Alături de George Simion se mai află prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, și alți șapte senatori și deputați ai formațiunii.

Conform unor surse din interiorul organizatorilor, Simion va vorbi în cadrul unui panel despre cenzură și libertatea de exprimare, scrie Gândul.

Mesajul liderului AUR vine într-un context în care ecourile Raportului Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților, potrivit căruia Comisia Europeană a intervenit flagrant în alegerile desfășurate în mai multe țări, inclusiv România, sunt departe de a fi stinse.

Evenimentul Alliance of Sovereign Nations este organizat de Turning Point USA, fondată de Charlie Kirk, și de Anna Paulina Luna, apropiată a președintelui Trump și una dintre cele mai puternice și influente voci din cadrul Congresului american. Potrivit website-ului oficial, conferința va reuni lideri politici, ai mediului de afaceri, al celui academic și nu numai, „pentru un eveniment influent și informativ, centrat pe problemele care afectează omenirea.”

Surse de la vârful AUR au declarat că George Simion va avea întâlniri atât cu Mike Johnson, alți membri ai Congresului SUA, cât și cu reprezentanți ai Departamentului de Stat.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a descris miercuri conflictul cu Iranul drept un succes încă din primele zile ale confruntării. Într-o intervenție la Casa Albă, organizată cu un alt scop decât situația militară, liderul american a transmis că operațiunile evoluează peste nivelul anticipat.

„Ne descurcăm foarte bine pe frontul războiului, ca să spunem blând. Aș spune – cineva a spus pe o scară de la 10, unde l-ați nota? Eu am spus cam 15.”, a spus Trump în timpul unui eveniment independent de la Casa Albă, scrie CNN.

Declarațiile sale au venit în contextul unor informări oferite de alți membri ai administrației, care au prezentat la rândul lor date optimiste despre desfășurarea acțiunilor militare.

Potrivit președintelui, infrastructura militară a Iranului suferă pierderi importante.

„Rachetele Iranului sunt eliminate rapid, lansatoarele lor sunt eliminate”, a mai declarat Trump.

Trump a spus că Iranul a lansat atacuri asupra unor state din regiune, însă nu a pus accent pe impactul acestor acțiuni. În schimb, a sugerat că regimul de la Teheran reprezintă o sursă constantă de instabilitate.

„Își atacă vecinii. Își atacă, în unele cazuri, aliații sau, nu cu mult timp în urmă, aliații. Și, știți, este într-adevăr o națiune care a scăpat de sub control.”, a spus Trump.

Președintele american a abordat și tema viitorului conducerii iraniene, în condițiile în care mai mulți oficiali de rang înalt au fost eliminați în urma loviturilor recente. El a lăsat să se înțeleagă că schimbările de la vârful puterii sunt destul de rapide.

„Conducerea lor dispare rapid. Toți cei care par să vrea să fie lideri, ajung să moară.”, a meditat el.

Concentrarea Statelor Unite asupra conflictului cu Iranul riscă să afecteze capacitatea Ucrainei de a primi rachete de apărare aeriană, în contextul în care Rusia continuă atacurile asupra orașelor ucrainene, relatează Reuters.

După ce SUA și Israel au lansat atacuri asupra Iranului, Teheranul a răspuns cu sute de rachete balistice și drone îndreptate spre statele din Golf.

Majoritatea au fost interceptate, inclusiv cu ajutorul rachetelor Patriot PAC-3, același tip de sistem pe care Ucraina îl folosește pentru protejarea infrastructurii energetice și militare.

Producția anuală de aproximativ 600 de rachete PAC-3 realizată de Lockheed Martin nu acoperă nici necesarul Statelor Unite și al aliaților din Golf, cu atât mai puțin pe cel al Ucrainei, potrivit lui Serhii Kuzan, directorul Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare din Kiev.

„Este matematica foarte simplă a războiului”, a spus Kuzan. El a explicat că sistemul franco-italian SAMP/T nu oferă o alternativă suficientă, fiindcă producția nu a crescut suficient.

Fabian Hoffmann, cercetător la Universitatea din Oslo, consideră că statele din Golf dispun de stocuri importante de rachete Patriot, iar intensitatea atacurilor iraniene pare să scadă.

Totuși, în timp, aceste state ar putea utiliza mai selectiv interceptoarele. Mykola Bielieskov, de la Institutul Național pentru Studii Strategice din Kiev, afirmă că o criză extinsă ar putea fi evitată dacă SUA și Israel distrug rapid stocurile și lansatoarele de rachete iraniene.

