Grupul sud-coreean BTS a lansat vineri Arirang, primul album din 2020, potrivit Le Figaro. Cu piese precum „Hooligan” și „Swim”, albumul cu 14 melodii este numit după un cântec popular coreean și este prezentat ca o reflectare asupra rădăcinilor și identității fenomenului K-pop.

Lansarea va fi urmată de un mare concert la Seul. O mare platformă de streaming va transmite evenimentul live în peste 190 de țări. Apoi, trupa va începe un turneu cu 79 de concerte în 34 de orașe din întreaga lume. Organizatorii anunță că va fi cel mai mare turneu pentru artiștii sud-coreeni în ceea ce privește acoperirea internațională.

Cei șapte membri ai celebrei trupe K-pop nu au mai cântat împreună din 2022, când au început serviciul militar obligatoriu în Coreea de Sud. Membrii grupului au terminat serviciul militar în 2025.

BTS generează peste 3,8 miliarde de dolari (3,2 miliarde de euro) anual pentru Coreea de Sud, potrivit Institutului Coreean de Cultură și Turism. Suma reprezintă aproximativ 0,2% din PIB-ul național.

Imaginile publicate de presa de stat arată cum Kim Jong Un și fiica sa, despre care se crede că se numește Kim Ju Ae și are aproximativ 13 ani, au participat la exerciții militare alături de unități de tancuri și infanterie. Cei doi au fost surprinși urcând într-un tanc. Liderul nord-coreean era așezat deasupra vehiculului, în timp ce fiica sa privea din trapa acestuia. Evenimentul face parte dintr-o serie de apariții publice comune, inclusiv la teste de rachete și vizite în fabrici de armament, mai transmite AP.

Mesaj intern și demonstrație de forță

Exercițiile militare vin într-un moment tensionat, în care Statele Unite și Coreea de Sud desfășoară manevre militare comune. Acestea sunt considerate de Phenian drept o amenințare directă. Kim Jong Un a cerut intensificarea pregătirilor de război. Apariția alături de fiica sa în acest context transmite atât un mesaj de continuitate internă, cât și unul de sfidare externă. Prezența constantă a adolescentei la evenimente de importanță majoră a atras atenția analiștilor internaționali.

Serviciile de informații din Coreea de Sud au sugerat recent că liderul nord-coreean ar putea pregăti terenul pentru desemnarea ei ca succesor. Totuși, nu există un consens în rândul experților. Se are în vedere vârsta fragedă a acesteia și structura profund patriarhală a regimului. Presa oficială o descrie drept „copilul cel mai iubit” al liderului, accentuând relația apropiată dintre cei doi.

Strategie de imagine cu miză pe termen lung

Aparițiile publice repetate ale fiicei lui Kim Jong Un indică o posibilă strategie de consolidare a imaginii dinastiei Kim. De la vizite oficiale în străinătate până la momente simbolice, precum participarea la parade sau exerciții militare, adolescenta pare să fie introdusă treptat în viața publică. Rămâne de urmărit dacă aceste gesturi reprezintă doar o campanie de imagine sau începutul unei tranziții reale de putere într-unul dintre cele mai opace regimuri din lume.

Demnitari și experți tehnici din cadrul Ministerului Energiei, ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), ai Federației Patronale a Energiei (FPE), ai unităților administrativ teritoriale și companii din domeniu au avut, joi, o vizită tehnică la unicul proiect operațional din Europa care a implementat noua tehnologie geotermală cu buclă închisă, la Geretsride, lângă Munchen.

Localitatea este puternic industrializată, dar una destul de tânără, care a crescut după Al Doilea Doilea Război Mondial, cu o populație de 26.000 de locuitori – dintre care românii reprezintă cea mai mare comunitate nevorbitoare de nativi de limba germană – și 600 de companii.

Tehnologia care a fost subiectul vizitei de joi ar putea duce, potrivit experților FPE, atât la scăderea facturilor la căldură și energie pentru comunități, și este considerată și una dintre cele mai fezabile variante pentru creșterea ponderii resurselor regenerabile în mixul energetic al României. Dar, pentru a putea fi o opțiune de investiție în România, este nevoie de schimbarea legislației, după demers susținut de peste trei ani de reprezentanții industriei.

