El a adăugat: „Discuțiile s-au concentrat în principal pe parametrii posibili pentru încheierea războiului. Apreciez foarte mult înțelegerea necesității monitorizării și supravegherii de către SUA a procesului de încheiere a războiului și de asigurare a unei securități reale.”, scrie SkyNews.

Liderul ucrainean a mai spus că, dacă există disponibilitatea de a merge mai departe, ar putea avea loc noi întâlniri încă de săptămâna viitoare.

„Ucraina lucrează pentru pace și securitate. Mulțumesc tuturor celor care ne ajută.”

„Românismul de stânga” a eșuat, iar „nivelul de trai al românilor este într-o spirală descendentă”, titrează publicația maghiară mandiner.hu, într-un articol publicat chiar de ziua Micii Uniri a României.

Articolul sugerează pe un ton vădit tendențios că Ungaria este mai dezvoltată decât România și că nivelul de trai din țara noastră este în cădere liberă după măsurile de austeritate luate de guvernul Bolojan.

„Guvernul Bolojan a adus România înapoi, prin măsurile de austeritate”

Această idee vine după ce, în ultimii ani, în Ungaria, narativul comun în ce privește starea economică a Ungariei era că Ungaria a rămas în urmă, este o ruină economică, și că „România a depășit Ungaria”.

„Cu toate acestea, măsurile de austeritate ale guvernului eurocrat de la București din august și apoi din ianuarie au arătat care este situația reală”, scrie publicația citată.

„Nici noi nu putem depăși România”

„Péter Magyar, liderul Partidului Tisza (formațiune de centru-dreapta, conservatoare, pro-europeană n. red.) susține că Ungaria este cea mai coruptă și mai săracă țară din UE, iar Ákos Péter Bod, economist afiliat partidului, a declarat în mai 2024: „Nici noi nu putem depăși România”.

După creșterea economică de la mijlocul anilor 2010, emigrația masivă „a lovit” țara noastră. Publicația mai arată că, la fenomenul emigrației masive, se adaugă economia neagră din toate domeniile.

Aceasta subliniază că doar într-un singur an salariul minim din România a depășit salariul minim din Ungaria și atrage atenția că, de fapt, un sfert dintre angajații români se mulțumesc cu un astfel de salariu, pe câtă vreme, în Ungaria – doar „o douăzecime” acceptă un asemenea salariu:

„Un bun exemplu este cuantumul salariului minim: a existat, într-adevăr, un an în care cel din România a fost mai mare decât cel din Ungaria, dar analizele nu au ținut cont de faptul că, potrivit bazei de date a Confederației Europene a Sindicatelor, în România, peste un sfert dintre angajați lucrează pentru o astfel de sumă, în timp ce în Ungaria, doar o douăzecime”, notează, cu satisfacție, publicația maghiară.

Polonia, care cheltuiește deja aproape 5% din PIB-ul său pentru consolidarea sistemelor sale de apărare, a estimat recent că un „scut” anti-drone la granița sa de est ar putea costa în jur de două miliarde de euro, potrivit Le Figaro.

Potrivit ministrului polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, contractul dintre Varșovia și un consorțiu internațional creat pentru a satisface „o nevoie operațională urgentă” ar trebui semnat până la sfârșitul lunii ianuarie.

„Negocierile dintre Agenția Poloneză pentru Armament și consorțiul înființat pentru acest proiect (…) sunt deja încheiate ”, a declarat ministrul pentru cotidianul Gazeta Wyborcza, fără a menționa valoarea investiției.

Polonia monitorizează îndeaproape atacurile dronelor rusești din Ucraina

Noul sistem se va baza pe „diferite tipuri de armament” furnizate în principal de furnizori locali, dar în cooperare cu grupuri străine, a adăugat ministrul. Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a menționat semnarea anul trecut a unui contract cu grupul american Anduril, în timp ce compania norvegiană Kongsberg „se numără printre grupurile cu care suntem în discuții”.