În paralel, Rusia a intensificat producția militară și a lansat peste 700 de rachete în campania de iarnă asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Luna trecută, Moscova a tras 32 de rachete balistice într-o singură noapte, potrivit autorităților de la Kiev.

Majoritatea rachetelor Patriot livrate Ucrainei provin din contribuții europene prin inițiativa PURL, coordonată de NATO, care facilitează achiziția de armament american pentru Kiev.

De la ultima reuniune a aliaților, s-au promis 37 de rachete PAC-3. Italia a exclus retragerea sistemelor oferite Ucrainei pentru a sprijini statele din Golf.

Există însă temeri că un conflict prelungit cu Iranul va genera întârzieri suplimentare în livrările către Ucraina, pe fondul limitărilor de producție din SUA.

Un oficial american a recunoscut că au existat întârzieri și a avertizat: „Putem produce doar o anumită cantitate de rachete odată”.

Cu toate că Lockheed Martin vrea să crească producția la 2.000 de unități anual, această extindere nu va rezolva eventualele lipsuri din acest an.

Pe plan diplomatic, o nouă rundă de negocieri de pace privind Ucraina, programată la Abu Dhabi, nu va mai avea loc din cauza tensiunilor din Golf.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că un război intens în Iran ar putea reduce disponibilitatea sistemelor de apărare pentru Ucraina și a avertizat că Rusia pregătește noi atacuri asupra infrastructurii esențiale.

Dacă apărarea aeriană a Ucrainei slăbește semnificativ, armata ar trebui să decidă ce obiective să protejeze cu prioritate.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat că 490 de persoane au fost repatriate în România din zona de conflict din Orientul Mijlociu.

„În continuarea demersurilor de sprijinire a cetățenilor români afectați de deteriorarea accentuată a situației de securitate din regiunea Orientului Mijlociu, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că dintre cetățenii români care și-au anunțat prezența și au solicitat asistență consulară, din evidența MAE s-au întors în țară 490 de persoane”, a transmis MAE printru-un comunicat de presă.

Dintre acestea, potrivit comunicatului, 318 cetățeni români s-au întors din Statul Israel cu zboruri de repatriere asistată, prin intermediul curselor charter angajate prin agențiile de voiaj și au beneficiat de asistență consulară din partea reprezentanților Ambasadei României în Republica Arabă Egipt în aeroportul internațional Cairo, pentru facilitarea dialogului cu autoritățile egiptene și pentru asigurarea desfășurării fără impedimente a procedurilor de îmbarcare.

Patru români au revenit în țară din Iordania prin intermediul unui zbor de evacuare organizat de autoritățile din Slovacia. Reprezentanții Ambasadei României la Amman, cât și ai Ambasadei României la Bratislava au fost în legătură permanentă cu autoritățile slovace pentru coordonare și sprijin în timp real, în vederea acordării asistenței și protecției consulare.

O companie privată a răspuns solicitării MAE

Un alt grup de 174 de persoane, dintre care 172 cetățeni români și 2 cetățeni ai Republicii Moldova, a revenit în țară din Statul Israel, prin intermediul unei curse aeriene operată de o companie privată care și-a exprimat, la solictarea MAE, disponibilitatea pentru a efectua un zbor pe ruta Taba-București.

„Grupul de cetățeni români a părăsit teritoriul Statului Israel, fiind însoțiți până la frontiera egipteană de o echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv, respectiv din cadrul Consulatului General al României la Haifa. Cetățenii români au fost așteptați în Taba, Republica Arabă Egipt de o echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Cairo, care a facilitat efectuarea formalităților vamale și i-a însoțit până la îmbarcarea în aeronava cu destinația București”, a transmis MAE.

Ministerul de Externe mai precizează că Celula de Criză, prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ale României din regiune, reprezentanții ministerului mențin contactul cu cetățenii români afectați de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și cu autoritățile statelor din regiune și va continua să acorde asistență și protecție consulară, cu prioritizarea siguranței cetățenilor români, în funcție de evoluția situației de securitate.

Departamentul de Stat al Statelor Unite a emis un avertisment prin care cere americanilor să părăsească 14 țări din Orientul Mijlociu, pe fondul escaladării conflictului cu Iranul, relatează CBS News.

Cetățenii americani au primit îndemnul să „plece acum” din Bahrain, Egipt, Iran, Irak, Israel, Cisiordania, Gaza, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită, Siria, Emiratele Arabe Unite și Yemen. Surse oficiale estimează că peste un milion de americani se află în regiune.

Inițial, Departamentul de Stat le-a recomandat să folosească transportul comercial disponibil „din cauza riscurilor grave de siguranță”.

