, de prea mult timp, în ședințele coaliției de guvernare”.

Potrivit Isu Bihor, pompierii au fost sesizați în jurul orei 18:55 cu privire la faptul că o parapantă cu motor, în care se aflau două persoane, s-a prăbușit pe un câmp de pe raza localității Olosig.

La fața locului au fost trimise o autospecială de intervenție, o ambulanță SMURD, echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD și un echipaj al SAJ.

La sosirea echipajelor, cele două victime se aflau în afara parapantei, ambele în stop cardio-respirator.

Medicii au făcut manevre de resuscitare pilotului, în vârstă de 52 de ani, și pasagerei, în vârstă de 19 ani.

Ambele victime au fost declarate decedate.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a ironizat afirmațiile președintelui Donald Trump conform cărora ar fi „învins” Iranul, relatează CNN.

Nu este clar la care dintre cele nouă comentarii se referă Ghalibaf, dar Trump a susținut că SUA câștigă războiul cu Iranul în mai multe rânduri.

Ieri, Trump a postat pe Truth Social că SUA „au învins și decimat complet Iranul, atât militar, cât și economic, și în orice alt mod”. Într-o altă postare pe rețelele de socializare, el a spus vineri că Iranul este „total învins și vrea un acord – Dar nu un acord pe care l-aș accepta!”.

Președintele Donald Trump a declarat sâmbătă seară, într-un amplu interviu telefonic pentru NBC News, că el nu este pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul, în ciuda disponibilității Teheranului de a face acest lucru. „Termenii nu sunt încă suficient de buni”, spune președintele SUA care a refuzat să să spună care ar fi acei termeni.

Liderul de la Casa Albă l-a criticat dur pe Volodimir Zelenski, a vorbit despre prețul petrolului, despre situația din Strâmtoarea Ormuz, despre liderii iranieni și a oferit și detalii despre cum se va desfășura războiul în zilele următoare.

Barcelona a dominat încă din prima repriză. Raphinha a deschis scorul în minutul 9 dintr-un penalty și a dublat avantajul în minutul 21, tot de la 11 metri. În minutul 38, Dani Olmo a crescut avantajul. Sevilla a replicat în prelungirile primei reprize prin golul lui Oso. 

În repriza secundă, Raphinha și-a completat hat-trick-ul în minutul 51, iar fundașul João Cancelo a marcat pentru 5-1 în minutul 60. Din nou, Sevilla a marcat la finalul reprizei prin Djibril Sow, stabilind scorul final de 5-2. 

În urma acestei victorii, formația antrenată de Hansi Flick se menține pe poziția de lider în La Liga, cu 70 de puncte, rivala, Real Madrid, fiind pe locul al doilea cu 66 de puncte. 

Echipele de start

FC Barcelona 

Antrenor: Hansi Flick: 

4-3-3: J. García – X. Espart, P. Cubarsí, G. Martín, J. Cancelo – Pedri, M. Bernal, D. Olmo – R. Bardghji, R. Lewandowski, Raphinha

Sevilla 

Antrenor: Matías Almeyda

4-2-3-1: O. Vlachodimos – G. Suazo, N. Gudelj, T. Nianzou, J. Carmona – D. Sow, L. Agoume – Oso, A. Sánchez, J. Sánchez – A. Adams

Căpitanul echipei feminine de fotbal a Iranului și-a retras cererea de azil în Australia, a anunțat presa de stat iraniană, aceasta fiind al cincilea membru al delegației care se răzgândește după participarea echipei sale la Cupa Asiei.

Zahra Ghanbari va zbura din Malaezia și va călători în Iran în următoarele câteva ore, a anunțat duminică agenția de știri IRNA, preluată de Al Jazeera.

Zahra Ghanbari

Alte trei jucătoare s-au întors în Teheran

Alte trei jucătoare și un membru al staff-ului își retraseseră deja cererile de azil și călătoriseră în Malaezia din Australia, unde echipa a participat la Cupa Asiei feminine AFC.

