„Radu Marinescu: Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz.Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte”

„Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă această situație s-ar perpetua până la momentul la care ar trece cele 30 de zile rezervate CSM pentru a da un aviz. Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz.

Pe mine nu mă încurcă și nu mă descurcă nimic, atât timp cât mă țin strict de procedură, de regulile legale. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide. În toate decide domnul președinte până la urmă, evident”, spune Radu Marinescu, fiind de întrebat de situația din CSM în care Secția de Procurori au exprimat un vot de 3 voturi pentru și 3 împotrivă în cazul Alex Florența și Marius Voineag.

„Trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori”

Zilele trecute, Secția de Procurori din CSM i-a avizat negativ  ( cu un vot de 5 împotrivă și 1 pentru ) și pe Marinela Mincă, pentru funcția de adjunct al DNA, dar și pe Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat în OFF The Record, pe Mediafax, și această situație:

„Iar la cei avizați negativ, legea spune că trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori. Pentru că eu la Secția de Procurori n-am trimis o propunere subiectivă. Eu am trimis o propunere bazată pe argumente concrete și sunt pagini întregi de motivare, de ce am considerat că o persoană este potrivită, a fost o comisie și la noi. Din comisie au făcut parte și colegi procurori. Am avut un psiholog, am avut un expert în  management. Deci, sunt niște propuneri motivate. Și de la CSM vom primi probabil niște hotărâri motivate, vom vedea care sunt motivele și vom pune întrebări candidaților ca să verificăm toate cele aspecte să nu rămână nimic neverificat”.

„Și eu, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie”

Ministrul Radu Marinescu a comentat înscrierile în concurs:

„Mi-a plăcut faptul că procurorii, în interviurile lor, au arătat că se simte nevoia unor anumite prioritizări, pe domenii. Cei care sunt la instituția specializată au vorbit și de Sănătate. (…) În contextul în care apăruse și acel material Recorder și se deschisese o discuție acută despre Justiție, a fost și contextul în care s-a discutat de procurorii curajoși, de judecătorii curajoși. Și în acest context, și eu, și alți factori, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie și mi-aș fi dorit să fie așa. (…) Nu pot să vă răspund (n.r. de ce n-au venit). Eu a trebuit să evaluez pe cei care s-au prezentat. Probabil, domnul Pîrlog, pentru a suplini numărul mai redus de candidați, dânsul s-a înscris în mai multe părți și e dreptul dânsului să o facă. Este foarte bine că au venit acești oameni. (…) Primul lucru – ca să câștigi, trebuie să participi la o competiție. De aceea, eu nu pot accepta retorica potrivit căreia totul ar fi lipsit de orice fel de semnificație, de orice fel de valoare, pentru că nu s-au înscris mai mulți sau nu s-au înscris nu știu pe cine are cineva în vedere care face o astfel de critică. (…) Pentru mine contează procedurile. Eu am o formare profesională în domeniul juridic în care rigoarea și normele și instrumentele contează. Retorica nu ajută la nimic aici. Trebuia să vină cineva, să depună un dosar, să depună un proiect. (…) Cei care s-au înscris au fost evaluați. Aceste evaluări au fost foarte meticuloase, au durat 2 ore pe candidat, s-au pus foarte multe întrebări (…)”.

Radu Marinescu: „Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat.(…) Cine este președintele României? Este persoana cu cea mai mare reprezentativitate în statul român”

Ministrul Radu Marinescu a susținut că actuala procedură de numire este una echilibrată între puterile statului:

„Uneori noi funcționăm la extreme. (…) Am vrut foarte multă independență a Justiției, ne-am dorit să avem independență a Justiției pentru că ne-am temut că politicul contaminează Justiția, nu? Bun, și am adoptat acele lege ale Justiției din 2022 care sunt marca unei deosebite independențe a Justiției. Uitați-vă că președinte Înaltei Curți nu mai este numit de președinte. Dar sunt și foarte multe nemulțumiri. Nu? Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat. Justiția este ocupată de ea însăși. Cine o ocupă?  Deci nici așa nu e bine. Am lăsat prea multă libertate, lipsesc checks and balances, pentru că toată filozofia aceasta plecând de la origini până în momentul de față a puterilor, presupune și ca ele să se controleze reciproc.

