Elevii de clasa a XII-a susțin luni, 23 martie, proba scrisă la Limba și literatura română din cadrul simulării examenului de Bacalaureat 2026, într-un exercițiu național care implică peste 143.000 de candidați, relatează EduPedu.

Accesul în sălile de examen este permis până la ora 8:30, iar proba începe la ora 9:00, moment în care sunt deschise plicurile sigilate cu subiectele.

Elevii au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea cerințelor, iar timpul este calculat din momentul în care subiectele sunt distribuite.

63 de școli nu participă

Simularea se desfășoară în majoritatea unităților de învățământ, însă 63 de școli, reprezentând 4,41% din total, au anunțat că nu participă, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Educației.

Lucrările trebuie redactate începând cu a doua pagină a foii tipizate, iar elevii sunt informați despre această regulă înainte de începerea probei.

În cazul în care apare o greșeală, corectarea se face prin tăierea cu o linie orizontală a variantei greșite și completarea răspunsului corect alături.

După finalizarea lucrării, elevii au obligația de a numerota paginile, indicând atât numărul curent, cât și totalul acestora.

Toate paginile scrise sunt luate în considerare, inclusiv cele pe care apar doar câteva rânduri. Spațiile rămase libere sunt barate de către profesorii asistenți.

Un element important al simulării este evaluarea digitalizată

După predare, lucrările sunt scanate în prezența elevilor, iar asistenții verifică dacă numărul de pagini corespunde și dacă documentele sunt lizibile. Ulterior, acestea sunt încărcate pe platforma dedicată evaluării.

Elevii pot părăsi sala înainte de expirarea timpului doar după cel puțin o oră și jumătate de la distribuirea subiectelor, însă fără a avea voie să ia subiectele cu ei.

Simularea are rolul de a-i familiariza pe elevi cu rigorile examenului real și de a oferi un reper în pregătirea pentru Bacalaureatul din vară.

UPDATE: Mesajul turnului de control LaGuardia

Înregistrările audio din turnul de control au surprins momentele imediat anterioare incidentului. Potrivit discuțiilor dintre controlorii de trafic aerian și echipaj, un camion operațional primise inițial permisiunea de a traversa pista. La câteva secunde după autorizare, controlorul a transmis însă un ordin urgent ca vehiculul să se oprească, înainte de a anunța că a avut loc o coliziune pe pistă. „JAZZ 646, văd că ați intrat în coliziune cu vehiculul. Mențineți poziția. Știu că nu vă puteți deplasa. Vehiculele de intervenție se îndreaptă spre dumneavoastră”, spune controlorul în înregistrarea publicată de platforma LiveATC.net.

Știrea inițială

Autoritățile au anunțat că un avion regional, de tip CRJ-900, provenit din Montreal, a fost implicat în coliziune. 

Pompierii din New York au confirmat intervenția la fața locului, precizând că a răspuns unui incident între o aeronavă și un vehicul aflat pe pistă.

🔴 La Guardia Havalimanı’nda bir uçak pistte itfaiye aracıyla çarpıştı.

Uçakta yaklaşık 100 yolcu bulunuyordu ve sağlık durumları değerlendiriliyor. Medya raporlarına göre dört kişinin yaralandığı bildiriliyor. pic.twitter.com/US49WJrRuv

— dbh (@dbhaberx) March 23, 2026

Administrația Federală a Aviației (FAA) a anunțat închiderea aeroportului din cauza unei „urgențe”, avertizând că există o probabilitate ridicată ca această măsură să fie prelungită. 

Astfel, toate zborurile programate să decoleze de pe aeroport   au fost întârziate sau anulate luni dimineață, notează Le Figaro. 

Aeroportul LaGuardia se confrunta deja cu perturbări ale zborurilor din cauza condițiilor meteo nefavorabile, iar pasagerii întâmpinau întârzieri la controlul de securitate din cauza lipsei de personal, generată de lipsa finanțării federale.

După șase zile consecutive de majorări, benzina standard a ajuns să coste 9,13 lei/litru, iar motorina – 9,83 lei/litru, pe fondul tensiunilor geopolitice, care au dus la creșteri zilnice ale cotațiilor petrolului.

În alte stații, prețul motorinei ajunge chiar și la 9,99 de lei/litru.

La începutul lunii martie, prețul benzinei standard se situa între 7,92 și 8,07 lei/litru, în timp ce prețul motorinei a crescut de la 8,24 la 8,37 de lei/litru.