Ministrul australian de interne, Tony Burke, a declarat că țara sa a oferit azil tuturor jucătorilor și membrilor personalului auxiliar înainte de plecarea acestora, de teama că ar putea fi pedepsiți la întoarcerea acasă, după ce echipa a refuzat să cânte imnul național al Iranului la turneu.

Postul de radio iranian de stat IRIB a relatat sâmbătă că cele trei „au renunțat la cererea lor de azil din Australia și se îndreaptă în prezent spre Malaezia”, postând o fotografie cu femeile care se presupune că s-au îmbarcat într-un avion.

Vestea a fost confirmată de Burke câteva ore mai târziu.

„Peste noapte, trei membre ale echipei feminine de fotbal a Iranului au luat decizia de a se alătura restului echipei în călătoria lor de întoarcere în Iran”, a spus Burke.

„După ce le-au spus oficialilor australieni că luaseră această decizie, jucătorilor li s-au oferit în repetate rânduri șanse să discute despre opțiunile pe care le aveau.”

7 membri din echipa iraniană au cerut inițial azil

Cinci jucători au acceptat inițial oferta și au semnat actele de imigrare săptămâna trecută, iar încă un jucător și un membru al personalului li s-au alăturat o zi mai târziu.

Doi jucători iranieni rămân în Australia, unde li s-a promis azil și posibilitatea de a se stabili.

Iranul a jucat cele trei meciuri din grupele Cupei Asiei pe stadionul Gold Coast din Queensland pe 2, 5 și 8 martie, după ce Statele Unite și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului pe 28 februarie.

Atacurile inițiale l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și pe alți lideri.

În total, se estimează că 1.444 de iranieni au fost uciși de la începutul războiului, inclusiv peste 170 de persoane, majoritatea eleve, care se aflau într-o școală primară din orașul Minab.

Oferta azilului după ce au refuzat să cânte imul național

După ce au refuzat să cânte imnul național iranian la primul lor meci, jucătoarele echipei feminine de fotbal a Iranului au fost etichetate drept „trădătoare” de către un prezentator IRIB.

Când Iranul a jucat al doilea meci al turneului împotriva Australiei, trei zile mai târziu, jucătorii nu numai că au cântat imnul național , dar l-au și salutat, ceea ce a stârnit temeri că ar fi putut fi forțați să-și schimbe poziția după ce au primit reacții negative din partea presei iraniene.

Deși nici jucătorii, nici conducerea echipei nu au explicat de ce s-au abținut să cânte înainte de primul meci, fanii și activiștii pentru drepturile omului au speculat că ar fi putut fi un act de sfidare la adresa guvernului iranian.

În ziua plecării echipei din Australia, Burke a anunțat că guvernul său le-a oferit tuturor jucătorilor și membrilor personalului șansa de a rămâne în țară.

Marți, Burke a declarat reporterilor că cinci jucători iranieni au decis să  ceară azil  în Australia și vor fi ajutați de guvern.

„Sunt bineveniți să rămână în Australia, sunt în siguranță aici și ar trebui să se simtă ca acasă aici”, a spus el.

O zi mai târziu, Burke a confirmat că un alt jucător și un membru al personalului de sprijin al echipei primiseră vize umanitare în orele dinaintea plecării lor.

Totuși, o jucătoare, care anterior a ales să rămână în țară, s-a răzgândit și a decis să se întoarcă în Iran.

Jucătoarea, care a fost identificată ulterior drept Mohadese Zolfigol, și-a schimbat decizia la sfatul coechipierilor săi, a declarat Burke în fața Parlamentului Australiei.

„Ea fusese sfătuită de colegii ei de echipă și încurajată să contacteze ambasada Iranului”, a spus el.

Jucătorii care au reușit să scape cu ajutorul activiștilor iranieni pentru drepturile omului au fost duși de polițiștii australieni într-un adăpost sigur, unde s-au întâlnit cu oficialii de la imigrări și au semnat documentele.

„Înțelegem că fiecare membru al lotului a fost intervievat independent de Poliția Federală Australiană”, a declarat săptămâna trecută Beau Busch, președintele pentru Asia/Oceania al organismului pentru bunăstarea jucătorilor FIFPRO, pentru Al Jazeera.

