Partida disputată pe Arena Națională a fost dominată la nivel de posesie de FCSB, dar cu puține ocazii importante.

FCSB a controlat jocul în mare parte, însă a avut dificultăți în a deschide defensiva bine organizată a arădenilor.

Unicul gol al întâlnirii a venit în minutul 56, când David Miculescu a finalizat o fază construită de Darius Olaru. Reușita a fost verificată și validată ulterior, după consultarea arbitrajului video.

UTA a avut puține momente în care a pus în pericol poarta lui FCSB, preferând să se apere și să încerce contraatacuri, fără succes însă.

Pe final, jocul s-a tensionat, cu proteste din partea ambelor echipe, însă tabela a rămas neschimbată.

În urma acestui rezultat, FCSB ajunge în fruntea play-out-ului, cu 27 de puncte.

Campioana en-titre devansează chiar pe UTA, care rămâne la 25 de puncte.

Ilie Bolojan spune că a discutat vineri cu miniștrii Alexandru Nazare (Min. Finanțelor) și Bogdan Ivan (Min. Energiei), cu reprezentanți ai Ministerului Economiei, ai ANAF, ai Consiliului Concurenței și ai ANAP, despre situația pieței carburanților din România, în contextul extrem de complicat al conflictului din Orientul Mijlociu.

„Pe piețele internaționale avem o creștere a prețurilor la combustibil între 40 și 60%, ca efect al blocării aprovizionării, situație care afectează toate țările, inclusiv România. Am analizat, cu datele pe masă, atât situația aprovizionării, evoluția prețurilor și estimarea dinamicii lor în următoarele zile, cât și posibile soluții de temperare a scumpirii carburanților. Verificăm cum se formează prețurile, pentru evitarea creșterilor speculative. Echipele tehnice vor lucra și la sfârșitul acestei săptămâni. La începutul săptămânii viitoare vom avea o nouă întâlnire pentru definitivarea acestor soluții”, promite Bolojan.

Acesta afirmă că nu sunt decizii ușor de luat, pentru că pericolele între care trebuie să se acționeze sunt multiple, „în condițiile în care nu putem controla prețul la care țițeiul intră pe piață, iar lanțurile de aprovizionare sunt perturbate”.

Potrivit premierului, „o încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la penurie”.

Pe de altă parte, Bolojan spune că o scădere a accizelor trebuie să garanteze o reducere de prețuri și să fie suportabilă de bugetul votat vineri pentru 2026, în condițiile reducerii deficitului.

„Și de această dată refuz să vând soluții populiste, care să creeze aparența unui ajutor, în spatele căruia să apară noi dezechilibre și costuri. Oricare vor fi soluțiile pe care le vom adopta, ele trebuie gândite până în cele mai mici detalii, astfel încât să producă beneficiile maxime posibile, cu efecte adverse minime. La asta lucrăm și asta vom livra”, mai scrie Ilie Bolojan pe Facebook.

Anunțul a fost făcut de Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, joi, în orașul Herend, Veszprém, potrivit hungarytoday.hu. Investiția face parte din programul guvernamental „Factory Rescue Program”.

Compania, cunoscută la nivel mondial pentru porțelanul de lux pictat manual, a investit 742 milioane forinți (1,9 milioane euro) în modernizarea sursei de energie. Măsurile vor permite economisirea a aproximativ 40.000 de metri cubi de gaze naturale anual. Proiectul a fost sprijinit de guvern cu un grant de 293 milioane forinți (748.000 euro).

Ministrul Szijjártó a subliniat că acest demers este esențial pentru competitivitatea internațională a companiei.

„Cu o rată de export de 90%, Herend este un etalon al economiei maghiare care se bazează pe o infrastructură energetică stabilă și eficientă, mai ales în perioade de incertitudine globală”, a precizat el.

Oficialul a prezentat și bilanțul „Factory Rescue Program”, lansat ca răspuns la creșterea prețurilor la energie cauzată de războiul din Ucraina.