Ce înseamnă tehnologia geotermală cu buclă închisă

Conform experților FPE, sistemele geotermale în buclă închisă presupun forarea la mare adâncime și introducerea unor conducte realizate dintr-un material special, termoconductor, în sol, ce se unesc, în apropierea stratului de rocă magmatică, unde se înregistrează temperaturi de aproximativ 300°C. Asemănător unui radiator prin care este recirculată apa, sistemul de conducte captează căldura subterană a rocilor, o aduce la suprafață și poate fi apoi transformată în energie termică sau, dacă gradientul din zona în care se află proiectul permite, în cadrul unei centralei de cogenerare se va produce și energie electrică.

Captarea în buclă închisă nu utilizează resurse naturale, deoarece nu extrage apă fierbinte (geotermală) din subteran, ci introduce apă din sursă proprie. De asemenea, această tehnologie nu necesită dispozitive de pompare, deoarece lichidul fierbinte este returnat la suprafață prin fenomenul de termosifon natural. În plus, nu utilizează fracturarea hidraulică, astfel încât nu există niciun risc de seismicitate indusă. De asemenea, nu se eliberează dioxid de carbon sau gaze cu efect de seră, iar costurile de exploatare sunt mai mici decât în cazul sistemelor geotermale tradiționale, arată oficialii FPE.

„E nevoie de un preț competitiv”

În Geretsride, proiectul este operațional și furnizează din noiembrie anul trecut în prezent doar energie electrică pentru localitatea care încă nu are un sistem centralizat de încălzire. Odată finalizată și această rețea, tehnologia dezvoltată de Eavor este estimată că va putea produce produce căldură pentru 36.000 de gospodării sau electricitate pentru aproximativ 22.400 de gospodării. Fiecare „Loop”, adică buclă cu mai multe laterale forate și conectate, generează 16 MW energie termică, adică un total de 64 MW sau poate produce 8,2 MW de energie electrică.

Proiectul reprezintă o mare șansă pentru localitate, a explicat primarul Michael Muller, pentru că, dincolo de ideologie, acesta oferă o stabilitate a prețurilor pentru gospodării și dezvoltarea companiilor cu sediul aici.

„În cele din urmă, este vorba de o chestiune economică și e nevoie de un preț competitiv, altfel oamenii nu îl vor accepta. Și prețul competitiv este principalul motiv pentru care oamenii se schimbă, în opinia mea. Prin urmare, va fi un succes dacă poți livra energie ieftină și energie stabilă la un preț bun, deoarece, în cele din urmă, oamenii decid care este cea mai ieftină modalitate de a-și încălzi casa”, a declarat Michael Muller, pentru Mediafax.

În esență, tehnologia geotermală cu buclă închisă înseamnă producerea de energie termică și/sau și energie electrică ulterior, prin folosirea energiei interne a Pământului pentru încălzirea apei care ajunge în prezent prin țevi forate la mare adâncime, dar fără folosirea apelor apelor fierbinți din adâncuri și fără fracturarea hidraulică, după cum a detaliat Fabricio Cesario, director executiv al companiei globale care a dezvoltat acestă tehhnologie, numită Eavor-Loop. Este vorba de compania de origine canadiană Eavor, cu proiecte  implementate la Vancouver și în Germania.

De amintit că, OMV, compania-mamă a unuia dintre membrii FPE, OMV Petrom, anunța în iunie 2023 achiziția unui pachet de 6,5% din capitalul privat al companiei Eavor Technologies Inc., o tranzacție în valoare de 34 de milioane de euro, conform unui comunicat de presă.

FPE: Este nevoie de legislație care să permită implementarea unor astfel de proiecte

Reprezentanții industriei promovează de peste trei ani noua tehnologie, care are o serie de beneficii, atât în ceea ce privește mediul și țintele asumate de reducere a emisiilor cu efect de seră, dar și din punct de vedere al costurilor de producție, și propun schimbarea Legii Minelor 85/2003, considerat drept singurul cadru legislativ esenţial adecvat pentru a reglementa acest tip distinct de resursă minerală.

„Ne aflăm în Geretsride pentru a arăta în termeni practici ceea ce înseamnă un proiect geotermal cu buclă închisă prin Federația Patronală a Energiei. Am început să explicăm publicului larg încă de acum trei ani de zile ce presupune această tehnologie, care sunt beneficiile, dar și faptul că am identificat care sunt pașii pe care îi mai avem de făcut în România pentru a putea implementa astfel de proiecte, și anume lipsa legislației. În primul rând, acesta este cel mai mare impediment pe care îl avem în acest moment în România, iar prezența noastră în Geretsride răspunde la cele două nevoi: de a vedea bunele practici dintr-o localitate dintr-o țară în care s-a implementat un astfel de proiect și unde partea legislativă a fost finalizată foarte rapid, pentru că s-a înțeles beneficiul pentru comunitate și pentru țară”, a detaliat Raluca Alexandra Covrig, director Afaceri Publice și Comunicare în cadrul FPE, în urma întâlnirii oficiale cu liderii administrației locale din Geretsride.