„[Jucătorii] au fost informați despre drepturile lor și despre sprijinul disponibil. Cu siguranță nu au fost grăbiți în acest proces.”

Ibrahim Muhammad Ghazali, fratele atacatorului, ar fi fost responsabil de gestionarea operațiunilor cu armament în cadrul unității Badr a grupării Hezbollah, a anunțat IDF duminică printr-un comunicat de presă, citat de CNN. 

Armata israeliană a anunțat că Ibrahim a fost ucis pe 5 martie în urma unui atac al armatei israeliene asupra unui depozit de armament. 

Joi, un bărbat a intrat cu un vehicul încărcat cu explozibili în sinagoga Templul lui Israel din West Bloomfield Township, urmând un schimb de focuri cu oamenii legii. Bărbatul a murit ulterior.  

În urma incidentului, un agent de securitate a fost rănit, iar zeci de membri ai echipelor de intervenție au avut nevoie de îngrijiri medicale pentru inhalare de fum. 

În incita sinagogii se afla peste 100 de copii care nu au fost răniți. 

Departamentul pentru Securitate Internă l-a identificat pe atacator drept Ayman Ghazali, în vârstă de 41 de ani. Bărbatul libanez a fost naturalizat însă, fusese anterior semnalat pentru legături cu persoane suspectate de conexiuni cu Hezbollah, însă nu era considerat membru al grupării. 

Așteptări privind parcusul amendamentelor

„Există în Parlament, o majoritate, care își dă seama că aceste amendamente sunt absolut corecte, sunt amendamente de bun simț, sunt amendamente care mai atenuează din povara pe care guvernul a pus-o asupra românilor vulnerabili. Eu cred că există, și sunt convins de acest lucru, această majoritate în Parlament”, a spus liderul PSD, adăugând: „Sunt convins că vor trece aceste amendamente”.   

Sorin Grindeanu a avertizat și asupra impactului adoptării întârziate a bugetului pe 2026 asupra administrației locale. „S-a întârziat extrem de mult acest buget. Noi în coaliție, și cine e de bună credință recunoaște acest lucru, am ajuns la un acord undeva la începutul lunii decembrie pe pachetele care privesc administrația locală și administrația centrală. Nu înțeleg de ce am ajuns la jumătatea lunii martie să votăm un buget întârziat extrem de mult. Primarii n-au bugete. Primarii vor avea buget de-abia într-o lună și ceva de acum încolo. Deci undeva la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai. Președinții de consilii județene de asemenea”, spune liderul social-democrat, la Antena 3 CNN. 

Administrația locală și pachetul de solidaritate

Privind obiectivele amendamentelor, Grindeanu a spus că acestea vor viza măsuri cu impact asupra administrației locale, dar și pachetul de solidaritate. 

Privind administrația locală, președintele PSD spune: „ S-a redus baza, declarațiile unice, e tehnic ceea ce vă spun acum, declarațiile unice și sumele încasate, urmare a declarațiilor unice, au fost luate la bugetul de stat. Într-un singur loc au fost întoarse aceste sume și anume la bugetul Bucureștiului. Colegii mei în zilele următoare din administrația locală vă vor arăta pe date exacte cum s-au întâmplat sau cum se propune prin proiectul de buget”, adăugând: „cealaltă problemă este cea legată de pachetul de solidaritate, așa cum v-am spus”. 

Acesta a mai menționat că planurile privind evaluarea actului de guvernare nu s-au schimbat: „ oricum, vom face o evaluare, în primul rând o proprie evaluare a noastră și a miniștrilor PSD participarea în guvern și vom face această auto-evaluare și după aceea, evident că o vom extinde, indiferent de votarea sau nu a amendamentelor, vom extinde această evaluare la întregul act de guvernare”. 

După două săptămâni de război împotriva Iranului, președintele Donald Trump ar putea fi în curând gata să declare victoria. Dar se confruntă cu o provocare: Și Teheranul are și dreptul de vot, spune în analiză Washington Post.