În total, 140 de companii (dintre care 120 maghiare) au beneficiat de sprijin pentru investiții în energie regenerabilă, cu un volum total de 300 miliarde forinți (765 milioane euro), contribuind la menținerea a peste 50.000 de locuri de muncă la nivel național.

Ministrul a criticat politica energetică europeană

Ministrul a avertizat că Europa se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de aprovizionare cu petrol, ca urmare a conflictului din Iran și a unui posibil blocaj al Strâmtorii Ormuz.

El a criticat dur politica energetică europeană, considerând că renunțarea la petrolul rusesc a fost o „decizie greșită”. „Europa va fi cel mai mare pierzător în această nouă criză. Când sursele de energie devin rare, prețurile cresc drastic, punând în pericol competitivitatea companiilor și, implicit, locurile de muncă”, a avertizat Szijjártó.

Ministrul a asigurat că guvernul va continua să lupte pentru accesul la energie la prețuri accesibile, indiferent de proveniența sa. El a concluzionat că energia accesibilă rămâne fundamentul atât pentru nivelul de trai al familiilor, cât și pentru succesul afacerilor tradiționale ungare, precum Herend Porcelain Manufactory.

În ultima săptămână, Umerov s-a deplasat în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Kuweit și Iordania. Potrivit acestuia, specialiști militari ucraineni operează deja în fiecare dintre aceste țări, sub coordonarea Consiliului Național de Securitate și Apărare.

„Unități de interceptare au fost desfășurate pentru a proteja infrastructura civilă și critică. Se lucrează, de asemenea, la extinderea zonelor de acoperire”, a scris Umerov pe platforma X. El a precizat că, în urma discuțiilor din regiune, au fost conturați și pași suplimentari pentru o „cooperare de securitate pe termen lung” cu fiecare dintre cele cinci state.

Kievul a afirmat anterior că aproape zece state din lume au solicitat ajutorul și expertiza Ucrainei pentru a se apăra împotriva valurilor de drone kamikaze ieftine, tactică folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei și utilizată în prezent de Iran în zona Golfului.

Potrivit lui Umerov, echipele ucrainene se concentrează pe integrarea tehnologiilor dezvoltate în timpul războiului pentru contracararea atacurilor cu drone și oferă consultanță partenerilor privind soluții de apărare antiaeriană bazate pe experiența acumulată pe front.

La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a anunțat pe Telegram că i-a cerut lui Umerov, armatei ucrainene și Ministerului de Externe să evalueze „gradul real de pregătire” al statelor interesate să se alăture inițiativelor internaționale pentru securizarea Strâmtorii Ormuz.

„Este important ca importanța globală a Ucrainei în asigurarea securității și calitatea expertizei ucrainene în protejarea vieților să fie recunoscute de toți partenerii”, a transmis Zelenski, fără a oferi detalii suplimentare.

Desfășurarea unităților ucrainene în Orientul Mijlociu marchează o extindere a rolului Kievului ca furnizor de expertiză în domeniul apărării anti-dronă, într-un context regional tot mai tensionat.

România și Ucraina vor construi drone împreună: „Este un moment important în relația noastră bilaterală”

România a încheiat recent un parteneriat strategic cu Ucraina și va produce drone împreună cu Kievul. Acordul s-a semnat în cadrul unei vizite a liderului de la Kiev la București.

Zelenski a spus că discuțiile de la București s-au concentrat pe consolidarea cooperării dintre cele două state, inclusiv în domeniul economic, pentru beneficiul ambelor popoare.

Președintele Ucrainei a subliniat și importanța cooperării în domeniul apărării, în special în ceea ce privește utilizarea dronelor.

„Vedem pericolul dronelor. Avem o declarație comună pentru colaborare în domeniul apărării și este un pas corect”, a afirmat Zelenski.

Nicușor Dan a scris pe X că a fost o onoare și o plăcere să se întâlnească vineri cu Majestatea Sa Regele Philippe la Bruxelles.

„Schimbul nostru excelent a reflectat un angajament comun de a consolida în continuare relațiile dintre România și Belgia. Mi-am transmis recunoștința față de Majestatea Sa pentru contribuția Belgiei la Grupul de luptă NATO de la Cincu – o expresie a solidarității profund apreciată de poporul român”, spune Dan, pe X.