„Discuțiile pe care le-am avut la întâlnirea de la Primăria Geretsried cu domnul primar ne-au arătat că nu au fost ani ușori. Ei au început un proiect de geotermie clasică, convențională, acum 15 ani, care a arătat că are limitările sale, și această nouă tehnologie cu buclă închisă, cu foraj la mare adâncime făcut de compania Eavor a arătat că se poate debloca un proiect care părea că nu mai are speranță. Acceptanța socială nu a mai fost un impediment având în vedere că au avut loc foarte multe discuții cu comunitățile, s-a răspuns la toate întrebările pe care pe care le aveau cei care locuiesc în această comunitate, iar în momentul în care a apărut această tehnologie nouă cu buclă închisă, nu a mai fost pus nimic sub semnul întrebări”, a detaliat Raluca Alexandra Covrig.

Ofilialul FPE a precizat că pe lângă experții tehnici, participă la vizita de lucru și autorități centrale, Ministerul Energiei care categoric trebuie să înțeleagă ce ar presupune implementarea unor astfel de proiecte; Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale și Stocarea dioxidului de carbon, care practic aduce la masă experiența de aproape 170 de ani pe care o are România în industria de țiței și gaze și autorități locale, potențiali beneficiari ai unui astfel de proiect.

„În urma acestei vizite este foarte clar faptul că va trebui să continuam este discuții pe care le-am început încă de 3 ani de zile și subliniez nevoia principlă pe care o avem în România, legislație care să permită implementarea unor astfel de proiecte, care să fie competitive, bineînțeles. Această legislație de care avem nevoie, exact cum am identificat și noi prin studiile pe care le-am făcut, ar putea fi făcută o modificare în Legea Minelor, o modificare care nu ar fi majoră, exact pe modelul pe care am observat astăzi că cei din Germania funcționează. Pentru că și autoritățile locale din Geretsried ne-au comunicat astăzi exact același lucru: prin aplicarea Legii Minelor este posibilă implementarea acestei tehnologii”, a explicat Raluca Alexandra Covrig.

Potrivit oficialului FPE, sunt anumite zone în România unde există niște premise extraordinar de bune pentru implementarea unor astfel de de proiecte.

„După cum am arătat și în documentul de politici pe care l-am creat, am identificat chiar mai multe zone în România unde astfel de proiecte ar fi posibile, inclusiv în zona Bucureștiului, există gradient destul de mare și dacă ne uităm la potențial, pentru că așa am început discuțiile despre această tehnologie, potențialul este uriaș în România și ar fi ideal să nu mai pierdem un tren, să spunem că ar fi fost posibil și ar fi fost foarte bine, ci chiar să transformăm acest potențial în realitate”, a conchis Raluca Alexandra Covrig.

Care este avantajul Timișoarei

Administrațiile locale ar urma să fie principalii beneficiari ai acestui tip de proiect de investiție, iar din grupul care a vizitat Geretsride au făcut parte și oficiali ai uneia dintre cele mai mari unități administrativ teritoriale din România, Timișoara.

„Scopul principal este să vedem ceea ce teoretic oricum am studiat foarte în detaliu, să vedem cum funcționează pentru un municipiu real din Europa, să înțelegem cum a ajuns să structureze un asemenea proiect atât din punct de vedere tehnic cât mai ales din punct de vedere birocratic, colaborarea între o entitate privată care e dezvoltatorul proiectului și entitatea publică – municipiul care e beneficiarul energiei și cumva de un schimb de experiență pe bază de cele mai bune practici pe o soluție și pe energie care oricum reprezintă ceva nou chiar și în Europa, adică există un singur proiect în operare comercială și acesta este aici”, a declarat Matei Creiveanu, City manager al Timișoarei, pentru Mediafax.

Oficialul a confirmat interesul municipalității timișorene pentru adoptarea unei astfel de tehnologii, dat fiind și potențialul geotermal al zonei.