Cu cea mai mare parte a marinei iraniene eliminată, o mare parte din stocul său de rachete distrusă și lideri de rang înalt uciși, Trump se apropie de obiectivele stabilite de liderii săi militari la începutul războiului .

După 2 săptămâni de război, regimul din Teheran este încă la putere

Însă două săptămâni de conflict nu au atins obiectivele mai ample pe care Trump le-a declarat uneori. Practic, un regim întărit la Teheran rămâne la putere și perturbă piețele globale de petrol prin blocarea rutei de transport maritim vitale care permite petrolului și gazelor să iasă din Golful Persic.

Liderii țării ar putea fi mai dornici ca niciodată să se grăbească spre o armă nucleară, spun diplomați și analiști.

Iranul păstrează controlul asupra a ceea ce Statele Unite și națiunile aliate consideră a fi 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, ceea ce îi oferă un alt avantaj în timp ce regimul se luptă să se apere și să îndure atacul SUA și Israelului.

Presiuni din interiorul Partidului Republican pe Donald Trump, înaintea alegerilor

Paradoxul pune la încercare capacitatea lui Trump de a pune capăt războiului, în contextul în care acesta se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea propriului partid pentru a-și concentra atenția asupra economiei înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.

Prețurile benzinei au crescut cu 25% de când Statele Unite și Israelul au început să bombardeze Iranul, fermierii se confruntă cu creșterea costurilor îngrășămintelor, iar numărul soldaților americani morți este în creștere.

Teheranul s-a dovedit rezistent în capacitatea sa de a ataca navele care încearcă să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face neclar dacă o oprire unilaterală a războiului de către partea americană ar fi suficientă pentru a reduce prețurile la energie.

Provocări uriașe pentru statele din Golf, aliate ale SUA

Bombardamentul iranian a reprezentat, de asemenea, provocări uriașe pentru națiunile din Golful Persic care au fost în mod tradițional aliate ale SUA și găzduiesc baze militare americane.

Trump continuă să afirme că el, singur, controlează ritmul luptelor.

Războiul se va termina „când îl voi simți, îl voi simți în oasele mele”, a declarat Trump vineri pentru Fox News Radio, spunând că nu crede că „va fi lung”.

El a adăugat: „Suntem mult înaintea termenului. Mult înainte.”

„Catastrofă strategică”

 Există însă o mare diferență între ceea ce s-a putut realiza pe câmpul de luptă și capacitatea Washingtonului de a controla Iranul ca amenințare regională, a declarat Suzanne Maloney, expertă în relațiile SUA-Iran și vicepreședinte pentru politică externă la Brookings Institution.

„Am avut un succes imens în atingerea unor obiective militare specifice, dar atâta timp cât Iranul poate dicta data de încheiere a războiului și totuși poate păstra o cale către capacitatea de a produce arme nucleare, este o catastrofă strategică”, a spus ea.

Un risc pentru administrație este că stimularea Teheranului în ceea ce privește arsenalul său nuclear s-ar fi putut schimba, susținătorii de linie dură fiind acum mult mai determinați să dezvoltare un dispozitiv nuclear brut, au declarat diplomați și analiști, pentru WaPo.

Nu se știe dacă Iranul poate accesa stocul de gaz de uraniu îmbogățit. Se crede că recipientele care conțin gazul sunt îngropate sub dărâmături după bombardarea siturilor nucleare de către SUA în iunie. De asemenea, este incert dacă inginerii și oamenii de știință iranieni ar putea transforma acel gaz în material pentru o bombă, arată ziarul.

Ce va face Mojtaba Khamenei, o altă necunoscută

Spre deosebire de fostul liderul suprem iranian Ali Khamenei, fiul și succesorul său, Mojtaba Khamenei, ar putea avea calcule diferite. Sau s-ar putea să nu dețină autoritatea și puterea de a-i ține pe membrii mai extremiști ai sistemului de securitate iraniană în cazul în care aceștia ar încerca să instaleze o bombă.