Întrevederea cu Majestatea Sa Philippe, Regele Belgienilor a avut loc la Castelul Regal din Laeken, Bruxelles, Regatul Belgiei.

Cercetătorii de la Great Ormond Street Hospital și University College London au dezvoltat o tehnologie prin care un esofag poate fi construit folosind celulele musculare ale pacientului, combinate cu un schelet pregătit din țesut de porc.

Procesul durează aproximativ două luni, notează The Independent.

Mai întâi, esofagul unui porc donator este curățat de toate celulele animale, rămânând doar structura tubulară. Apoi, celulele musculare ale primitorului sunt multiplicate în laborator și injectate în schelet. Tubul este plasat într-un recipient special, unde fluide de creștere sunt pompate prin țesut timp de o săptămână.

Rezultatele testelor pe animale

Opt porci au primit implantul. Toți au supraviețuit primelor 30 de zile după transplant. După șase luni, cinci erau în viață, iar organele dezvoltaseră nervi, vase de sânge și mușchi funcționali. Animalele mâncau normal și creșteau într-un ritm sănătos, fără medicamente imunosupresoare.

De ce e importantă această descoperire

Afecțiunea vizată, atrezia esofagiană cu spațiu larg, afectează aproximativ 10% din cazurile de atrezie esofagiană – adică în jur de 18 nașteri pe an doar în Marea Britanie. Bebelușii afectați nu pot supraviețui fără operație și se confruntă cu riscuri majore de complicații pe termen lung.

„Deoarece grefa conține propriile celule ale copilului, aceasta ar fi recunoscută ca țesut propriu și ar putea crește odată cu el, fără risc de respingere”, a explicat dr. Marco Pellegrini, cercetător principal la UCL.

Când ar putea ajunge la pacienți

Cercetătorii speră să ofere această opțiune de tratament copiilor în termen de cinci ani. Structuri de diferite dimensiuni ar putea fi stocate și personalizate pentru nou-născuți, iar biopsiile necesare ar putea fi prelevate chiar din momentul montării tuburilor de alimentare.

Organizația Trump și-a pus de decenii numele în locuri sinonime cu afacerile și turismul de lux: Manhattan, Los Angeles, Honolulu. Ambițiile sale globale includ Australia, Bali și Maldive. Acum, afacerea familiei președintelui american își îndreaptă atenția spre Transilvania, regiunea din centrul României cunoscută drept casa literară a lui Dracula. Compania a selectat, potrivit documentelor și interviurilor, un teren aflat lângă una dintre cele mai mari gropi de gunoi din regiune și un fost depozit de deșeuri medicale, scrie New York Times.

Proiectul, care nu a fost încă anunțat, ar relansa o dezvoltare imobiliară blocată în orașul Cluj și afectată de scandaluri de corupție. Ar aduce numele Trump pe apartamente de lux și pe un teren de golf, nu departe de o așezare informală unde persoane de etnie romă au fost practic relocate să trăiască lângă deșeuri toxice.

Expansiunea globală a brandului Trump

Acordul este cel mai recent dintr-o expansiune globală rapidă a brandului Trump. În primul mandat, compania promisese că nu va încheia noi afaceri în străinătate. După revenirea la putere, nu a mai făcut această promisiune. În schimb, a profitat de popularitatea președintelui în anumite regiuni, anunțând noi acorduri de licențiere, în special în statele din Golful Persic.

Afacerea familiei Trump a încasat sume consistente din aceste contracte. Deși finanțele companiei sunt private, declarațiile financiare arată că doar acordurile internaționale de licențiere au adus zeci de milioane de dolari în 2024. De atunci, au fost anunțate noi proiecte, iar familia a obținut profituri și din inițiative legate de criptomonede.