„Da, cumva centura de Vest a României, axa Timișoara – Arad – Oradea sunt la marginea Bazinului Panonic și atunci potențialul e un pic mai bun sau gradientul de de de căldură e mai bun în zona aceasta. Teoretic, tehnologia e viabilă în toată țara, dar în zona aceasta e mai bună și bineînțeles eficiența proiectului vine dintr-un număr mare de locuințe conectate la sistemul centralizat de termoficare și aceasta este avantajul competitiv al Timișoarei”, a detaliat Matei Creiveanu.

„Avantajul în Timișoara este că suntem și forțați de contextul istoric, adică o capacitate mare de producție pe bază de cărbune, care în mod normal ar trebui înlocuită cu o soluție de tranziție de gaz de înaltă eficiență. Am vrea însă ca, odată cu tranziția de la cărbune, gazul să rămână doar o soluție pentru pentru pentru sarcinile de vârf, iar încărcarea de bază, adică ceea ce funcționează tot anul, să fie din resurse regenerabile. Și până acum, geotermalul cu circuit închis, de mare adâncime, e cea mai viabilă din punct de vedere economic soluție și cea mai sustenabilă”, a precizat City managerul Timișoarei.

Care sunt șansele să se schimbe legea

Schimbarea Legii Minelor, analizată de oficiali și reglementatori după ce a fost cerută de industrie, ar însemna șansa unor noi investiții în capacități de producție din resurse regenerabile – atractive pentru companii, mai ales în măsura în care ar fi susținută de stat, așa cum s-a întâmplat în Germania – dar s-ar traduce și în noi surse de venituri pentru stat.

„Sincer să fiu chiar sincer cu dumneavoastră, implicarea ministerul este de aproximativ doi ani de zile pe subiectul producerii de energie electrică din resurse geotermală cu buclă închisă. Ideea am îmbrățișat-o de la început ca o idee fantastică pentru a diversifica producția de energie electrică. România, știm foarte bine, are o producție de energie electrică diversificate, iar această tehnologie considerăm că poate să suplimenteze intermitențele de energie produsă din surse regenerabilă, cum este energia fotovoltaică și eoliană, care sunt dependente de condițiile meteo”, a declarat Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, pentru Mediafax.

Principalul atuu la acest capitol este că această energie, așa cum au explicat și specialiștii din Germania, este mult mai predictibilă, putând fi generată 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.

„Este mult mai predictibilă și mult mai avantajoasă, mai ales că, dacă ne uităm un pic pe harta geotermală a României, vedem că există o zonă din România unde există zăcământ geotermal suficient. Bineînțeles că această tehnologie se referă la altceva, se referă la niște roci la adâncime destul de mare, care degajă o temperatură mult mai mare, de peste 200° Celsius, temperatură care poate să fiarbă apa și când ajunge la suprafață, transformată în abur, învârte turbine și cu energie electrică, pe lângă energie termică care poate să fie utilizat pentru încălzirea centralizată a unui bloc, a unui oraș, a unui cartier, poate fi folosită și de industrie”, a detaliat secretarul de stat.

Potrivit oficialului, în prezent se analizează o completare la legea minelor, printr-o asociere directă, ANRMPSG și Ministerul Energiei.

„Pe noi ne interesează doar producția de energie, pe ANRMPSG îi interesează și mai mult redevența care trebuie să fie încasată pe partea atât de exploatare, cât și de explorare. Ambele autorități eu zic că pot să facă unu cu foarte bun pentru România. Eu sunt chiar încrezător în această tehnologie, de aia am fost la mai multe forme de întâlniri, atât cu autoritățile din Germania, în România, acum am vrut să văd și pe teren, alături de colegii mei și de către ANRMPSG și eu zic că este de bun augur că putem să implementăm și în România, mai ales cum spun că trebuie să diversificăm forța de produse de energie electrică și mai mult”, a explicat Casian Nițulescu.

Secretarul de stat apreciază că, odată convinși de valabilitatea proiectului și modificările legislative propuse, schimbarea legii – discutată deja și cu parlamentari – se poate face foarte rapid, chiar și de trei luni, cu tot cu temenul legal de dezbatere publică.