Marți, autoritățile au anunțat că facilitează zboruri charter din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Iordania și că „va continua să asigure capacitate suplimentară pe măsură ce condițiile de securitate permit”.

Un oficial a declarat pentru CBS News că Departamentul de Stat contactează în mod activ cetățenii americani pentru a le oferi locuri pe zboruri charter, peste 120 de persoane răspunzând apelurilor centrului de urgență disponibil 24/7.

Toți membrii personalului guvernamental american neesențial și familiile acestora au primit ordin să părăsească Bahrain, Irak, Iordania, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, precum și posturile diplomatice americane din Cipru și Pakistan.

Departamentul facilitează, de asemenea, rezervarea zborurilor comerciale în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Oman și Egipt, iar în zone fără opțiuni comerciale, cetățenii pot fi transportați în țări terțe „în funcție de condițiile permise”, inclusiv prin opțiuni terestre pentru cei din Israel.

Secretarul de stat Marco Rubio a spus că „aproape 1.600” de americani au solicitat asistență, iar Departamentul a răspuns apelurilor a aproape 3.000 de cetățeni, „renunțând la orice cerință legală ca cetățenii americani să ramburseze guvernului cheltuielile de călătorie”.

În contextul evacuărilor, patru ambasade americane s-au închis temporar.

Ambasadele din Beirut și Kuweit vor rămâne închise „din cauza tensiunilor regionale continue”, iar cea din Kuweit a fost afectată de fum în urma atacurilor iraniene.

Ambasadele din Arabia Saudită și Ierusalim au suspendat serviciile, după ce o dronă a lovit clădirea ambasadei din Riyadh, provocând „un mic incendiu și pagube limitate”, potrivit Ministerului Apărării saudit. Oficialii au confirmat pentru CBS News că o stație CIA din complex a fost lovită, fără victime americane.

Marco Rubio a menționat și un atac cu dronă asupra consulatului american din Dubai, unde o dronă a lovit o parcare, declanșând un incendiu, dar tot personalul a fost identificat.

Președintele Donald Trump a descris atacurile SUA și Israelului asupra Iranului ca „ultima șansă” de a răspunde amenințării rachetelor balistice și programului nuclear iranian. Peste 1.000 de ținte au fost lovite în primele zile ale conflictului.

Șase soldați americani și peste 1.000 de civili iranieni au fost uciși de la începutul războiului, potrivit surselor oficiale.

Mulți americani aflați în regiune s-au confruntat cu dificultăți în plecare, din cauza închiderii spațiului aerian și a aeroporturilor.

Ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a precizat: „Primim o mulțime de cereri privind evacuarea din Israel din partea cetățenilor americani care se află în prezent în Israel sau care au familie aici.”

România și-a desemnat miercuri seară reprezentanta pentru ediția din 2026 a concursului Eurovision Song Contest 2026. Câștigătoarea Alexandra Căpitănescu va urca pe scena de la Viena în luna mai, cu piesa rock „Choke Me”, o melodie cu mesaj personal.

Artista a primit vestea cu emoție și a vorbit despre dorința ei de a transmite un mesaj autentic prin muzică. „Vreau ca muzica mea să ajungă la oameni”, a declarat ea, imediat după anunțarea rezultatului.

Alexandra Căpitănescu a explicat că piesa reprezintă, de fapt, o confruntare interioară. Potrivit acesteia, melodia aduce în prim-plan lupta cu gândurile apăsătoare și cu temerile care blochează evoluția personală. Ea a descris melodia drept un dialog între sine și „vocile fantomă care nu ne dau pace, ne ţin blocaţi în trecut, ne ţin ancoraţi în frici”.

Mesajul central al melodiei „Choke Me” este însă unul optimist.

„Iar refrenul este destul de pozitiv: spunem cât contează dragostea de sine şi transmite să fim mai blânzi cu noi, în general, în tot ceea ce facem, în toate domeniile, pentru că doar aşa ajungem la adevăratul nostru potenţial. Dacă nu ne-am pune noi propriile noastre limite, am ajunge 100% la potenţialul nostru”, a spus artista conform eurovisionromania.ro.

Selecția Națională pentru Eurovision 2026 a început la ora 20:00 și a fost transmisă pe TVR 1, TVR Moldova și TVR Internațional, dar și online, pe platforma tvrplus.ro, în aplicația mobilă TVR+ și pe contul oficial de YouTube al TVR.

Câștigătoarea a fost stabilită de un juriu de specialitate, care a acordat puncte fiecărui concurent.