Ori, mulți spun în momentul de față că nu avem checks and balances, pentru că justiția este închisă perfect în sistemul său de autoreglare, de autoguvernare, de autoconducere. Și atunci sunt voci care spun da, fac ce vor ei, da, uite că este ocupată de către o grupare sau o altă grupare sau a treia grupare sau nu mai știu ce grupări.

Și atunci apare ideea de a se interveni cumva.

Mie, ca Ministru a Justiției, mi se trimit sute și mii de mesaje spunând faceți, faceți, luați măsuri. Eu explic întotdeauna, de bună credință, cu legea în mână, că instrumentele ministrului sunt limitate și acestea sunt. Deci, avem o independență, dar se pare că nu e bine nici că o avem. Acum când vorbim de procurori, avem un mecanism care presupune… Păi și secția de procurori, ne-au venit nouă propunerii, evident, în care doresc să preia cu totul această procedură, pentru că, probabil, să scoată și Ministrul Justiției, să scoată și pe domnul președinte, să scoată pe toată lumea și nu mai dânșii și  să decidă. Bun, dar, haideți să o luăm și altfel.

Cine este președintele României? Este persoana cu cea mai mare reprezentativitate în statul român. Este persoana care preia toate grijile și preocupările societății, le distilează acolo în laboratoarele de gândire și, pe urmă, le transmite mai departe către diverși vectori din societate care pot să rezolve problemele și să… Păi, și atunci, nu președintele României ar trebui până la urmă să decidă cineva, conduce marile parchete? Pentru că asta este o direcție. Președintele României a gândit, împreună cu toți factorii de relevanță, o strategie de apărare. Gândește strategiile naționale că ăsta este și rolul lui până la urmă. Bineînțeles, se repet în limita competenților cu guvern, cu parlament, cu toată lumea. Și atunci nu trebuie să transmită aceste chestiuni către societate prin intermediul Ministerului Public care veghează tocmai… Da, partea puterii executive, că și președintele e partea puterii executive. Cumva, deci există o logică în lucruri”.

San Antonio de los Cobres, aflat la circa 3.775 de metri altitudine, a fost locuit timp de cel puțin 7.000 de ani. Apa fântânilor locale conținea până în 2012 aproximativ 200 micrograme de arsenic pe litru – de 20 de ori peste limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (10 micrograme/litru).

În ciuda expunerii prelungite la niveluri extrem de toxice, locuitorii produceau mai puțin monometilarsonic (MMA), forma intermediară cea mai periculoasă, și mai mult dimetilarsonic (DMA), mai ușor de eliminat prin urină. Aceasta indică o eficiență excepțională în procesarea arsenicului.

Cercetătorii de la Universitatea Uppsala, conduși de Carina Schlebusch și Lucie Gattepaille, au analizat ADN-ul a 124 de femei din San Antonio de los Cobres și au identificat un grup de variante genetice aproape de gena AS3MT (arsenic (+3 oxidation state) methyltransferase), cunoscută pentru rolul său în metabolizarea arsenicului. Aceste variante erau mult mai frecvente în rândul populației argentiniene comparativ cu populații genetic apropiate din Peru și Columbia.

Rezultatele sugerează că selecția naturală a favorizat persoanele purtătoare ale acestor variante, care reduc acumularea formelor intermediare toxice și sporesc eliminarea arsenicului din organism.

Studiul, publicat în jurnalul Molecular Biology and Evolution, oferă un exemplu clar de adaptare umană la un stres chimic sever și ar putea avea relevanță pentru alte populații andine expuse pe termen lung la arsenic.

Cercetătorii subliniază că purtătorii haplotipului de toleranță la arsenic ar fi avut un avantaj evolutiv semnificativ în astfel de medii, demonstrând modul în care populațiile umane pot evolua în răspuns la condiții extreme de mediu.

Echipa CSM București, antrenată de Gabrielle Tortorici, a controlat jocul pe întreaga durată a întâlnirii.

Cele mai bune jucătoare pentru CSM București au fost: Elen Vilas Boas Braga Trugillo – 16 puncte, Bianca Cucu – 14 puncte, Marina Giacomello – 12 puncte.

De cealaltă parte, Corona Brașov, pregătită de Ciprian Dărnescu, a încercat să opună rezistență, dar nu a putut să țină ritmul adversarului.

Au ieșit în evidență Ioana Baciu, cu 10 puncte, și Gabriela Bălae – 8 puncte.