„Scopul vizitei de lucru delegației ANRMPSG este de a afla informațiile legate de acest tip de proiect, experiența căpătată de cei care au dezvoltat acest proiect pentru a valorifica și în România acest tip de resursă, și anume căldura din sistemele geotermale. Sigur că informațiile obținute aici ne sunt utile să adaptăm legislația din România pentru a asigura o reglementare din punct de vedere tehnic al autorității precum și a protecției mediului, astfel încât proiectele să fie unele valabile, ca resursa să fie exploatată rațional, dar în același timp cu asigurarea măsurilor de protecție a mediului”, a declarat Adriana Petcu, președintele ANRMPSG pentru Mediafax.

Șefa autorității de reglementare admite că valorificarea acestei resurse ar fi un venit în plus la buget, urmând să se decidă soluția legislativă.

„Dacă se va merge pe această variantă (schimbarea Legii Minelor – n.r.), s-au inițiat deja discuții în acest sens, vom analiza cu toți factorii implicați ca să găsim cea mai bună formă de modificare a legii și să asigurăm valorificarea acestei resurse”, a conchis Adriana Petcu, în declarația pentru Mediafax.

Potrivit procurorilor federali, cei trei sunt acuzați că au organizat o schemă complexă pentru a ocoli restricțiile de export impuse de SUA asupra tehnologiei sensibile. Associated Press arată că aceștia ar fi direcționat servere de înaltă performanță, echipate cu cipuri produse de Nvidia, către China, folosind documente falsificate. Ei s-ar fi folosit de companii intermediare și audituri simulate pentru a ascunde destinația reală. Valoarea totală a echipamentelor implicate în schemă este estimată la miliarde de dolari.

Cipurile Nvidia sunt considerate esențiale pentru dezvoltarea centrelor de date și a sistemelor de inteligență artificială. Din acest motiv exportul acestora este strict controlat. Statele Unite au impus restricții pentru a limita accesul Chinei la tehnologie avansată. Se doreste astfel păstrarea avantajului strategic în domeniul AI. Autoritățile americane au descris astfel de acțiuni drept o amenințare directă la adresa securității naționale.

Arestări și anchetă în desfășurare

Unul dintre suspecți, cetățean american și vicepreședinte al companiei, a fost arestat în California și ulterior eliberat pe cauțiune. Un alt suspect a fost reținut, iar al treilea este în continuare căutat de autorități. Ancheta arată că schema a devenit tot mai amplă în timp, cu sute de milioane de dolari în echipamente redirecționate ilegal către China după ce au fost produse în SUA.

Super Micro Computer Inc. a transmis că acțiunile celor implicați contravin politicilor interne și că firma cooperează cu autoritățile. La rândul său, Nvidia a subliniat că respectarea legislației este o prioritate și că nu oferă suport pentru sisteme utilizate ilegal.

Măsura afectează activitatea cotidiană a populației, de la angajați de birou până la șoferi de taxi, care nu mai pot folosi aplicații de navigație.

Pe lângă întreruperile de internet, Kremlinul restricționează internetul prin limitarea severă a aplicațiilor de mesagerie. Servicii populare precum Telegram și WhatsApp au fost încetinite sau blocate complet, autoritățile invocând nerespectarea legislației ruse și riscuri la adresa securității naționale. Kremlinul susține că dronele ucrainene pot folosi rețelele mobile pentru navigație, justificând astfel restricțiile.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat existența acestor măsuri, precizând că ele sunt „legale” și „necesare” în contextul conflictului din Ucraina.

Kremlinul restricționează internetul pentru control intern

Potrivit diplomaților occidentali citați de Reuters, scopul real pentru care Kremlinul restricționează internetul este consolidarea controlului intern, în contextul unui război care riscă să erodeze sprijinul populației. Noile legi adoptate în acest an obligă operatorii telecom să întrerupă accesul clienților la cererea Serviciului Federal de Securitate (FSB) și oferă acestuia puteri sporite, inclusiv înființarea de centre proprii de detenție preventivă.

Președintele Vladimir Putin a cerut întărirea controlului asupra „spațiului informațional și digital”, într-un discurs susținut la reuniunea anuală a FSB, marcând aniversarea invaziei din Ucraina.

Inspirația? China și Iran

Surse ruse apropiate autorităților afirmă că Moscova a studiat modelele de control digital din China și Iran, urmărind capacitatea de a bloca segmente largi ale internetului, atât mobil, cât și fix. În prezent, peste 400 de VPN-uri au fost deja interzise, iar tinerii ruși sunt forțați să schimbe constant serviciile pentru a accesa aplicații occidentale precum Instagram sau Snapchat.