Un plin de 500 de lei

În această perioadă, creșterile prețurilor au fost mai lente, însă, în câteva zile, au început să urce rapid.

Au fost anunțate scumpiri consecutine timp de șase zile, astfel că, la mijlocul lui martie, motorina a ajuns să sară de 9 lei.

Pe 12 martie, benzina costa aproximativ 8,25 – 8,50 de lei/litru, motorina-standard era de 8,70 – 8,90 de lei/litru, în timp ce motorina premium trecea de 9 lei.

Un plin de 50 de litri costă acum între 450 și 500 de lei.

Albania a trecut de 10 lei

Comparativ cu România, țările din vecinătate se situează între două extreme: în Bulgaria și Macedonia, de pildă, benzina e 6,6 lei/litru (Bulgaria) și 6,5 – 6,8 lei/itru (Macedonia).

În Serbia, benzina costă 8,5 – 9 lei, iar în Albania a trecut de pragul psihologic de 10 lei – 10,3 lei/litru.

În Grecia benzina costă 9 – 10 lei/litru.

Motorina costă 7,3 lei/litru în Bulgaria, 6,5 – 7 lei/litru în Macedonia, 7,5 – 8 lei/litru în Serbia.

În Slovenia costă 9 – 10 lei/litru, iar în Albania – 10,5 lei/litru.

Așadar, România se situează printre țările cu cele mai mari prețuri la carburanți, în timp ce Bulgaria și Macedonia de Nord au, încă, prețurile cele mai bune din regiune.

Potrivit estimărilor celor mai optimiste, motorina ar ajunge să coste 11,5 lei/litru până la sfârșitul primăverii, pe fondul cererii ridicate și al stocurilor reduse din Europa.

Analize mai pesimiste estimează că prețul motorinei va ajunge la 16,8 lei/litru, dacă petrolul ajunge la 150 de dolari/baril.

Show-ul sud-coreean „Culinary Class Wars”, care și-a încheiat al doilea sezon pe 13 ianuarie, a avut un impact direct asupra restaurantelor în care activează bucătarii participanți. Potrivit unui raport al platformei de rezervări CatchTable, publicat în presa sud-coreeană, rezervările și listele de așteptare pentru aceste restaurante au crescut, în medie, cu 303% în primele cinci săptămâni după premiera sezonului doi, comparativ cu cele cinci săptămâni anterioare, scrie CNBC.

Conceptul emisiunii împarte bucătarii în două categorii: „Black Spoons”, maeștri mai puțin cunoscuți, și „White Spoons”, bucătari de elită. Formatul reflectă contrastul dintre gastronomia stradală și experiențele culinare de tip Michelin. Astfel, telespectatorii au devenit extrem de curioși să încerce ambele tipuri de experiențe.

Turismul culinar, tot mai important pentru călători

Succesul emisiunii se înscrie într-un trend mai larg: creșterea interesului pentru turismul gastronomic. Potrivit unui sondaj realizat de Euromonitor International privind stilul de viață în regiunea Asia-Pacific pentru 2025, milenialii și reprezentanții generației Z sunt din ce în ce mai interesați să experimenteze culturi diferite prin intermediul mâncării.

Dawn Teo, director operațional al companiei hoteliere și de restaurante Amara Holdings din Singapore, spune că impactul show-ului este vizibil în industrie. În timpul unei vizite la Seul, în octombrie anul trecut, rezervările la restaurantele prezentate în emisiune erau aproape imposibil de obținut. „Astfel de producții îi fac pe oameni să acorde mult mai multă atenție gastronomiei unei destinații”, a spus Teo.

Strategii naționale pentru turismul gastronomic

Interesul pentru gastronomie ca element central al experienței turistice este reflectat și în politicile publice. Ministerul Culturii, Sportului și Turismului din Coreea de Sud a anunțat că va include turismul gastronomic în strategia sa pentru 2026.

Fenomenul nu este limitat la Coreea de Sud. În Singapore, mâncarea a fost unul dintre principalii factori care au contribuit la nivelul record al cheltuielilor turiștilor între ianuarie și septembrie 2025. Conform datelor Singapore Tourism Board, veniturile din sectorul alimentației și băuturilor au crescut cu 15% față de aceeași perioadă din 2024. De remarcat este faptul că numărul total al vizitatorilor a crescut cu doar 2,3%.