După această victorie, disputa se îndreaptă către meciul decisiv, care va stabili echipa calificată în semifinale.

Partida a treia va avea loc miercuri, 25 martie, de la ora 17:00, pe terenul echipei din Brașov.

Rusia a propus oprirea schimbului de informații cu Iranul, inclusiv coordonatele militare americane din Orientul Mijlociu. Condiția: Washingtonul să înceteze transmiterea de informații către Ucraina, scrie Politico.

Propunerea a fost făcută de trimisul rus Kirill Dmitriev către Steve Witkoff și Jared Kushner, în cadrul întâlnirii de săptămâna trecută de la Miami. Statele Unite au respins-o, potrivit unor surse familiarizate cu negocierile.

Pe de altă parte, Donald Trump și-a exprimat furia față de refuzul aliaților de a trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz. Vineri, el i-a criticat dur pe aliații săi din NATO, numindu-i „lași”, și a spus: „vom ȚINE MINTE!”

De ce a alarmat Europa propunerea rusă

Simpla existență a acestei oferte a stârnit îngrijorare în rândul diplomaților europeni.

Un diplomat al UE a calificat propunerea drept „scandalosă”. Teama acestuia e că Moscova vrea un acord bilateral cu Washingtonul care lasă Europa pe margine.

Îngrijorările vin pe fondul unor tensiuni transatlantice tot mai acute.

Joi, Kremlinul a anunțat că negocierile de pace privind Ucraina, mediate de SUA, au fost „suspendate”. În paralel, Trump i-a numit pe aliații NATO „LAȘI”, după ce aceștia au refuzat să trimită nave de război în Strâmtoarea Hormuz.

Schimbul de informații, ultimul pilon al sprijinului american

SUA continuă să partajeze informații cu Ucraina, chiar dacă au redus alte forme de sprijin. Washingtonul a întrerupt temporar schimburile anul trecut, după întâlnirea tensionată dintre Trump și Zelensky la Casa Albă – o oprire care a declanșat agitație în rândul aliaților.

Rusia și-a extins cooperarea militară cu Iranul de la începutul războiului, furnizând imagini din satelit și tehnologie de drone pentru a ajuta Teheranul să țintească forțe americane din regiune, potrivit Wall Street Journal.

Kremlinul a negat informațiile.

Vorbim, de fapt, despre două companii complementare – Diager și Diager Industrie – care funcționează sub aceeași logică de grup, cu rădăcini în Poligny, în regiunea Jura, și cu o dezvoltare bazată pe fabricație franceză, cercetare și specializare tehnică.

Compania Diager este prezentată oficial drept o afacere de familie, condusă de François Defougères, fondată în 1953 de Pierre și Denise Defougères, și având în prezent aproximativ 200 de angajați. Brandul s-a dezvoltat în principal în zona sculelor profesionale pentru găurire, înșurubare și debitare, iar produsele sale sunt comercializate în peste 70 de țări, ceea ce confirmă nu doar forța industrială a companiei, ci și capacitatea ei de a susține standarde constante la nivel internațional.

În paralel, Diager Industrie reprezintă componenta de înaltă specializare a grupului, concentrată pe scule așchietoare din carbură pentru operațiuni de găurire, frezare și alezare, cu aplicații în inginerie mecanică, automotive, aeronautică, energie și mecanică de precizie. Compania se prezintă ca lider în domeniul său, produce aproape un milion de scule anual și pune accent nu doar pe realizarea sculei propriu-zise, ci și pe optimizarea procesului de prelucrare pentru client, inclusiv prin proiectare, simulare, validare și suport tehnic în exploatare.

Citeşte comunicatul integral AICI

Radu Marinescu subliniază că scopul urmărit nu este ca un om să rămână în detenție pentru totdeauna, ci să se reeduce și să se reintegreze în societate. „Trecem de la regimuri mai stricte la cele mai ușoare și apoi permitem revenirea în familie, dar aceste persoane trebuie monitorizate. Brățările electronice reduc riscul ca deținuții să dispară și oferă o alertă imediată dacă sunt scoase”, explică ministrul.