Nikolai Patrushev a făcut aceste declarații într-un interviu acordat presei de stat ruse, susținând că activitatea maritimă a Rusiei se confruntă cu amenințări tot mai mari, relatează The Kyiv Independent.

El a făcut un comentariu similar în februarie, când a ridicat, de asemenea, posibilitatea utilizării escortei navale pentru navele legate de Rusia.

„A fost lansată cu adevărat o campanie fără precedent împotriva flotei care transportă mărfuri din porturile rusești… Unele țări pur și simplu s-au lăsat purtate de val în vânătoarea lor de tancuri, nave de marfă în vrac și nave container”, a spus Patrushev.

El a indicat ceea ce a descris ca fiind un atac recent asupra unui tanc rus de gaz natural lichefiat.

„Atacul asupra petrolierului rus de GNL Arctic Metagas în Marea Mediterană a fost un incident cu adevărat scandalos, pe care îl considerăm un act de terorism internațional”, a spus el.

Patrushev a afirmat că „riscul amenințărilor teroriste și de sabotaj împotriva navelor cu destinația porturile rusești rămâne ridicat”, adăugând că autoritățile „au elaborat și pun în aplicare un set cuprinzător de măsuri pentru a asigura securitatea navigației”.

Aceste măsuri, a spus el, ar putea include protecții suplimentare la bord și o potențială implicare militară.

„Se explorează posibilitatea de a solicita echipelor mobile de pompieri să escorteze navele sub pavilion rusesc prin intermediul căpitanilor de port. De asemenea, se ia în considerare în prezent instalarea de echipamente speciale de protecție la bordul navelor. Se iau în considerare măsuri pentru escortarea flotelor comerciale de către nave militare”, a spus Patrushev.

Trezoreria americană a confirmat pentru AFP votul favorabil al Comisiei de Arte Frumoase, ai cărei membri au fost numiți în întregime de Donald Trump, potrivit Le Figaro.

După ce au fost analizate mai multe variante de design, comisia a aprobat în cele din urmă un model care îl reprezintă pe președintele american în picioare, cu pumnii strânși și sprijinit de un birou, cu o expresie hotărâtă.

Pe revers, moneda de colecție prezintă un vultur, simbol al Statelor Unite, potrivit unui document publicat de comisie.

Prețul de vânzare al monedei nu a fost încă anunțat, însă obiecte similare sunt comercializate la peste 1.000 de dolari de către Monetăria Statelor Unite (US Mint).

„Nu există un portret mai emblematic decât Donald Trump”

„Pe măsură ce ne apropiem de cea de-a 250-a aniversare, suntem încântați să pregătim monede care simbolizează spiritul țării noastre și democrația noastră”, a declarat trezorierul Statelor Unite, Brandon Beach, într-o declarație transmisă AFP.

„Nu există un portret mai emblematic pentru aceste monede decât al președintelui nostru Donald Trump”, a adăugat el. Acesta a reamintit că sunt în analiză și alte două monede, una de un dolar și alta de o uncie de aur (aproximativ 31 de grame).

La sfârșitul lunii februarie, CCAC (Citizens Coinage Advisory Committee), un alt organism care oferă avize consultative pentru proiecte de monede noi, a refuzat să includă pe ordinea de zi examinarea monedei care îl reprezintă pe Donald Trump.

De la semnarea Declarației de Independență a Statelor Unite în 1776, „nici o țară din lume nu a emis monede care să poarte imaginea unui lider ales democratic în timpul mandatului său”, comenta atunci unul dintre membrii CCAC, Donald Scarinci.

„Doar națiunile conduse de regi sau dictatori pun imaginea liderului pe monede”, a adăugat el.

Proiectul prezentat în toamna trecută pentru moneda de un dolar îl arăta pe Donald Trump pe ambele fețe, o combinație foarte rară pentru monedele oficiale. Pe revers, președintele american apărea cu pumnul ridicat, înconjurat de cuvintele „Luptați, luptați, luptați”.

Pluto a fost descoperit de Clyde W. Tombaugh, originar din Kansas, la Observatorul Lowell din Flagstaff, Arizona, pe 18 februarie 1930, scrie IFL Science.

Acesta va fi primul dintre așa-numitele obiecte transneptuniene (TNO), obiecte care orbitează dincolo de Neptun (deși Pluto nu o face tot timpul, mai multe despre acest lucru mai târziu).