Proiectul din România, spre deosebire de altele recente, nu ridică în mod evident conflicte de interese în politica externă. Totuși, este un tip de afacere pe care, în primul mandat, compania nu l-ar fi urmărit conform propriilor reguli. Acordul implică firma într-un litigiu între foști parteneri ai proiectului, precum și în controverse legate de groapa de gunoi și de situația comunității de romi. Dezvoltatorii au ignorat aceste probleme ani de zile, spun activiștii.

„Încearcă să vândă iluzii. Arată clădirile de sticlă și nu arată ghetoul sau cât de aproape este de groapa de gunoi”, a spus Alex Fechete, activist care reprezintă comunitatea de romi din zonă.

„Suntem extrem de entuziasmați de proiectele noastre din București și Cluj, care marchează primele noastre investiții în România”, a declarat un purtător de cuvânt al Organizației Trump, referindu-se și la planurile deja anunțate pentru un Trump Tower în București.

„Așteptăm cu nerăbdare să aducem clădiri cu adevărat emblematice în aceste orașe, clădiri care vor reflecta cele mai înalte standarde de design și calitate, redefinind orizontul urban.”

Trump Tower a eșuat în Serbia

Tranzacțiile imobiliare pot însă eșua, cum s-a întâmplat și cu Trump Tower planificat la Belgrad, Serbia, abandonat anul trecut în contextul unei anchete de corupție.

Totuși, interesul companiei nu pare descurajat de amplasamentul dificil sau de provocările urbanistice. O randare a proiectului arată un complex de apartamente mai mult decât dublu ca înălțime față de limita permisă în prezent. Un partener local a distribuit deja o broșură de vânzare.

În decembrie, în Delaware a fost înființată o firmă paravan numită DT Marks Cluj, o variație a numelor folosite de familia Trump pentru a încasa venituri din proiecte internaționale.

Pentru a gestiona detaliile și politica locală, compania colaborează cu dezvoltatorul SDC Properties. Șeful acestuia, Ștefan Berciu, a declarat că au fost semnate contracte și că detaliile vor fi anunțate curând.

Un alt actor este Avram Gal, un personaj politic local. Acesta spune că este implicat „ca prieten al familiei”, nu ca consultant.

În privința motivului pentru care Trump a ales România, mai multe persoane își asumă meritul. Unii indică popularitatea sa în țară. Un sondaj Gallup International arată că peste jumătate dintre respondenți au o opinie favorabilă despre mandatul său.

Terenul vizat se află la poalele Carpaților

La începutul celui de-al doilea mandat, planurile de afaceri în România au început să prindă contur. Berciu și Gal au fost prezenți la inaugurare și ulterior au mers la Mar-a-Lago pentru a se întâlni cu Eric Trump.

Terenul vizat se află la poalele Carpaților, la peste patru ore de Castelul Bran. În apropiere se află însă și așezarea Pata Rât, unde locuitorii trăiesc de decenii lângă groapa de gunoi, colectând deșeuri reciclabile.

Așezarea a fost extinsă și prin relocări forțate. Aproximativ 3.000 de oameni trăiesc acolo, iar mirosul este puternic, mai ales vara. Acolo, pe un deal deasupra așezării și lângă o bază militară, ar urma să fie construit complexul cu teren de golf și apartamente de lux.

Adrian Gurzău, fost politician condamnat pentru corupție, spune că el a inițiat ideea proiectului în jurul anului 2022. El își imagina un complex cu heliport și legătură către aeroport.

El l-a adus în proiect pe Berciu și a sugerat implicarea familiei Trump.

„Pentru o astfel de clădire ai nevoie de ceva special. De un brand care să o facă să strălucească.”

Investitorii au intrat în proiect și au început lucrările la „Transylvania Smart City”. Însă procurorii au deschis o anchetă de corupție, iar în 2023 un fost ministru a fost condamnat pentru mită și spălare de bani. Proiectul a fost abandonat.

Există acum și dispute juridice între foștii parteneri. Gurzău susține că a fost exclus din proiect de Berciu.

Berciu afirmă că dezvoltarea va continua doar pe terenuri cu proprietate clară.

„Trump nu își permite, și nici noi, să construim pe terenul altcuiva.”