În Japonia, aproximativ 82% dintre turiști au declarat în 2024 că degustarea mâncării japoneze este una dintre principalele așteptări ale călătoriei lor. Numărul a crescut simțitor, față de aproximativ 70% în 2015.

Mâncarea, o poartă către cultura locală

Experții din industria turismului spun că gastronomia este una dintre cele mai autentice modalități prin care vizitatorii pot descoperi cultura unei țări. „Nu mai este vorba doar despre călătorie, ci despre cultură. După pandemie, oamenii vor să meargă în locuri mai puțin cunoscute. Există dorința să interacționeze cu localnicii într-un mod cât mai autentic”, a declarat Erik Wolf, fondatorul World Food Travel Association.

Tot mai multe hoteluri încearcă să valorifice acest interes. Potrivit raportului Hilton Trends 2025, aproape unul din cinci turiști caută în mod activ restaurante noi sau experiențe culinare atunci când călătorește. Un procent de 60% dintre turiștii de lux consideră oferta gastronomică a hotelului un factor important în alegerea cazării.

De la fine dining la street food

Hotelurile încearcă să ofere experiențe culinare care depășesc ideea tradițională de restaurant hotelier. Candice D’Cruz, vicepreședinte al brandurilor de lux Hilton în Asia-Pacific, spune că restaurantele din hoteluri trebuie să devină destinații gastronomice în sine. Ele nu trebuie să fie doar niște servicii pentru oaspeți. În același timp, mulți turiști sunt atrași și de mâncarea stradală. În Singapore, Amara Holdings organizează tururi ghidate prin piețe locale și centre de tip „hawker”. Acolo vizitatorii pot descoperi preparate tradiționale accesibile.

Pentru operatorii hotelieri, faptul că turiștii aleg să mănânce în astfel de locuri nu este o pierdere. „Este un câștig dacă putem oferi acces la experiențe culinare autentice din jurul hotelului”, spune Teo.

Experiența gastronomică, mai mult decât o masă

Chef Eric Neo, director culinar la hotelul Capella Singapore, consideră că experiențele culinare de tip fine dining oferă o dimensiune suplimentară. Se caută povestea din spatele preparatelor și interacțiunea dintre bucătari și oaspeți. Capella organizează tururi prin piețe locale în care bucătarii îi ghidează pe turiști în alegerea ingredientelor. Apoi, se prepară împreună mâncarea, în bucătăria hotelului.

Astfel de inițiative arată cum gastronomia devine tot mai mult un element central al experienței de călătorie. Producții media precum „Culinary Class Wars” reușesc șă contribuie la transformarea restaurantelor și bucătarilor în adevărate atracții turistice.

Ședința Consiliului Național de Securitate (CNS) a fost convocată pentru luni la ora 11.00.

Convocarea a fost făcută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Pe agenda ședinței sunt cuprinse măsurile necesare pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și pentru a preveni riscurile de securitate generate de acest fenomen, potrivit unui comunicat al Președinției Republicii Moldova.

Șefa statului va susține o conferință de presă, după ședința CNS.

Imaginile de la Teheran, surprinse cu satelitul arată că incendiile toxice cauzate de bombardamentele Israelului asupra depozitelor de țiței, în că ard la zile bune după atacuri, ceea ce a stârnit frică, dar și complicații serioase ale stării de sănătate pentru milioane de locuitori ai capitalei Iraniene, potrivit The Guardian. 

Norii de fum de la bombardamentele din 7 martie asupra multiplelor instalații petroliere au învăluit Teheranul cu poluatori: funingine, particule de petrol și chiar dioxid de carbon. La câteva ore după atac, o furtună a izbucnit la Teheran, spălând toate acele particule cu o ploaie cu o „ploaie neagră”, încărcate de toate acele particule.

Efecte negative asupra sănătății

The Guardian a discutat cu câțiva dintre rezidenții Teheranului, care au descris că au dureri de cap, iritații ale ochilor și pielii, dar și dificultăți în respirație. Experții au trans un semnal de alarmă că aceste simptome reprezintă doar începutul, fiind asociate cu riscuri ale sănătății pe termen lung, precum dezvoltarea unor boli cardiovasculare, deficiențe cognitive, leziuni ale ADN-ului și cancer.

Medicii iranieni au difuzat informații cu privire la pericolele ploii acide, oferind recomandări precum evitarea șederii în aer liber, spălarea hainelor contaminate, utilizarea măștilor N95 și evitarea statului sub copaci.