La începutul anilor 2000, descoperirea altor TNO-uri mari a dat naștere discuției dacă clasa planetară ar trebui extinsă. Era Sedna o planetă? Dar Haumea? Erau mai mici decât Pluto, așa că au fost lăsate deoparte. Apoi, astronomii Mike Brown, Chad Trujillo și David Rabinowitz au descoperit Eris pe 5 ianuarie 2005.

Eris este puțin mai mică decât Pluto, dar mai masivă. la momentul respectiv, părea mai mare din toate punctele de vedere. Dacă Pluto era o planetă, atunci și Eris trebuia să fie.

Uniunea Astronomică Internațională (IAU), autoritatea recunoscută la nivel internațional pentru denumirea corpurilor cerești și definirea termenilor astronomici încă din 1919, a aprobat o nouă definiție a planetei în 2006, clasificând Pluto, Eris și alte obiecte drept „planete pitice”.

Două decenii mai târziu, unii americani încă nu sunt dispuși să renunțe la această idee.

Cea mai recentă polemică

„Îl susțin 100% pe președintele Trump în demersul său de a face Pluto din nou măreț”, a declarat Isaacman pentru The Daily Mail într-un nou interviu.

„Cred că le datorăm tuturor celor din Kansas și tuturor contribuțiilor lor extraordinare la astronomie și aerospațială să redăm în mod legitim acea descoperire statutul de planetă”.

Isaacman a avut o relație turbulentă cu președintele Trump.

El a fost candidatul inițial pentru funcția de administrator al NASA, dar a fost scos de pe lista respectivă după disputa publică a lui Trump cu Elon Musk de anul trecut, deoarece Isaacman era considerat un aliat al lui Musk.

Apoi a fost propus din nou în noiembrie, de data aceasta obținând postul.

De atunci, el a fost un susținător al lui Trump. Într-o conferință de presă recentă pentru a discuta schimbările din Programul Artemis, Isaacman a subliniat sprijinul administrației Trump pentru NASA – o afirmație în contradicție cu încercările administrației de anul trecut de a implementa reduceri devastatoare la agenția spațială, cu potențiala pierdere a multor misiuni, care a fost oprită doar de Congres.

Cu toate acestea, Isaacman nu este singurul care are impresia că Trump are puterea de a redefini obiectele spațiale.

Elon Musk, implicat

Anul trecut, William Shatner a încercat să-l implice pe Elon Musk, postând pe Twitter: „Ar trebui să-l rugăm pe Elon să-l convingă pe președinte să semneze unul dintre acele decrete executive pentru a face din Pluto o planetă din nou”, la care Musk a răspuns că ar susține acest demers.

Chiar și membrii republicani ai Congresului i-au cerut președintelui să „facă din Pluto o planetă din nou”.

Totuși, președintele Statelor Unite nu are autoritatea de a afirma că Pluto este o planetă.

Ceres a fost prima!

Pluto nu este nici măcar primul obiect ceresc care a fost numit planetă înainte ca „statutul” său să fie schimbat.

Descoperirea lui Ceres, cel mai mare corp din Centura de Asteroizi, în 1801, a fost anunțată ca descoperirea unei noi planete. Controversa privind faptul dacă era o planetă a început în momentul în care Pallas – al treilea cel mai mare asteroid din Sistemul Solar – a fost descoperit doar un an mai târziu, pe o orbită similară.

Discuția a continuat timp de decenii. Abia în anii 1950 asteroizii au ieșit din categoria planetelor. Ceres a fost definită ca planetă pitică în 2006, în timp ce Pallas este considerată a fi o rămășiță de protoplanetă.

De ce Pluto nu este o planetă?

Uniunea Astronomică Internațională a redefinit noțiunea de planetă în 2006 pentru a diferenția planetele de numărul tot mai mare de obiecte din Centura Kuiper care erau identificate. Definiția unei planete este departe de a fi perfectă și există propuneri pentru îmbunătățirea ei. Cu toate acestea, ea este adesea interpretată greșit. Conform IAU, o planetă este un corp ceresc care:

• se află pe orbită în jurul Soarelui
• are o masă suficientă pentru a atinge echilibrul hidrostatic (o formă aproape rotundă)
• și-a „curățat vecinătatea” din jurul orbitei sale

Pluto nu îndeplinește al treilea criteriu. Prin „curățarea vecinătății”, astronomii se referă la faptul că obiectul în cauză este principalul corp gravitațional din orbita sa. Uneori, acest lucru este înțeles greșit, în sensul că planeta este singurul lucru din orbita sa, iar totul a fost îndepărtat, dar nu este cazul. Acest lucru este uneori folosit în argumentația privind Pluto.