Artistul cu cel mai mare total a obținut dreptul de a reprezenta România la Viena. În urma semifinalelor, jurații au ales zece finaliști, iar publicul a trimis în finală încă doi artiști: Antonio Pican și Andrei Ursu, cunoscut sub numele de scenă WRS.

Din juriu au făcut parte nume cunoscute din industria muzicală și media: Andreea Bălan, compozitorul Andrei Tudor, Marius Dia, Cristian Tarcea, cunoscut ca Monoir, Elena Popa, Doru Ionescu și Cristian Marica Rădoi.

Tragerea la sorți pentru repartizarea țărilor în semifinale a avut loc la Viena pe 12 ianuarie.

În urma tragerii la sorți, s-a stabilit că în prima semifinală, desfășurată pe 12 mai, vor concura Israel, Muntenegru, Estonia, Georgia, Portugalia, San Marino, Croația, Suedia, Polonia, Belgia, Lituania, Serbia, Finlanda, Moldova și Grecia. În cea de-a doua semifinală, pe 14 mai, vor concura Albania, Danemarca, Armenia, România, Cipru, Elveția, Norvegia, Azerbaijan, Luxemburg, Malta, Bulgaria Australia, Ucraina, Republica Cehă și Letonia.

În marea finală, programată pe 16 mai, intră automat țara gazdă, Austria, precum și Franța, Germania, Italia și Marea Britanie, datorită statutului lor de principali contributori financiari ai competiției.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunțat miercuri faptul că Spania a acceptat să coopereze cu armata SUA în legătură cu operațiunile în Orientul Mijlociu.

„Cred că au auzit mesajul lui Trump de ieri, tare și clar. Au fost de acord să coopereze cu armata americană. Armata americană își coordonează activitatea cu omologii săi din Spania”, a spus Karoline Leavitt într-o conferință de presă, potrivit Associated Press.

Pe de altă parte, Spania neagă acest lucru. Ministrul spaniol al Afacerilor Externe, José Manuel Albares, a negat „categoric” că Spania a acceptat să coopereze cu armata SUA, așa cum a afirmat Leavitt.

„Neg categoric acest lucru. Poziția Guvernului Spaniei cu privire la războiul din Orientul Mijlociu, bombardamentele din Iran și utilizarea bazelor noastre nu s-a schimbat deloc”, a declarat Albares într-un interviu acordat postului Ser, potrivit EFE și El Pais.

Trump întrerupe relațiile comerciale cu Spania. Replica premierului Sanchez

Marți, președintele american Donald Trump a anunțat că întrerupe relațiile comerciale cu Spania după ce premierul Pedro Sanchez a refuzat să ajute SUA în atacul asupra Iranului. Trump a spus că spaniolii au avut o atitudine neprietenoasă.

„Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și e în regulă, nu avem nevoie de ele. Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Dar nu avem nevoie. Au fost neprietenoși. Spania nu are nimic din ce avem noi nevoie, exceptând oamenii grozavi”, a spus Trump.

În replică, premierul spaniol Pedro Sánchez a spus că Madridul se plasează de partea dreptului internațional în legătură cu războiul din Orientul Mijlociu.

„Poziția guvernului spaniol în această situație este clară și consecventă. Este aceeași pe care am menținut-o în Ucraina, precum și în Gaza. În primul rând, spunem nu la încălcarea dreptului internațional, care ne protejează pe toți, în special pe cei mai vulnerabili, populația civilă. În al doilea rând, spunem nu la presupunerea că lumea își poate rezolva problemele doar prin conflicte, prin bombe”, a spus Sanchez.

ATITUDINI – Noua emisiune marca Gândul va fi un spațiu deschis tuturor provocărilor pe subiecte de mare impact în care moderatorul Adina Anghelescu și invitații săi vor diseca problemele majore cu care se confruntă societatea și în care ATITUDINEA va conta. O emisiune provocatoare în care vor fi analizate, cu argumente și fapte, temele actuale cu care se confruntă fiecare dintre noi, indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea: sănătate, justiție, industrie, agricultură, energie, proiecte de dezvoltare, business, avocatură, mediu, transporturi și administrație locală.

Emisiunea este difuzată live, în fiecare vineri, de la ora 16.00.

Moderatoarea Adina Anghelescu, jurnalist de investigații, alături de invitatul său, va lua ATITUDINE și va pune sub lupă subiectele de mare interes, încă nerezolvate, pentru găsirea unor soluții care să determine depășirea unor obstacole create de decizii non-constructive.

