Demnitari și experți tehnici din cadrul Ministerului Energiei, ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), ai Federației Patronale a Energiei (FPE), ai unităților administrativ teritoriale și companii din domeniu au avut, joi, o vizită tehnică la unicul proiect operațional din Europa care a implementat noua tehnologie geotermală cu buclă închisă, la Geretsride, lângă Munchen.
Localitatea este puternic industrializată, dar una destul de tânără, care a crescut după Al Doilea Doilea Război Mondial, cu o populație de 26.000 de locuitori – dintre care românii reprezintă cea mai mare comunitate nevorbitoare de nativi de limba germană – și 600 de companii.
Tehnologia care a fost subiectul vizitei de joi ar putea duce, potrivit experților FPE, atât la scăderea facturilor la căldură și energie pentru comunități, și este considerată și una dintre cele mai fezabile variante pentru creșterea ponderii resurselor regenerabile în mixul energetic al României. Dar, pentru a putea fi o opțiune de investiție în România, este nevoie de schimbarea legislației, după demers susținut de peste trei ani de reprezentanții industriei.
Ce înseamnă tehnologia geotermală cu buclă închisă
Conform experților FPE, sistemele geotermale în buclă închisă presupun forarea la mare adâncime și introducerea unor conducte realizate dintr-un material special, termoconductor, în sol, ce se unesc, în apropierea stratului de rocă magmatică, unde se înregistrează temperaturi de aproximativ 300°C. Asemănător unui radiator prin care este recirculată apa, sistemul de conducte captează căldura subterană a rocilor, o aduce la suprafață și poate fi apoi transformată în energie termică sau, dacă gradientul din zona în care se află proiectul permite, în cadrul unei centralei de cogenerare se va produce și energie electrică.
Captarea în buclă închisă nu utilizează resurse naturale, deoarece nu extrage apă fierbinte (geotermală) din subteran, ci introduce apă din sursă proprie. De asemenea, această tehnologie nu necesită dispozitive de pompare, deoarece lichidul fierbinte este returnat la suprafață prin fenomenul de termosifon natural. În plus, nu utilizează fracturarea hidraulică, astfel încât nu există niciun risc de seismicitate indusă. De asemenea, nu se eliberează dioxid de carbon sau gaze cu efect de seră, iar costurile de exploatare sunt mai mici decât în cazul sistemelor geotermale tradiționale, arată oficialii FPE.
„E nevoie de un preț competitiv”
În Geretsride, proiectul este operațional și furnizează din noiembrie anul trecut în prezent doar energie electrică pentru localitatea care încă nu are un sistem centralizat de încălzire. Odată finalizată și această rețea, tehnologia dezvoltată de Eavor este estimată că va putea produce produce căldură pentru 36.000 de gospodării sau electricitate pentru aproximativ 22.400 de gospodării. Fiecare „Loop”, adică buclă cu mai multe laterale forate și conectate, generează 16 MW energie termică, adică un total de 64 MW sau poate produce 8,2 MW de energie electrică.
Proiectul reprezintă o mare șansă pentru localitate, a explicat primarul Michael Muller, pentru că, dincolo de ideologie, acesta oferă o stabilitate a prețurilor pentru gospodării și dezvoltarea companiilor cu sediul aici.
„În cele din urmă, este vorba de o chestiune economică și e nevoie de un preț competitiv, altfel oamenii nu îl vor accepta. Și prețul competitiv este principalul motiv pentru care oamenii se schimbă, în opinia mea. Prin urmare, va fi un succes dacă poți livra energie ieftină și energie stabilă la un preț bun, deoarece, în cele din urmă, oamenii decid care este cea mai ieftină modalitate de a-și încălzi casa”, a declarat Michael Muller, pentru Mediafax.
În esență, tehnologia geotermală cu buclă închisă înseamnă producerea de energie termică și/sau și energie electrică ulterior, prin folosirea energiei interne a Pământului pentru încălzirea apei care ajunge în prezent prin țevi forate la mare adâncime, dar fără folosirea apelor apelor fierbinți din adâncuri și fără fracturarea hidraulică, după cum a detaliat Fabricio Cesario, director executiv al companiei globale care a dezvoltat acestă tehhnologie, numită Eavor-Loop. Este vorba de compania de origine canadiană Eavor, cu proiecte implementate la Vancouver și în Germania.
De amintit că, OMV, compania-mamă a unuia dintre membrii FPE, OMV Petrom, anunța în iunie 2023 achiziția unui pachet de 6,5% din capitalul privat al companiei Eavor Technologies Inc., o tranzacție în valoare de 34 de milioane de euro, conform unui comunicat de presă.
FPE: Este nevoie de legislație care să permită implementarea unor astfel de proiecte
Reprezentanții industriei promovează de peste trei ani noua tehnologie, care are o serie de beneficii, atât în ceea ce privește mediul și țintele asumate de reducere a emisiilor cu efect de seră, dar și din punct de vedere al costurilor de producție, și propun schimbarea Legii Minelor 85/2003, considerat drept singurul cadru legislativ esenţial adecvat pentru a reglementa acest tip distinct de resursă minerală.