Acesta a atras atenția că România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra penitenciarelor. „Avem aproape 24.000 de deținuți și doar 23.000 de locuri. De aceea construim două penitenciare noi, la Unguriu și Berceni, fiecare cu aproximativ 1.000 de locuri, cu finanțare printr-un împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Proiectele sunt de la 2020, dar execuția este încă la 13–15%”, a precizat Marinescu.

De asemenea, ministrul a subliniat că finalizarea lucrărilor este dificilă fără fonduri suplimentare: „Ne mai rămân doi ani pentru a realiza 80% din lucrări, ceea ce este foarte complicat. Am pledat ferm pentru alocarea fondurilor necesare anul acesta, dar, din păcate, încă nu avem tot ce trebuie.”

Nu în ultimul rând, el a mai explicat că brățările electronice și noile penitenciare sunt doar o parte dintr-o strategie mai largă de reintegrare: „Fără implicarea mediului privat și fără un sistem de monitorizare eficient, deciziile vor rămâne subiective și nu vor reflecta realitatea celor pe care vrem să îi sprijinim.”

Chuck Norris – renumitul maestru al artelor marțiale și actor în filme precum „The Delta Force” și „Missing in Action” – a murit.

A murit joi în Hawaii, potrivit familiei, care a declarat: „Cu inima îndurerată, familia noastră anunță trecerea subită în neființă a iubitului nostru Chuck Norris. Deși am dori să păstrăm circumstanțele private, să știți că a fost înconjurat de familie și s-a stins în pace”.

„A trăit viața cu credință, cu un scop și cu un angajament neclintit față de oamenii pe care i-a iubit”, a precizat familia.

Actorul a fost internat în spital miercuri sau joi. O sursă care vorbise cu Chuck Norris miercuri a spus că acesta făcuse exerciții fizice și era într-o dispoziție optimistă și jovială.

Cariera vastă a lui Chuck Norris

Norris a intrat definitiv în cultura pop prin rolurile din filme precum „Way of the Dragon”, „Missing in Action”, „Code of Silence” și „The Delta Force”, dar și prin personajul Cordell Walker din serialul „Walker, Texas Ranger”, difuzat între 1993 și 2001. În anii 2000, imaginea sa publică a cunoscut un nou val de popularitate prin fenomenul online „Chuck Norris facts”, care l-a transformat într-un reper transgenerațional al forței și invincibilității parodice.

Dincolo de cariera din film și televiziune, Norris a fost implicat în proiecte filantropice, inclusiv prin organizația Kickstart Kids. În mesajul public, familia l-a descris drept „un simbol al forței” pentru public și „inima familiei” în viața personală. El lasă în urmă pe soția sa, Gena O’Kelley, cei doi copii ai lor și alți copii din relații anterioare.

Norris s-a retras în mare parte din actorie în ultimele decenii, cu excepția câtorva roluri minore în filme precum „The Expendables 2” din 2012.

Actorul avea centura neagră la mai multe arte marțiale, a primit o stea pe Aleea Celebrităților din Hollywood în 1989 și a devenit un adevărat Texas Ranger în 2010.

În ultimii ani, a pierdut mai mulți oameni dragi, printre care mama sa, decedată în 2024, și prima sa soție, Dianne Holechek, decedată în decembrie.

A postat pe rețelele sociale în 10 martie – ziua în care a împlinit 86 de ani – declarând: „Nu îmbătrânesc… trec la un nivel superior”.

Atacantul în vârstă de 41 de ani s-a accidentat pe 28 februarie, într-un meci al echipei Al Nassr, lider în campionatul Arabiei Saudite, și a urmat tratament în ultimele două săptămâni la Madrid.

Selecționerul Roberto Martinez a precizat vineri, la momentul anunțării lotului, că absența nu îi pune în pericol participarea la Cupa Mondială din 2026.

Cristiano Ronaldo va rata astfel partidele cu Mexic (28 martie, Ciudad de Mexico) și Statele Unite ale Americii (31 martie, Atlanta).

Starul portughez deține recordul selecțiilor la echipa națională (226), fiind și golgheterul selecționatei lusitane (143 de goluri).

Lotul include mai mulți jucători importanți, printre care Bruno Fernandes, căpitanul lui Manchester United, și Joao Felix, colegul lui Ronaldo la Al Nassr.

Totodată, mijlocașul Mateus Fernandes, de la West Ham United, a primit prima convocare la națională. Goncalo Guedes revine în selecționată după o absență de aproape patru ani.