O locuitoare din Teheran a declarat pentru ziarul „The Guardian” că o piscină în aer liber pe care o foloseau ca sursă de apă de urgență s-a înnegrit în urma precipitațiilor radioactive generate de atacuri. Ea a mai spus că străzile erau negre și alunecoase.

Akshay Deoras, cercetător la Universitatea din Reading, a declarat că simptomele semnalate de locuitorii din Teheran se potrivesc cu incendiile de petrol care produc compuși de sulf și azot ce pot forma acizi dacă se dizolvă în apa de ploaie. Picăturile de ploaie din timpul furtunii, a spus Deoras, au acționat „ca niște mici bureți sau magneți, colectând tot ce se afla în aer pe măsură ce cădeau, motiv pentru care locuitorii au observat ceea ce este descris drept «ploaie neagră»”.

Instalațiile petroliera au continuat să ardă chiar și la 3 zile după atacuri

Reamintim că, în atacurile din 7 martie au fost lovite instalațiile petroliere de la Teheran, dar și din împrejurimi: depozitul Shahran din nord-vest – al cărui atac a cauzat degajarea în atmosferă a unui nor dens de fum negru. De asemenea, au fost lovite depozitul petrolier Aqdasieh din nord-est, rafinăria din Teheran din sud și instalația Shahid Dolati din vest.

Imagini din satelit au arătat că depozitul Shahran, dar și rafinăria de la Teheran încă ardeau chiar și la două zile după atac. O altă imagine, surprinsă chiar și la a treia zi după atac, cu un satelit al Agenției Spațiale Europene au arătat că cele două incendii încă mocneau. Cu toate acestea, flăcările, dar și fumul, erau încă vizibile la depozitul petrolier Aqdasieh.

Aerul din Teheran era irespirabil chiar și înainte de atacuri

Locuitorii spun că aerul din capitală este de ani buni de nerespirat – poluarea cronică a aerului din Teheran a fost mult timp agravată de utilizarea „mazutului”, un combustibil de încălzire de calitate inferioară.

Însă particulele eliberate de exploziile din această lună au avut o amploare cu totul diferită și s-au depus pe mașini, drumuri și acoperișuri în toată capitala.

Directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că atacul risca să „contamineze alimentele, apa și aerul – pericole care pot avea efecte grave asupra sănătății, în special asupra copiilor, persoanelor în vârstă și persoanelor cu afecțiuni medicale preexistente”.

Războiul din Orientul Mijlociu a intrat deja în cea de-a patra săptămână, iar bombardamentele continuă.

Potrivit autorităților locale și organizațiilor internaționale, violențele a început după moartea unui colonist israelian de 18 ani, ucis sâmbătă după ce ar fi fost lovit de un vehicul condus de un palestinian, în timp ce se afla pe un ATV. Poliția israeliană investighează dacă incidentul a fost intenționat sau doar un accident.

În orele care au urmat, pe grupurile de WhatsApp folosite de coloniștii israelieni au circulat apeluri la o „campanie de răzbunare”. Potrivit unui oficial din domeniul apărării, citat luni de Le Figaro, „peste 20 de atacuri au avut loc doar în noaptea de sâmbătă spre duminică”.

Sate atacate, oameni răniți

Printre localitățile vizate se numără mai multe sate palestiniene din nordul Cisiordaniei, în apropiere de orașul Nablus, unul dintre cele mai mari centre urbane din zonă. Imagini distribuite online arată zeci de persoane mascate care intră în sate, incendiază vehicule și vandalizează clădiri.

Societatea Semilunii Roșii Palestiniene, organizația umanitară echivalentă Crucii Roșii în teritoriile palestiniene, a anunțat că cel puțin trei persoane au fost rănite la cap în urma confruntărilor și transportate la spital.

Armata israeliană a transmis că a trimis trupe și unități de poliție de frontieră în zonă, după ce a primit sesizări privind incendierile și tulburările provocate de civilii israelieni.

Atacuri în timpul unei mari sărbători

Poliția israeliană a anunțat duminică reținerea a cinci persoane, fără să le precizeze identitatea. Un ofițer al poliției de frontieră israeliene a fost rănit după ce coloniștii au atacat forțele de ordine.

Organizația israeliană pentru drepturile omului Yesh Din a descris incidentele drept „o noapte de pogromuri”, termen folosit pentru a descrie atacuri violente împotriva civililor, și a acuzat autoritățile că nu au intervenit preventiv, deși existau informații despre posibile atacuri.