De exemplu, fostul administrator al NASA din timpul primului mandat al lui Trump, Jim Bridenstine, a declarat în 2019: „Unii oameni au susținut că, pentru a fi o planetă, trebuie să-ți eliberezi orbita în jurul Soarelui. Ceea ce știm acum este că, dacă aceasta este definiția pe care o vom folosi, ai putea submina cu adevărat toate planetele”.

Adevăratul aspect crucial este acela de a fi cel mai important corp gravitațional din orbita sa; prin urmare, lunile mari, care sunt rotunde și se învârt în jurul Soarelui împreună cu planetele lor, nu se încadrează în această definiție. Pluto nu este cel mai mare corp gravitațional din orbita sa, deoarece orbita sa intersectează orbita lui Neptun.

Bugetul de stat al României pe anul 2026 și bugetul asigurărilor sociale au fost dezbătute joi noapte, de Parlamentul României.

Ședința a început la ora 21.00 și s-a finalizat la ora 3.00.

Premierul Ilie Bolojan a plecat din Parlamentul României în jurul orei 1.00 dimineața.

Dezbaterile urmează să fie reluate vineri, în jurul orei 10.00, cu bugetul Ministerului Culturii.

De la magistrați, la pensionari

Premierul Ilie Bolojan a declarat în plenul Parlamentului că „cea mai gravă greșeală pe care o putem face este să ne relaxăm și să respirăm ușurați că am trecut de hopul major din ultimele luni, să revenim la obiceiurile risipitoare ale trecutului și să ne sacrificăm din nou viitorul”, a spus Bolojan.

Premierul a adăugat că România se află pe calea bună, dar că „avem în față o muncă de ani de zile”.

„Zero virgulă, zero patru la sută din PIB! Repet – 0,04% din PIB! Adică 1 miliard de lei. Acesta este rezumatul încrâncenării absurde din ultimele zile”, a spus Grindeanu de la tribuna Parlamentului.

Liderul PSD a susținut că, dincolo de conflictul politic, miza a fost una socială.

„Unii au înțeles-o ca pe o bătălie politică. Noi am înțeles-o ca pe o luptă dreaptă pentru 3,2 milioane de familii din România. De aceea nu am renunțat nici măcar o secundă la această luptă. Pachetul de Solidaritate a obținut finanțare integrală! Așadar, se poate!”, a afirmat acesta.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pachetul social dorit de PSD va fi inclus în buget. Varianta alesă a fost să se ia banii de la drepturile salariale câștigate de magistrați în instanțe:

„Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, a declarat Bolojan la finalul discuțiilor din Parlament.

Ulterior, ÎCCJ a anunțat că dă în judecată Guvernul condus de Ilie Bolojan.

În final, majoritatea amendamentelor depuse de Opoziție la legea bugetului de stat pe 2026 au fost respinse în plen.

Care sunt liniile bugetului României din 2026

Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 391.728,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 714.329,7 milioane lei credite de angajament și în sumă de 527.413,3 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 135.684,5 milioane lei.

Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029, proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe baza următoarelor estimări referitoare la indicatorii macroeconomici și bugetari, bazate pe Prognoza de toamnă 2025 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză:

• PIB: 2.045.186 milioane lei;
• creștere economică: 1%;
• inflație medie anuală: 6,5%;
• veniturile bugetului general consolidat (BGC): 736.532 milioane lei;
• ponderea veniturilor totale în PIB: 36,0%;
• cheltuielile BGC: 864.283,7 milioane lei;
• ponderea cheltuielilor totale în PIB: 42,3%;
• deficit: 127.751,7 milioane lei;
•  deficit – pondere în PIB: 6,2%;
• șomeri (număr total persoane): 265.000;
• câștig salarial mediu net lunar: 5.555 lei.

Planificarea bugetară pe anul 2026 și estimările pe perioada 2027-2029 își mențin angajamentul de ajustare a deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor, vizând continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor.

În acest context, deficitul bugetar ESA în anul 2026 este estimat la 6,0% din PIB, iar deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB. Se estimează că la sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB.

Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la circa 51,5% din PIB, arată raportul comun al Comisiilor de buget Finanțe pe bugetul din 2026.