Polonia, care monitorizează îndeaproape atacurile masive ale dronelor rusești din Ucraina, s-a confruntat și ea cu incursiuni ale aeronavelor rusești pe teritoriul său. Deși recent s-a oferit să furnizeze Kievului ultimele avioane de vânătoare MiG-29 de proiectare sovietică rămase, Varșovia și-a exprimat simultan interesul pentru tehnologia ucraineană a dronelor, care a cunoscut o dezvoltare semnificativă de la începutul invaziei rusești de acum aproape patru ani.

Declarațiile au fost făcute într-un mesaj public transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicațiilor Sociale, scrie AFP.

Suveranul Pontif a subliniat că inteligența artificială, în special chatbot-urile bazate pe modele lingvistice mari (LLM), precum ChatGPT sau Gemini, reprezintă un risc major prin capacitatea lor de „persuasiune ocultă”. Potrivit Papei Leon al XIV-lea, aceste sisteme pot influența opiniile utilizatorilor fără ca aceștia să fie pe deplin conștienți de mecanismele din spatele interacțiunilor digitale.

Papa Leon al XIV-lea a avertizat că modelele de inteligență artificială sunt construite pe baza viziunii asupra lumii a dezvoltatorilor lor și pot perpetua stereotipuri și prejudecăți existente în datele utilizate.

„Modelele de AI pot impune moduri de gândire prin reproducerea prejudecăților prezente în seturile de date”, a transmis Suveranul Pontif.

Controlul oligopolistic, un nou pericol al inteligenței artificiale

Un alt aspect criticat de Papa Leon al XIV-lea este concentrarea puterii în domeniul inteligenței artificiale în mâinile unui număr redus de companii globale. Acesta a vorbit despre riscul unui „control oligopolistic” care ar putea influența masiv societatea, economia și comunicarea publică, fără mecanisme democratice de control.

În fața acestor riscuri, Papa Leon al XIV-lea susține introducerea alfabetizării media, informaționale și AI în toate nivelurile sistemului educațional. Liderul Bisericii Catolice consideră că educația este esențială pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă modul în care funcționează inteligența artificială și să utilizeze responsabil aceste tehnologii.

Papa a reiterat și poziția sa fermă împotriva utilizării inteligenței artificiale în domeniul militar, condamnând delegarea deciziilor privind viața și moartea oamenilor către mașini, pe care a descris-o drept „o spirală distructivă”.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că referendumul în Justiție pe care l-a anunțat după întâlnirile de la Cotroceni cu mai mulți magistrați va fi organizat, nu peste mult timp.

„Am început. Și suntem în analiza unui sistem informatic în care anonimitatea celor care participă la sondaj să fie, acest referendum consultare, cum vreți să-i spuneți, să fie cât mai bine protejată.

În momentul în care o să avem soluția informatică, vă anunțăm”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Nicușor Dan a anunțat la începutul lunii că va continua consultările cu magistrații și va organiza un referendum de tip consultativ în interiorul sistemului judiciar, în contextul tensiunilor apărute după investigația Recorder care a readus în prim-plan problemele din justiție și modul de funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii.

Statul Major al Forțelor Navale, care anunță trecerea la cele veșnice a viceamiralului în retragere Dorin Dănilă, fost șef al instituției în perioada 2006 – 2010, anunță Forțele Navale Române.

„Statul Major al Forțelor Navale transmite familiei îndurerate sincere condoleanțe și o asigură de sprijinul necesar în aceste momente grele.

Dumnezeu să îl odihnească în pace”, a transmis SMFN.

Cine a fost Viceamiralul Dorin Dănilă

Viceamiralul Dorin Dănilă (n. 1953, Brașov) este ofițer superior în rezervă al Forțelor Navale Române.

Absolvent al Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1976), unde a terminat al doilea în promoție, și al Academiei Militare din București, și-a construit o carieră militară de peste trei decenii în structurile operative și de comandă ale Marinei Militare.

A deținut funcții-cheie, printre care comandant al Divizionului 50 Corvete/Fregate Mangalia, comandant al Bazei Maritime Constanța, comandant al Comandamentului Flotei și, între 2006 și 2010, șef al Statului Major al Forțelor Navale.

A coordonat misiuni navale internaționale în Marea Neagră, în cadrul exercițiilor NATO și de cooperare regională.