„Ne aflăm în Geretsride pentru a arăta în termeni practici ceea ce înseamnă un proiect geotermal cu buclă închisă prin Federația Patronală a Energiei. Am început să explicăm publicului larg încă de acum trei ani de zile ce presupune această tehnologie, care sunt beneficiile, dar și faptul că am identificat care sunt pașii pe care îi mai avem de făcut în România pentru a putea implementa astfel de proiecte, și anume lipsa legislației. În primul rând, acesta este cel mai mare impediment pe care îl avem în acest moment în România, iar prezența noastră în Geretsride răspunde la cele două nevoi: de a vedea bunele practici dintr-o localitate dintr-o țară în care s-a implementat un astfel de proiect și unde partea legislativă a fost finalizată foarte rapid, pentru că s-a înțeles beneficiul pentru comunitate și pentru țară”, a detaliat Raluca Alexandra Covrig, director Afaceri Publice și Comunicare în cadrul FPE, în urma întâlnirii oficiale cu liderii administrației locale din Geretsride.
„Discuțiile pe care le-am avut la întâlnirea de la Primăria Geretsried cu domnul primar ne-au arătat că nu au fost ani ușori. Ei au început un proiect de geotermie clasică, convențională, acum 15 ani, care a arătat că are limitările sale, și această nouă tehnologie cu buclă închisă, cu foraj la mare adâncime făcut de compania Eavor a arătat că se poate debloca un proiect care părea că nu mai are speranță. Acceptanța socială nu a mai fost un impediment având în vedere că au avut loc foarte multe discuții cu comunitățile, s-a răspuns la toate întrebările pe care pe care le aveau cei care locuiesc în această comunitate, iar în momentul în care a apărut această tehnologie nouă cu buclă închisă, nu a mai fost pus nimic sub semnul întrebări”, a detaliat Raluca Alexandra Covrig.
Ofilialul FPE a precizat că pe lângă experții tehnici, participă la vizita de lucru și autorități centrale, Ministerul Energiei care categoric trebuie să înțeleagă ce ar presupune implementarea unor astfel de proiecte; Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale și Stocarea dioxidului de carbon, care practic aduce la masă experiența de aproape 170 de ani pe care o are România în industria de țiței și gaze și autorități locale, potențiali beneficiari ai unui astfel de proiect.
„În urma acestei vizite este foarte clar faptul că va trebui să continuam este discuții pe care le-am început încă de 3 ani de zile și subliniez nevoia principlă pe care o avem în România, legislație care să permită implementarea unor astfel de proiecte, care să fie competitive, bineînțeles. Această legislație de care avem nevoie, exact cum am identificat și noi prin studiile pe care le-am făcut, ar putea fi făcută o modificare în Legea Minelor, o modificare care nu ar fi majoră, exact pe modelul pe care am observat astăzi că cei din Germania funcționează. Pentru că și autoritățile locale din Geretsried ne-au comunicat astăzi exact același lucru: prin aplicarea Legii Minelor este posibilă implementarea acestei tehnologii”, a explicat Raluca Alexandra Covrig.
Potrivit oficialului FPE, sunt anumite zone în România unde există niște premise extraordinar de bune pentru implementarea unor astfel de de proiecte.
„După cum am arătat și în documentul de politici pe care l-am creat, am identificat chiar mai multe zone în România unde astfel de proiecte ar fi posibile, inclusiv în zona Bucureștiului, există gradient destul de mare și dacă ne uităm la potențial, pentru că așa am început discuțiile despre această tehnologie, potențialul este uriaș în România și ar fi ideal să nu mai pierdem un tren, să spunem că ar fi fost posibil și ar fi fost foarte bine, ci chiar să transformăm acest potențial în realitate”, a conchis Raluca Alexandra Covrig.
Care este avantajul Timișoarei
Administrațiile locale ar urma să fie principalii beneficiari ai acestui tip de proiect de investiție, iar din grupul care a vizitat Geretsride au făcut parte și oficiali ai uneia dintre cele mai mari unități administrativ teritoriale din România, Timișoara.
„Scopul principal este să vedem ceea ce teoretic oricum am studiat foarte în detaliu, să vedem cum funcționează pentru un municipiu real din Europa, să înțelegem cum a ajuns să structureze un asemenea proiect atât din punct de vedere tehnic cât mai ales din punct de vedere birocratic, colaborarea între o entitate privată care e dezvoltatorul proiectului și entitatea publică – municipiul care e beneficiarul energiei și cumva de un schimb de experiență pe bază de cele mai bune practici pe o soluție și pe energie care oricum reprezintă ceva nou chiar și în Europa, adică există un singur proiect în operare comercială și acesta este aici”, a declarat Matei Creiveanu, City manager al Timișoarei, pentru Mediafax.
Oficialul a confirmat interesul municipalității timișorene pentru adoptarea unei astfel de tehnologii, dat fiind și potențialul geotermal al zonei.