„Radu Marinescu: Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz.Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte”

„Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă această situație s-ar perpetua până la momentul la care ar trece cele 30 de zile rezervate CSM pentru a da un aviz. Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz.

Pe mine nu mă încurcă și nu mă descurcă nimic, atât timp cât mă țin strict de procedură, de regulile legale. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide. În toate decide domnul președinte până la urmă, evident”, spune Radu Marinescu, fiind de întrebat de situația din CSM în care Secția de Procurori au exprimat un vot de 3 voturi pentru și 3 împotrivă în cazul Alex Florența și Marius Voineag.

„Trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori”

Zilele trecute, Secția de Procurori din CSM i-a avizat negativ  ( cu un vot de 5 împotrivă și 1 pentru ) și pe Marinela Mincă, pentru funcția de adjunct al DNA, dar și pe Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat în OFF The Record, pe Mediafax, și această situație:

„Iar la cei avizați negativ, legea spune că trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori. Pentru că eu la Secția de Procurori n-am trimis o propunere subiectivă. Eu am trimis o propunere bazată pe argumente concrete și sunt pagini întregi de motivare, de ce am considerat că o persoană este potrivită, a fost o comisie și la noi. Din comisie au făcut parte și colegi procurori. Am avut un psiholog, am avut un expert în  management. Deci, sunt niște propuneri motivate. Și de la CSM vom primi probabil niște hotărâri motivate, vom vedea care sunt motivele și vom pune întrebări candidaților ca să verificăm toate cele aspecte să nu rămână nimic neverificat”.

„Și eu, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie”

Ministrul Radu Marinescu a comentat înscrierile în concurs:

„Mi-a plăcut faptul că procurorii, în interviurile lor, au arătat că se simte nevoia unor anumite prioritizări, pe domenii. Cei care sunt la instituția specializată au vorbit și de Sănătate. (…) În contextul în care apăruse și acel material Recorder și se deschisese o discuție acută despre Justiție, a fost și contextul în care s-a discutat de procurorii curajoși, de judecătorii curajoși. Și în acest context, și eu, și alți factori, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie și mi-aș fi dorit să fie așa. (…) Nu pot să vă răspund (n.r. de ce n-au venit). Eu a trebuit să evaluez pe cei care s-au prezentat. Probabil, domnul Pîrlog, pentru a suplini numărul mai redus de candidați, dânsul s-a înscris în mai multe părți și e dreptul dânsului să o facă. Este foarte bine că au venit acești oameni. (…) Primul lucru – ca să câștigi, trebuie să participi la o competiție. De aceea, eu nu pot accepta retorica potrivit căreia totul ar fi lipsit de orice fel de semnificație, de orice fel de valoare, pentru că nu s-au înscris mai mulți sau nu s-au înscris nu știu pe cine are cineva în vedere care face o astfel de critică. (…) Pentru mine contează procedurile. Eu am o formare profesională în domeniul juridic în care rigoarea și normele și instrumentele contează. Retorica nu ajută la nimic aici. Trebuia să vină cineva, să depună un dosar, să depună un proiect. (…) Cei care s-au înscris au fost evaluați. Aceste evaluări au fost foarte meticuloase, au durat 2 ore pe candidat, s-au pus foarte multe întrebări (…)”.

Radu Marinescu: „Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat.(…) Cine este președintele României? Este persoana cu cea mai mare reprezentativitate în statul român”

Ministrul Radu Marinescu a susținut că actuala procedură de numire este una echilibrată între puterile statului:

„Uneori noi funcționăm la extreme. (…) Am vrut foarte multă independență a Justiției, ne-am dorit să avem independență a Justiției pentru că ne-am temut că politicul contaminează Justiția, nu? Bun, și am adoptat acele lege ale Justiției din 2022 care sunt marca unei deosebite independențe a Justiției. Uitați-vă că președinte Înaltei Curți nu mai este numit de președinte. Dar sunt și foarte multe nemulțumiri. Nu? Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat. Justiția este ocupată de ea însăși. Cine o ocupă?  Deci nici așa nu e bine. Am lăsat prea multă libertate, lipsesc checks and balances, pentru că toată filozofia aceasta plecând de la origini până în momentul de față a puterilor, presupune și ca ele să se controleze reciproc.