Ministerul palestinian de Externe a condamnat violențele, acuzând „incendierea locuințelor și terorizarea civililor” în timpul sărbătorii Eid al-Fitr, care marchează încheierea Ramadanului.

Oficiali israelieni condamnă violențele coloniștilor

Potrivit datelor ONU, șase palestinieni au fost uciși de coloniști de la începutul lunii martie, iar violențele s-au intensificat după declanșarea conflictului dintre Israel și Iran. Recent, Uniunea Europeană și Regatul Unit au cerut Israelului să oprească valul de atacuri ale coloniștilor.

Liderul opoziției de centru-stânga din Israel, Yair Golan, a acuzat guvernul că permite aceste acțiuni, afirmând că „terorismul evreiesc se extinde” odată cu războiul împotriva Iranului. După un atac care a avut loc săptămâna trecută, chiar și șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a calificat violențele coloniștilor drept „inacceptabile din punct de vedere moral și etic”.

Coloniile israeliene, ilegale

Israelul a construit aproximativ 160 de colonii în Cisiordania și Ierusalimul de Est, după ce a ocupat aceste teritorii în urma războiului din 1967. În prezent, în aceste colonii trăiesc circa 700.000 de israelieni.

Aproximativ 3,3 milioane de palestinieni locuiesc în aceleași teritorii, multe dintre comunități fiind separate de drumuri și zone controlate de armata israeliană.

Potrivit dreptului internațional, coloniile sunt considerate ilegale de majoritatea comunității internaționale deoarece sunt construite pe teritorii ocupate, însă Israelul contestă această interpretare.

Inițiativa a pornit în 2021, când Camera Meșteșugarilor din Freiburg – organizație care reprezintă meseriile tradiționale și companiile din acest sector – a fost contactată de o agenție de recrutare din India. Mesajul propunea trimiterea de tineri pentru programe de formare profesională în Germania.

„Aveam mulți angajatori disperați, care nu găseau oameni să lucreze pentru ei”, a explicat reprezentantul de atunci al organizației, citat de BBC.

Meserii în declin, salvate de muncitori străini

Unul dintre cele mai afectate sectoare este cel al măcelăriilor. Numărul afacerilor de familie a scăzut puternic în ultimele două decenii, iar interesul tinerilor germani pentru aceste meserii este tot mai redus. „Meseria este grea, iar de aproximativ 25 de ani tinerii aleg cu totul alte direcții”, a declarat șeful unei bresle locale a măcelarilor, Joachim Lederer.

Primii 13 tineri indieni au ajuns în Germania în 2022, pentru ucenicie în mici orașe din sud-vestul țării. Astăzi, numărul lor a crescut la aproximativ 200 doar în acest sector. „Nu aș mai fi fost în afaceri astăzi fără India”, a spus un angajator din domeniu, care are acum mai mulți lucrători recrutați prin acest program.

Salarii mai mari

Pentru mulți dintre cei care pleacă, decizia este una pragmatică: oportunitățile limitate din India și salariile mai mari din Europa. „Nu voiam să investesc într-o facultate și apoi să ajung să lucrez pe un salariu mic în India. În Germania avem salarii mai mari și pot să-mi și ajut familia”, a declarat unul dintre tinerii aflați în program.

Alții invocă dificultatea de a găsi un loc de muncă în domeniul lor, chiar și cu studii superioare. Combinând munca și educația, sistemul german de formare profesională – cunoscut ca „Ausbildung” – oferă o alternativă practică la studiile universitare clasice.

Necesarul anual: 288.000 de muncitori străini

Germania are nevoie de aproximativ 288.000 de muncitori străini în fiecare an, potrivit unui studiu realizat de Fundația Bertelsmann, un institut german de analiză economică și socială. În lipsa acestora, forța de muncă ar putea scădea cu 10% până în 2040.

Problema este una structurală: generațiile născute după al doilea război mondial ies la pensie, iar numărul tinerilor este insuficient pentru a le lua locul.

Se caută educatori

Deficitul nu afectează doar mediul privat. Și administrațiile locale întâmpină dificultăți în recrutare, inclusiv pentru posturi din educație. Diana Stöcker, primarul orașului Weil am Rhein și membră a Uniunii Creștin-Democrate din Germania (CDU), partid conservator aflat printre principalele formațiuni politice germane, a confirmat că autoritățile locale caută soluții inclusiv în afara țării.