„Am stârnit o stare de alarmă și l-am făcut și mai intransigent”, a declarat Brian Katulis, cercetător senior la Institutul din Orientul Mijlociu.

SUA, probleme cu Iranul, de la Jimmy Carter încoace

Capacitatea Iranului de a reprezenta o amenințare la adresa securității globale a atras atenția fiecărui președinte de la Jimmy Carter încoace. Atât republicanii, cât și democrații s-au confruntat cu intermediarii țării, cu ambițiile sale nucleare și cu sponsorizarea terorismului în întreaga lume.

Fostul președinte Barack Obama a pariat că o mare parte a moștenirii sale va fi un acord din 2015 care a impus controale stricte asupra programului nuclear al Teheranului.

Trump rupt acel acord după ce a preluat mandatul în 2017, spunând că este prea indulgent. La acea vreme, democrații au spus că abandonarea pactului ar duce în cele din urmă la un război cu Iranul, o acuzație pe care aliații lui Trump au negat-o.

Întrebat vineri, la o conferință de presă, despre stocul de combustibil nuclear al Iranului, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a refuzat să spună dacă forțele americane plănuiau o incursiune terestră pentru a încerca să obțină uraniul puternic îmbogățit sau dacă administrația Trump intenționa să continue să se bazeze pe diplomație pentru a face față amenințării.

„Președintele și-a concentrat atenția asupra capacităților nucleare”, a spus Hegseth. „Și voi spune că avem o serie de opțiuni, până la și inclusiv decizia Iranului de a renunța la acestea, lucru pe care, bineînțeles, l-am saluta. Nu au fost dispuși să facă [asta] în negocieri. Nu aș spune niciodată acestui grup sau lumii ce suntem dispuși să facem sau cât de departe suntem dispuși să mergem, dar cu siguranță avem opțiuni.”

Efecte. Amenințările teoretice au devenit reale: Strâmtoarea Ormuz

Dincolo de programul nuclear, atacul comun americano-israelian care a început pe 28 februarie, distrugând în același timp o parte semnificativă a capacității militare a Iranului, a declanșat o nouă amenințare din partea Iranului, făcând ca preocupări care până de curând erau doar teoretice să devină reale.

Aceasta include atacuri asupra petrolierelor din Strâmtoarea Hormuz, punctul de legătură dintre Iran și Oman, lat de 34 de kilometri, care înghesuie navele care vin și pleacă din națiuni bogate în petrol, precum Arabia Saudită, Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite.

Înainte de război, amenințarea „era strategică, se profila în fundal și era mereu prezentă”, a spus Katulis.

„Acum este mult mai iminent și persistent”, a spus el. „E încă devreme, dar s-ar putea să fi făcut acest regim și mai imprevizibil și ar putea avea parte de atacuri rapide în orice moment în acea strâmtoare.”

Casa Albă a declarat că acțiunile iraniane împotriva Strâmtorii au făcut întotdeauna parte din planificarea SUA pentru un atac asupra țării. Acum însă, că războiul a început, Statele Unite s-au dovedit până acum incapabile să mențină calea navigabilă deschisă. Comandamentul Central al SUA a declarat marți că a efectuat atacuri împotriva navelor iraniene care plasează mine în apropierea strâmtorii, o dovadă a îngrijorărilor SUA.

SUA, atrase în conflict din cauza crizei energetice. Pușcașii marini pe Insula Kharg?

Statele Unite par să fie atrase tot mai mult în conflict din cauza situației energetice, relatează Washington Post.

Vineri, Trump a declarat că armata americană a „distrus complet” fiecare țintă militară de pe insula Kharg, un punct cheie de tranzit energetic iranian.

A doua zi, el a cerut Chinei, Franței, Japoniei, Coreei de Sud, Marii Britanii și altor state să trimită nave pentru a combate „constrângerea artificială” a atacurilor Iranului asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz.

A fost o schimbare notabilă față de sâmbăta precedentă, când le-a spus cu bucurie jurnaliștilor de la bordul Air Force One că a respins o ofertă britanică de a trimite portavioane în regiune.