Lotul complet convocat de Roberto Martinez pentru amicalele Portugaliei din martie 2026:

Portari:

Diogo Costa (FC Porto)

José Sá (Wolverhampton Wanderers)

Rui Silva (Sporting CP)

Fundași:

Matheus Nunes (Manchester City)

Diogo Dalot (Manchester United)

João Cancelo (FC Barcelona)

Nuno Mendes (PSG)

Gonçalo Inácio (Sporting CP)

Renato Veiga (Villarreal)

António Silva (SL Benfica)

Tomás Araújo (SL Benfica)

Mijlocași:

Rúben Neves (Al Hilal)

Samú Costa (Mallorca)

Mateus Fernandes (West Ham United)

Joao Neves (PSG)

Vitinha (PSG)

Bruno Fernandes (Manchester United)

Rodrigo Mora (FC Porto)

Atacanți:

Ricardo Horta (SC Braga)

Pedro Gonçalves (Sporting CP)

Joao Félix (Al Nassr)

Francisco Trincão (Sporting CP)

Francisco Conceição (Juventus)

Rafael Leão (AC Milan)

Pedro Neto (Chelsea)

Gonçalo Guedes (Real Sociedad)

Gonçalo Ramos (PSG)

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător național de energie electrică și lider al pieței concurențiale a furnizării, a publicat, vineri, anunțul privind declanșarea procedurii de selecția a directorului general și directorului financiar, CEO si CFO, după ce procedura care avea data-limită pe 28 noiembrie, a eșuat. Anunțul vine după ce, la începutul lunii februarie, compania a publicat anunțul publicitar privind achiziția de servicii de recrutare care va asista Consiliul de Supraveghere/ Comitetul de Nominalizare și Remunerare în vederea selectării de candidați pentru cele două posturi din Directoratul Hidroelectrica S.A., ocupate în prezent intermediar.

Hidroelectrica, controlată de stat prin Ministerul Energiei, operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și deține și un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

Candidații eligibili

Anunțul privind declanșarea procedurii de selecție pentru ocuparea celor două poziții de membru în Directoratul companiei – Director General (CEO) și Director Financiar (CFO), a fost făcut, vineri, printr-o informare publicată pe site-ul companiei și printr-o informare pentru public și acționari la Bursa de Valori București (BVB).

Documentele publicate de companie includ condițiile ce trebuie întrunite de candidați, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind guvernanță corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit documentelor oficiale, candidaţii la postul de membru al Directoratului (CEO) pe care dorim să îi selectăm în procesul de selecție trebuie să întrunească în mod obligatoriu următoarele condiții:

• a) au studii universitare absolvite (minim echivalent ISCED 6 – diplomă de licență) în domeniul științelor inginerești sau al științelor economice;
• b) au experiență profesională de minim 7 ani;
• c) au experienţă relevantă de cel puțin 5 ani în consultanţă în management sau în funcţii de conducere exercitate la nivelul autorităţilor publice ori în funcţii de administrator, respectiv de director, precum şi orice alte funcţii de conducere în cadrul întreprinderilor publice ori societăţilor din sectorul privat;
• d) nivel de utilizare limba engleză – nivel mediu (B1-B2);
• e) nu se află în conflict de interese care să îi(le) facă incompatibili(e) cu exercitarea funcției de irector al societății;
• f) nu au fost destituiți sau revocaţi pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale într-o funcţie din cadrul unor instituţii publice sau al unor întreprinderi cu capital majoritar de stat în ultimii 5 ani;
• g) îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 și OUG nr. 109/2011 referitoare la calitatea de membru al directoratului;
• h) nu au înscrisuri în cazierul fiscal;
• i) nu au înscrisuri în cazierul judiciar;
• j) au o stare de sănătate corespunzătoare funcției pentru care candidează, atestată printr-o adeverință medicală;
• k) îndeplinesc toate criteriile cerute prin O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu completările și modificările ulterioare.