„Am căutat personal în toată Germania, dar este foarte greu de găsit”, a spus ea, referindu-se la lipsa educatorilor. „Trebuie să ne uităm peste hotare. Este singura posibilitate”.

În același timp, India dispune de un surplus semnificativ de tineri. „India are aproximativ 600 de milioane de persoane sub 25 de ani și un excedent de forță de muncă”, a explicat unul dintre reprezentanții agenției de recrutare Magic Billion, implicată în program.

90.000 de muncitori din India, anual

Accesul lucrătorilor indieni pe piața muncii din Germania a fost înlesnit de acordul de mobilitate semnat între cele două țări în 2022. Ulterior, autoritățile germane au majorat semnificativ cota de vize pentru muncitorii calificați din India, de la 20.000 la 90.000 de persoane pe an.

Datele oficiale arată o creștere rapidă a numărului de angajați indieni: peste 136.000 în 2024, față de aproximativ 23.000 în 2015.

Oficialul a declarat că, în prezent, piața mondială pierde aproximativ 11 milioane de barili de petrol pe zi, un nivel care depășește impactul combinat al celor două mari crize petroliere din anii ”70. „Această criză echivalează, în acest moment, cu două crize petroliere și un colaps al pieței gazelor la un loc”, a spus Birol, citat de Le Figaro.

Pierderi istorice de producție

Birol a explicat că, în anii ”70, fiecare dintre marile crize petroliere a dus la pierderi de aproximativ cinci milioane de barili pe zi. În prezent, impactul este deja mai mare decât cele două episoade combinate, ceea ce amplifică presiunea asupra economiei globale.

În plus, cel puțin 40 de infrastructuri energetice au fost „grav sau foarte grav avariate” în nouă țări din regiune, în urma atacurilor și represaliilor militare. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, situația riscă să se deterioreze rapid în continuare dacă conflictul continuă.

Blocajul din Strâmtoarea Ormuz

Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume, este de facto blocată. Aproximativ 20% din fluxurile globale de hidrocarburi tranzitează acest punct strategic, iar întreruperea traficului afectează direct aprovizionarea globală.

Președintele american Donald Trump a avertizat că, în lipsa redeschiderii rapide a rutei maritime, Statele Unite ar putea lovi centralele electrice iraniene, „începând cu cea mai mare”.

În încercarea de a tempera creșterea prețurilor la petrol, Washingtonul a autorizat temporar vânzarea țițeiului iranian aflat pe nave. Autoritățile de la Teheran au transmis însă că nu dispun de surplusuri semnificative.

Avertisment mondial

„Nicio țară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă ea continuă în această direcție”, a avertizat Birol, subliniind că economia mondială se confruntă cu o amenințare majoră și că este nevoie de un răspuns coordonat la nivel internațional.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a provocat îngrijorări tot mai mari privind securitatea energetică globală. În ultimele săptămâni, Agenția Internațională a Energiei (IEA) a avertizat în repetate rânduri asupra unei posibile crize energetice de amploare, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din statele din Golful Persic, unele dintre cele mai importante zone producătoare de petrol și gaze din lume, scrie Il Post.

Potrivit agenției, întreruperea transporturilor prin această rută strategică a afectat fluxurile de petrol și gaze către piețele internaționale. Totodată, deteriorarea unor instalații energetice a redus puternic capacitatea de producție. Chiar dacă conflictul s-ar încheia rapid, efectele asupra piețelor energetice ar putea continua o perioadă îndelungată.

Raționalizarea, o primă alternativă într-o criză energetică

Până în prezent, impactul asupra populației și companiilor s-a manifestat în principal prin creșterea prețurilor la carburanți. În scenariul în care conflictul se prelungește însă, problema ar putea deveni una de disponibilitate a resurselor, nu doar de cost. Într-o astfel de situație, statele ar putea ajunge să raționalizeze consumul de petrol și gaze.

În acest context, IEA a elaborat un set de recomandări destinate guvernelor, companiilor și cetățenilor pentru reducerea consumului de energie. Agenția avertizează că liderii politici subestimează riscurile economice ale actualei crize energetice. Agenția o consideră cea mai gravă perturbare a aprovizionării cu energie din ultimele decenii. Există indicii că ar fi chiar mai severă decât criza petrolului din anii ’70.