Tot vineri, oficiali americani au declarat că o unitate expediționară a pușcașilor marini va fi desfășurată din Japonia în Orientul Mijlociu, sporind puterea de foc din regiune.

Unitatea include peste 2.200 de pușcași marini și este completată de peste 2.000 de membri suplimentari ai Marinei, răspândiți pe trei nave de război.

Senatorul Lindsey Graham (republican din Carolina de Sud), un parlamentar cu poziții agresive și confident al lui Trump, care a pledat ani de zile pentru schimbarea regimului în Iran, a sugerat că pușcașii marini ar putea ataca în curând insula Kharg – o trecere la o invazie terestră care ar reprezenta o escaladare majoră a tensiunilor.

„Cel care controlează Insula Kharg controlează destinul acestui război”, a postat Graham pe X. „Semper Fi.” Semper Fi este sloganul Pușcașilor Marini.

Nu a fost clar dacă ultima desfășurare are vreo legătură cu Kharg. Pușcașii marini sunt antrenați în debarcări amfibii, cucerirea insulelor și lansarea de artilerie cu rachete asupra adversarilor de pe mare. Desfășurarea a fost relatată pentru prima dată de Wall Street Journal.

Strâmtoarea Ormuz a devenit punctul central al războiului

Liderii de rang înalt ai Pentagonului spun că Strâmtoarea este un punct central din ce în ce mai mare al eforturilor lor, dar au recunoscut tacit provocarea cu care se confruntă, în ciuda faptului că au distrus o mare parte din marina iraniană.

„Singurul lucru care interzice tranzitul în strâmtoare în acest moment este atacul Iranului asupra navelor. Este deschis tranzitului, în cazul în care Iranul nu face acest lucru”, a declarat Hegseth la conferința de presă de vineri.

Ar putea trece ceva timp până când armata americană va putea rezolva problema strâmtorii, a declarat joi secretarul pentru Energie, Chris Wright, declarând pentru CNBC că o operațiune ar putea fi gata până la sfârșitul lunii.

Până atunci, Statele Unite și aliații săi sunt obligați să ia măsuri extraordinare pentru a încerca să reducă prețurile petrolului . Cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au anunțat miercuri că intenționează să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din stocurile lor, inclusiv 172 de milioane de barili din Statele Unite.

Suspendarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Câștigă Kremlinul

Într-un alt efort de a livra aprovizionări cu petrol pe piețele globale, administrația Trump a suspendat joi sancțiunile împotriva exporturilor de petrol rusesc , un regres pentru eforturile președintelui de a pune capăt războiului din Ucraina.

Decizia va aduce o câștig neașteptat pentru vistieria Kremlinului și îi va oferi, eventual, mai multe resurse pentru a-și finanța lupta.

Situația ar putea deveni și mai dificilă: obiectivele se schimbă, punctul final se îndepărtează. Rezolvarea?

Oricât de complicat ar putea fi să se pună capăt conflictului acum, situația ar putea deveni și mai dificilă dacă Statele Unite ar fi atrase în unele dintre versiunile mai ambițioase ale obiectivelor lui Trump, inclusiv schimbarea regimului, a declarat Dan Shapiro, care a fost ambasadorul SUA în Israel în timpul mandatului lui Obama și este acum membru al Consiliului Atlantic.

Trump ar putea gestiona unele dintre provocările legate de strâmtoare și uraniu fără a se implica într-un conflict fără sfârșit cu Teheranul, a spus el.

„Nu este clar dacă Iranul ar accepta un armistițiu declarat unilateral”, a spus el. „Dacă nu o fac, desigur, SUA ar trebui să răspundă, dar acest răspuns poate fi modelat într-un mod care să se îndrepte spre o detensionare  treptată și reciprocă. Mi se pare o cale mai înțeleaptă decât acest set de obiective în continuă schimbare și un punct final în continuă îndepărtare, spre care altfel se pare că suntem atrași.”