Efectele unei legi asupra vieții cotidiene sau politice, noile tehnologii și implicațiile lor, problemele existente la nivel local sau decizii politice cu impact global, toate acestea ne afectează în mod direct și este nevoie să luăm ATITUDINE.

De aceste ATITUDINI din prezent depinde viitorul!

Vineri, de la ora 16.00, are loc prima ediție a emisiunii, avându-l ca invitat pe Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Miercuri au fost mai multe atacuri dure între membrii Coaliției de guvernare. Ultimul care a lansat un atac a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu. El l-a atacat pe premierul Ilie Bolojan.

„Domnul Bolojan a tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale. Domnul Bolojan și-a revocat singur măsura care oprea externalizarea profiturilor pentru multinaționale. Domnul Bolojan a luat astfel miliarde de lei din buget și i-a lăsat la bogați. Iar acum ne cere să fim „responsabili” când discutăm dacă un copil cu dizabilități trebuie să primească de la 80 de lei la 199 de lei din partea statului”, a transmis Sorin Grindeanu.

De asemenea, el a contrazis informația conform căreia participanții la ședința de miercuri a Coaliției s-au înțeles asupra bugetului.

„I-am spus de patru ori astăzi la Coaliție că nu suntem de acord cu această abordare. O spun încă o dată, ca să fie clar”, a încheiat Grindeanu.

Anterior, premierul Ilie Bolojan a răspuns PSD care l-a acuzat că blochează adoptarea bugetului de stat. Comunicatul PSD este în contradicție cu ce s-a întâmplat azi și cu realitatea, a spus Bolojan. Bugetul este finalizat, la ședința de coaliție ne-am închis în regulă, a adăugat premierul în cadrul unui interviu acordat postului B1 TV.

„Bugetul este finalizat, dar cu provocări foarte importante (…) La ședința de coaliție, ne-am închis în regulă. Întâlnirea a fost în bună regulă (…) Comunicatul este în contradicție cu ce s-a întâmplat azi și cu realitatea (…) este de neînțeles de ce atunci când discutăm treburi serioase în ședințe lucrurile sunt normale apoi în comunicate, lucrurile sunt total diferite Asta nu ajută (…) nu înțeleg de ce trebuie să avem scandaluri”, a mai spus Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului i-a criticat pe cei care fac propuneri privitoare la buget fără acoperire financiară.

„Nu rămân decât spații limitate (în buget n.r.) orice propui suplimentar… dacă ești un om responsabil, trebuie să spui sursa de finanțare (…) în toate discuțiile din această perioadă nu am auzit astfel de propuneri”, a explicat Ilie Bolojan.

PSD l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că blochează adoptarea bugetului de stat. A inclus în proiectul său de buget o serie de prevederi care contravin total solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor, a susținut PSD. Social democrații se vor reuni pentru a stabili dacă votează bugetul.

Vladimir Putin  a făcut anunțul în timpul unei întâlniri la Moscova cu ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, în cadrul căreia s-a discutat și despre furnizarea de hidrocarburi rusești către Bupadesta, potrivit Le Figaro. Soarta prizonierilor de război maghiari din Ucraina fusese deja abordată cu o zi înainte, în timpul unei convorbiri telefonice între Vladimir Putin și premierul ungar, Viktor Orbán.

Mulțumindu-i lui Vladimir Putin pentru aceste două eliberări, ministrul Peter Szijjarto a afirmat, de asemenea, că „mulți” luptători etnici maghiari sunt forțați să lupte în armata ucraineană. Situația minorității vorbitoare de limbă maghiară din regiunea ucraineană Transcarpatia este una dintre sursele de tensiune dintre Kiev și Budapesta.

Săptămâna trecută, armata rusă a publicat o înregistrare video în care apare un bărbat care se identifică drept soldat de origine maghiară, recrutat cu forța și care cere să fie eliberat.

Putin a vorbit și despre blocada livrărilor de țiței

Întâlnirea dintre Putin și Szijjarto a oferit, de asemenea, o oportunitate de a discuta despre blocada livrărilor de țiței prin conducta Drujba, care traversează Ucraina dinspre Rusia.

Ungaria și Slovacia acuză Kievul că tergiversează repararea unei secțiuni a conductei de petrol avariate de un atac aerian rusesc în ianuarie. După începerea invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, UE a impus o interdicție asupra majorității importurilor de petrol din Rusia.

Însă conducta Drujba („prietenie” în rusă) a fost temporar exceptată pentru a oferi țărilor din Europa Centrală timp să găsească noi soluții. Ungaria și Slovacia continuă însă să importe petrol rusesc prin conductă, care a fost vizată de mai multe atacuri aeriene ucrainene.