Ori, mulți spun în momentul de față că nu avem checks and balances, pentru că justiția este închisă perfect în sistemul său de autoreglare, de autoguvernare, de autoconducere. Și atunci sunt voci care spun da, fac ce vor ei, da, uite că este ocupată de către o grupare sau o altă grupare sau a treia grupare sau nu mai știu ce grupări.

Și atunci apare ideea de a se interveni cumva.

Mie, ca Ministru a Justiției, mi se trimit sute și mii de mesaje spunând faceți, faceți, luați măsuri. Eu explic întotdeauna, de bună credință, cu legea în mână, că instrumentele ministrului sunt limitate și acestea sunt. Deci, avem o independență, dar se pare că nu e bine nici că o avem. Acum când vorbim de procurori, avem un mecanism care presupune… Păi și secția de procurori, ne-au venit nouă propunerii, evident, în care doresc să preia cu totul această procedură, pentru că, probabil, să scoată și Ministrul Justiției, să scoată și pe domnul președinte, să scoată pe toată lumea și nu mai dânșii și  să decidă. Bun, dar, haideți să o luăm și altfel.

Cine este președintele României? Este persoana cu cea mai mare reprezentativitate în statul român. Este persoana care preia toate grijile și preocupările societății, le distilează acolo în laboratoarele de gândire și, pe urmă, le transmite mai departe către diverși vectori din societate care pot să rezolve problemele și să… Păi, și atunci, nu președintele României ar trebui până la urmă să decidă cineva, conduce marile parchete? Pentru că asta este o direcție. Președintele României a gândit, împreună cu toți factorii de relevanță, o strategie de apărare. Gândește strategiile naționale că ăsta este și rolul lui până la urmă. Bineînțeles, se repet în limita competenților cu guvern, cu parlament, cu toată lumea. Și atunci nu trebuie să transmită aceste chestiuni către societate prin intermediul Ministerului Public care veghează tocmai… Da, partea puterii executive, că și președintele e partea puterii executive. Cumva, deci există o logică în lucruri”.

San Antonio de los Cobres, aflat la circa 3.775 de metri altitudine, a fost locuit timp de cel puțin 7.000 de ani. Apa fântânilor locale conținea până în 2012 aproximativ 200 micrograme de arsenic pe litru – de 20 de ori peste limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (10 micrograme/litru).

În ciuda expunerii prelungite la niveluri extrem de toxice, locuitorii produceau mai puțin monometilarsonic (MMA), forma intermediară cea mai periculoasă, și mai mult dimetilarsonic (DMA), mai ușor de eliminat prin urină. Aceasta indică o eficiență excepțională în procesarea arsenicului.

Cercetătorii de la Universitatea Uppsala, conduși de Carina Schlebusch și Lucie Gattepaille, au analizat ADN-ul a 124 de femei din San Antonio de los Cobres și au identificat un grup de variante genetice aproape de gena AS3MT (arsenic (+3 oxidation state) methyltransferase), cunoscută pentru rolul său în metabolizarea arsenicului. Aceste variante erau mult mai frecvente în rândul populației argentiniene comparativ cu populații genetic apropiate din Peru și Columbia.

Rezultatele sugerează că selecția naturală a favorizat persoanele purtătoare ale acestor variante, care reduc acumularea formelor intermediare toxice și sporesc eliminarea arsenicului din organism.

Studiul, publicat în jurnalul Molecular Biology and Evolution, oferă un exemplu clar de adaptare umană la un stres chimic sever și ar putea avea relevanță pentru alte populații andine expuse pe termen lung la arsenic.

Cercetătorii subliniază că purtătorii haplotipului de toleranță la arsenic ar fi avut un avantaj evolutiv semnificativ în astfel de medii, demonstrând modul în care populațiile umane pot evolua în răspuns la condiții extreme de mediu.