„După criza bugetară creată în anii trecuți, România riscă să fie împinsă spre o nouă criză politică. Partidul Național Liberal avertizează PSD să nu transforme dezbaterea bugetului într-un exercițiu politic și să respecte regulile stabilite în cadrul coaliției de guvernare. România nu își mai permite jocuri politice făcute pe banii publici”, se arată în comunicatul de presă emis duminică de formațiunea condusă de Ilie Bolojan. 

Respectarea acordului de coaliție

Liberalii au subliniat că orice amendament la proiectul de buget ar trebui discutat în prealabil în cadrul coaliției de guvernare. 

„PNL atrage atenția că amendamentele la buget trebuie discutate în cadrul Coaliției și asumate de Guvernul susținut de majoritatea parlamentară, nu negociate în culise sau impuse prin voturi surpriză în Parlament. Acordul politic al coaliției este explicit. Articolul 19 prevede clar: „Nicio inițiativă sau vot care presupune creșteri de cheltuieli bugetare nu poate avea loc fără acordul prealabil al conducerii Coaliției”, mai transmite partidul, avertizând că social-democrații riscă să se situeze „în afara acordului politic”. 

Impactul asupra credibilității externe

Aceștia au avertizat că modificările substanțiale la proiectul bugetului de stat ar putea să afecteze credibilitatea statului român în fața agențiilor de rating. 

„Orice tentativă de a modifica substanțial bugetul prin combinații sau înțelegeri parlamentare conjuncturale va avea efecte concrete și imediate: creșterea datoriei publice, dobânzi mai mari la împrumuturile statului și deteriorarea credibilității României în fața instituțiilor financiare internaționale”, mai transmite PNL. 

Criticile Partidului Social Democrat

Comunicatul de presă a fost emis pe fondul reuniunii liderilor social-democrați. Conducerea Partidului Social Democrat s-a reunit în Consiliul Politic Național, pentru a stabili strategia partidului înaintea votului din Parlament asupra bugetului de stat pentru 2026.

PSD a criticat bugetul propus de Ilie Bolojan, iar lideri precum vicepreședintele Daniel Băluță au spus că formațiunea va aduce modificări în parlament. „PSD a făcut eforturi deosebite pentru acest buget, însă, din păcate, în forma în care el se prezintă astăzi, în niciun caz nu evidențiază o viziune social-democrată. deficiențele pe care le-am constatat în această lege a bugetului ne-am propus să le corectăm în Parlament”, declarat Băluță sâmbătă. 

În statul Texas, pe țărmul Golfului Mexic, a fost găsită o broască țestoasă marină epuizată, aparținând speciei extrem de rare numită Ridley Kemp. Carapacea animalului ei era acoperită de un strat gros de scoici, alge și noroi, din cauza căruia animalul abia dacă se putea mișca.

Broasca țestoasă a fost dusă la un centru de studiere a broaștei țestoase marine din orașul Galveston, unde specialiștii, potrivit presei, au depus eforturi să o salveze.

Conform angajaților centrului, astfel de excrescențe apar atunci când broasca țestoasă, din cauza unei boli, începe să înoate mai încet și nu se poate curăța în apă.

„Broaște țestoase marine care, din cauza problemelor de sănătate, se deplasează mai încet, se acoperă rapid cu organisme care trăiesc în apă”, a explicat directorul centrului, Christopher Marshall.

Greutatea suplimentară le slăbește și mai mult, deci primul lucru care s-a făcut a fost să curețe animalele de scoici și să înceapă recuperarea.

Broasca țestoasă marină Ridley Kemp este considerată cea mai rară din lume. Broasca poate ajunge la 75 de centimetri lungime, poate cântări până la 45 de kilograme și poate trăi până la 50 de ani.

Acest tip trăiește în Golful Mexic și pe coasta atlantică a SUA și Canadei.

În secolul XX, numărul a scăzut drastic din cauza poluării mării, a distrugerii plajelor și a prădătorilor care distrug cuiburile.

În prezent, locurile de reproducere sunt protejate, iar oamenii de știință speră că broasca țestoasă salvată se va putea întoarce în ocean.