Pentru statele europene, riscul de a rămâne complet fără petrol sau gaze este în prezent relativ redus, însă există vulnerabilități. În cazul Italiei, de exemplu, aproximativ 10% din gazul importat provine din Qatar. Lipsa unor surse alternative ar putea crea probleme în sezonul rece viitor. Cele mai expuse la eventuale penurii rămân însă economiile asiatice, către care se îndreaptă aproximativ 80% din petrolul și gazele transportate prin Strâmtoarea Ormuz.

Măsurile individuale și deciziile guvernamentale

Analiza agenției arată că măsurile individuale pot avea un impact limitat asupra consumului de gaze, dar pot contribui semnificativ la reducerea cererii de electricitate, în condițiile în care o parte importantă din energia electrică este produsă din gaz. Printre recomandări se numără reducerea consumului de electricitate în locuințe, utilizarea aparatelor electrice eficiente sau scăderea temperaturii pentru încălzire.

IEA subliniază însă că politicile publice rămân mult mai eficiente decât deciziile individuale. Un exemplu este perioada iernii 2022-2023, când, în urma reducerii livrărilor de gaze din Rusia, mai multe state europene au introdus restricții privind perioada de utilizare a încălzirii. În Italia, autoritățile au scurtat cu aproximativ o lună intervalul în care sistemele de încălzire puteau fi utilizate.

Revine telemunca? Măsurile deja adoptate de statele afectate

În ceea ce privește consumul de petrol, agenția consideră că schimbarea comportamentului individual poate avea un impact semnificativ. Una dintre cele mai eficiente măsuri este reducerea deplasărilor cu mașina personală sau optimizarea acestora.

Munca de acasă este una dintre soluțiile recomandate. Unele state asiatice au introdus deja măsuri în acest sens: Filipine și Pakistan au adoptat săptămâna de lucru de patru zile pentru angajații din sectorul public, iar Sri Lanka a decis închiderea instituțiilor publice în zilele de miercuri. Alte state din regiune, precum Laos, Thailanda și Vietnam, promovează activ telemunca.

Măsuri similare au fost aplicate și în Europa în timpul crizei energetice generate de invazia Rusiei în Ucraina. În acea perioadă, autoritățile din Milano au decis ca în fiecare vineri să oprească iluminatul și încălzirea în clădirile administrative, iar angajații să lucreze de acasă. De data aceasta, scopul ar fi reducerea utilizării autoturismelor pentru naveta zilnică.

Mașina personală și drumul spre locul de muncă

În economiile dezvoltate, autoturismele private reprezintă aproximativ 60% din consumul total de combustibil din transportul rutier. Deplasările către locul de muncă contribuie semnificativ la acest nivel de consum. Conform estimărilor IEA, trei zile de telemuncă pe săptămână ar putea reduce cererea națională de petrol și produse petroliere cu 2% până la 6%, în funcție de structura pieței muncii și de obiceiurile de mobilitate ale populației.

Pentru un angajat care se deplasează zilnic cu mașina, această măsură ar putea însemna o reducere de până la 20% a consumului de benzină. Pe lângă reducerea deplasărilor, agenția recomandă și adoptarea unui stil de condus mai eficient. Accelerațiile graduale, verificarea regulată a presiunii în anvelope și utilizarea moderată a aerului condiționat pot contribui la scăderea consumului de carburant.

IEA sugerează și relansarea conceptului de carpooling, utilizarea în comun a autoturismelor pentru deplasări. Această procedură permite împărțirea costurilor de combustibil și contribuie la reducerea numărului de vehicule pe drum.

Transportul public și cel aerian: restricții și temeri într-o criză energetică

În plan guvernamental, agenția propune măsuri precum reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi sau stimularea utilizării transportului public. De asemenea, ar putea fi introduse restricții parțiale de circulație pentru autoturisme, după modelul sistemului de circulație alternativă în funcție de numărul de înmatriculare.

Un alt sector vizat este cel al transportului aerian, unul dintre cei mai mari consumatori de combustibil. În opinia agenției, călătoriile de afaceri ar putea fi reduse cu aproximativ 40% pe termen scurt. Acest lucru ar duce la o scădere a cererii de combustibil pentru aviație cu 7% până la 15%. Companiile aeriene sunt deja îngrijorate de posibilitatea epuizării stocurilor de combustibil în doar câteva săptămâni, ceea ce ar putea forța reducerea numărului de zboruri chiar și în absența unor măsuri oficiale.