„Da, cumva centura de Vest a României, axa Timișoara – Arad – Oradea sunt la marginea Bazinului Panonic și atunci potențialul e un pic mai bun sau gradientul de de de căldură e mai bun în zona aceasta. Teoretic, tehnologia e viabilă în toată țara, dar în zona aceasta e mai bună și bineînțeles eficiența proiectului vine dintr-un număr mare de locuințe conectate la sistemul centralizat de termoficare și aceasta este avantajul competitiv al Timișoarei”, a detaliat Matei Creiveanu.
„Avantajul în Timișoara este că suntem și forțați de contextul istoric, adică o capacitate mare de producție pe bază de cărbune, care în mod normal ar trebui înlocuită cu o soluție de tranziție de gaz de înaltă eficiență. Am vrea însă ca, odată cu tranziția de la cărbune, gazul să rămână doar o soluție pentru pentru pentru sarcinile de vârf, iar încărcarea de bază, adică ceea ce funcționează tot anul, să fie din resurse regenerabile. Și până acum, geotermalul cu circuit închis, de mare adâncime, e cea mai viabilă din punct de vedere economic soluție și cea mai sustenabilă”, a precizat City managerul Timișoarei.
Care sunt șansele să se schimbe legea
Schimbarea Legii Minelor, analizată de oficiali și reglementatori după ce a fost cerută de industrie, ar însemna șansa unor noi investiții în capacități de producție din resurse regenerabile – atractive pentru companii, mai ales în măsura în care ar fi susținută de stat, așa cum s-a întâmplat în Germania – dar s-ar traduce și în noi surse de venituri pentru stat.
„Sincer să fiu chiar sincer cu dumneavoastră, implicarea ministerul este de aproximativ doi ani de zile pe subiectul producerii de energie electrică din resurse geotermală cu buclă închisă. Ideea am îmbrățișat-o de la început ca o idee fantastică pentru a diversifica producția de energie electrică. România, știm foarte bine, are o producție de energie electrică diversificate, iar această tehnologie considerăm că poate să suplimenteze intermitențele de energie produsă din surse regenerabilă, cum este energia fotovoltaică și eoliană, care sunt dependente de condițiile meteo”, a declarat Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, pentru Mediafax.
Principalul atuu la acest capitol este că această energie, așa cum au explicat și specialiștii din Germania, este mult mai predictibilă, putând fi generată 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.
„Este mult mai predictibilă și mult mai avantajoasă, mai ales că, dacă ne uităm un pic pe harta geotermală a României, vedem că există o zonă din România unde există zăcământ geotermal suficient. Bineînțeles că această tehnologie se referă la altceva, se referă la niște roci la adâncime destul de mare, care degajă o temperatură mult mai mare, de peste 200° Celsius, temperatură care poate să fiarbă apa și când ajunge la suprafață, transformată în abur, învârte turbine și cu energie electrică, pe lângă energie termică care poate să fie utilizat pentru încălzirea centralizată a unui bloc, a unui oraș, a unui cartier, poate fi folosită și de industrie”, a detaliat secretarul de stat.
Potrivit oficialului, în prezent se analizează o completare la legea minelor, printr-o asociere directă, ANRMPSG și Ministerul Energiei.
„Pe noi ne interesează doar producția de energie, pe ANRMPSG îi interesează și mai mult redevența care trebuie să fie încasată pe partea atât de exploatare, cât și de explorare. Ambele autorități eu zic că pot să facă unu cu foarte bun pentru România. Eu sunt chiar încrezător în această tehnologie, de aia am fost la mai multe forme de întâlniri, atât cu autoritățile din Germania, în România, acum am vrut să văd și pe teren, alături de colegii mei și de către ANRMPSG și eu zic că este de bun augur că putem să implementăm și în România, mai ales cum spun că trebuie să diversificăm forța de produse de energie electrică și mai mult”, a explicat Casian Nițulescu.
Secretarul de stat apreciază că, odată convinși de valabilitatea proiectului și modificările legislative propuse, schimbarea legii – discutată deja și cu parlamentari – se poate face foarte rapid, chiar și de trei luni, cu tot cu temenul legal de dezbatere publică.
„Scopul vizitei de lucru delegației ANRMPSG este de a afla informațiile legate de acest tip de proiect, experiența căpătată de cei care au dezvoltat acest proiect pentru a valorifica și în România acest tip de resursă, și anume căldura din sistemele geotermale. Sigur că informațiile obținute aici ne sunt utile să adaptăm legislația din România pentru a asigura o reglementare din punct de vedere tehnic al autorității precum și a protecției mediului, astfel încât proiectele să fie unele valabile, ca resursa să fie exploatată rațional, dar în același timp cu asigurarea măsurilor de protecție a mediului”, a declarat Adriana Petcu, președintele ANRMPSG pentru Mediafax.
Șefa autorității de reglementare admite că valorificarea acestei resurse ar fi un venit în plus la buget, urmând să se decidă soluția legislativă.
„Dacă se va merge pe această variantă (schimbarea Legii Minelor – n.r.), s-au inițiat deja discuții în acest sens, vom analiza cu toți factorii implicați ca să găsim cea mai bună formă de modificare a legii și să asigurăm valorificarea acestei resurse”, a conchis Adriana Petcu, în declarația pentru Mediafax.