Condiții care trebuie întrunite de candidați la postul de membru al Directoratului (CFO)

• a) au studii universitare absolvite (minim echivalent ISCED 6 – diplomă de licență) în domeniul științelor economice;
• b) au experiență profesională de minim 7 ani;
• c) au experienţă relevantă de cel puțin 5 ani în consultanţă în management sau în funcţii de conducere exercitate la nivelul autorităţilor publice ori în funcţii de administrator, respectiv de director, precum şi orice alte funcţii de conducere în cadrul întreprinderilor publice ori societăţilor din sectorul privat;
• d) au experiență de minim 5 ani în management sau în funcții de conducere în domeniul managementului financiar (director/manager economic, director/manager financiar, contabil șef), exercitate în cadrul societăților comerciale publice sau private, regiilor autonome;
• e) experiență în domeniul Standardelor Internaționale de Raportare Financiară – IFRS;
• f) au cel puțin o specializare/certificare profesională activă: auditor financiar (membru CAFR) și/sau expert contabil (membru CECCAR) și/sau consultant fiscal (membru CCF) și/sau membru ACCA-UK (schema profesională) și/sau membru CFA (Charterholder, Regular);
• g) nivel de utilizare limba engleză – nivel mediu (B1-B2);
• h) cunosc limba română – nivel avansat (C1-C2);
• i) nu se află în conflict de interese care să îi(le) facă incompatibili(e) cu exercitarea funcției de director al companiei;
• j) nu au fost destituiți sau revocaţi pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale într-o funcţie din cadrul unor instituţii publice sau al unor întreprinderi cu capital majoritar de stat în ultimii 5 ani sau nu au avut încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 5 ani;
• k) îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 și OUG nr. 109/2011 referitoare la calitatea de director;
• l) nu au înscrisuri în cazierul fiscal;
• m) nu au înscrisuri în cazierul judiciar;
• n) au o stare de sănătate corespunzatoare funcției pentru care candidează, atestată printr-o adeverință medicală;
• o) îndeplinesc toate criteriile cerute prin O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu completările și modificările ulterioare.

Candidații interesați au la dipoziție o lună pentru a depune dosarele de candidatură, respectiv până la data de 20 aprilie, ora 17:00.

Procesul de selecție a candidaților are următoarele etape:

• Depunerea dosarelor de candidatură: 30 zile de la data publicării anunțului de recrutare
• Realizarea listei lungi: 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a candidaturilor
• Evaluarea dosarelor și realizarea listei scurte: 5-10 zile de la elaborarea listei lungi
• Depunerea Declarațiilor de Intenție: 15 zile de la comunicarea includerii pe lista scurtă
• Interviurile de selecție finală: 3-10 zile de la depunerea Declarației de Intenție

Ce înseamnă Jalonul 121

Procedura a fost reluată după demersul de anul trecut, cu proceduri separate pentru selecția celor doi directori, s-a soldat cu un eșec, chiar înainte de termenul-limită de 28 noiembrie, stabilit de oficialii de la Bruxelles pentru îndeplinirea obligațiilor asumate în Jalonul 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind guvernanța corporativă în companiile de stat din energie.

Hidroelectrica anunțase oficial în seara zilei de 26 noiembrie, o confirmare informațiilor obținute pe surse de Mediafax, că procedura de selecție se reia, după ce niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi ales director general, după eșecul procedurii pentru alegerea unui director financiar.

Îndeplinirea obligațiilor din PNRR, în acest caz numirea unor directori titulari, permitea deblocarea sumelor aferente din cea de-a treia tranșă de plată, în valoare totală de 809,4 milioane de euro, pentru care fondurile care fuseseră suspendate din luna martie.

Teoretic, Comisia Europeană avea termenul oficial pentru evaluarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR la două luni de la termenul de 28 noiembrie.

În esență, Comisia trebuie să stabilească „amenda”, care poate fi de zeci de milioane de euro, pentru jaloanele pe care le consideră neîndeplinite. Cererea de plată cu numărul trei – respectiv verificarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR – era încă în evaluare, potrivit informațiilor Mediafax de la Comisia Europeană cu  zi înainte de termenul oficial de două luni pe care îl au specialiștii de la Bruxelles.

Jalonul 121 privind guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic a fost unul cu provocări. Potrivit oficialilor, în ceea ce privește acest jalon, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice, dar Hidroelectrica a fost menționată la excepții.

„În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive. În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026”, arată CSM.

Într-un comunicat de presă transmis vineri de CSM, se precizează că instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite. Cu toate acestea, „nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând „un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO”.

Potrivit documentului citat, procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, „dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept”.

„Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal. Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare. În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege”, se mai arată în documentul citat.