În 2010 a fost avansat la gradul de viceamiral și trecut în rezervă.

Duminică, începând cu ora 20:00, pe stadionul Arena Națională din București, va avea loc partida de fotbal dintre FCSB și CFR Cluj, contând pentru SuperLiga României. Pentru desfășurarea evenimentului în condiții de ordine și siguranță publică, Jandarmeria Capitalei, alături de celelalte instituții abilitate, va lua măsuri speciale atât în zona stadionului, cât și la nivelul întregii Capitale.

Accesul spectatorilor în arena sportivă va fi permis începând cu ora 18:30, exclusiv pe baza biletelor sau invitațiilor puse la dispoziție de organizator. Forțele de ordine vor asigura deplasarea în siguranță a suporterilor către și dinspre stadion, precum și menținerea unui climat de ordine publică.

Suporterii echipei oaspete, CFR Cluj, care se vor deplasa organizat, vor fi preluați la intrarea în București de către echipaje de jandarmerie și poliție și vor fi conduși spre stadion sub îndrumarea acestora. Accesul suporterilor FCSB în complexul sportiv se va face prin Bulevardul Basarabia și strada Maior Ion Coravu, pentru Tribuna I, Tribuna II și Peluza II Sud, în timp ce accesul suporterilor CFR Cluj va avea loc prin Bulevardul Pierre de Coubertin, pentru Peluza I Nord.

Jandarmeria Capitalei atrage atenția că 32 de suporteri ai echipei gazdă și 25 de suporteri ai echipei oaspete se află sub interdicția participării la meciuri de fotbal, iar orice tentativă a acestora de a intra în incinta stadionului constituie infracțiune, conform Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive.

Pentru acest meci vor fi aplicate măsuri suplimentare de control al persoanelor și autovehiculelor, în scopul prevenirii introducerii în stadion a materialelor pirotehnice sau a altor obiecte interzise de lege. În acest context, spectatorii sunt sfătuiți să ajungă din timp la stadion, pentru a evita aglomerația în zona porților de acces.

Reprezentanții Jandarmeriei recomandă suporterilor să manifeste răbdare, să respecte indicațiile forțelor de ordine, să evite implicarea în conflicte și să solicite sprijinul jandarmilor în cazul în care observă fapte antisociale. Părinții sunt rugați să acorde o atenție sporită supravegherii copiilor.

Totodată, autoritățile reamintesc că este strict interzis accesul în stadion cu băuturi alcoolice, materiale pirotehnice, obiecte periculoase sau simboluri și mesaje cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Încălcarea prevederilor legale va fi sancționată cu fermitate, inclusiv prin identificarea persoanelor implicate cu ajutorul înregistrărilor video și fotografiilor operative.

Jandarmeria Capitalei face apel la toți suporterii să dea dovadă de fair-play și comportament civilizat.

Șapte echipe s-au organizat sâmbătă să gătească live un meniu care a reunit rețete locale și regionale, într-un workshop colectiv menit să sărbătorească diversitatea din bucăria românească și plăcerea de a împărtăși o masă bună și spiritul Micii Uniri.

Atelierul de gătit, ajuns la cincea ediție, sub umbrela proiectului „Amintiri austoase”, s-a derulat în spațiile Conacului din Ceptura, Prahova și a fost coordonat de Chef Daniela Graura și Liviu Lambrino.

„Mâncarea este cel mai simplu liant”

Ideea atelierului de gătit „Mica Unire în bucate” a venit natural, după ani de proiecte derulate de echipa „Amintiri gustoase” în toată șara, povește Silvia Teodorescu, coordonatorul proiectului.

„De ani de zile am tot văzut în țară că oamenii se deschid și sunt mai dispuși să vorbească unul cu altul după ce mănâncă împreună și se cunosc într-un mod mai intim, mai uman. Și, acum că suntem într-o perioadă în care apare segregarea și tot felul de extremisme, este clar că mâncarea este cel mai simplu liant. Și nu puteam să nu sărbătorim Mica Unire, toți românii o sărbătoresc, fiecare cum, unii au mese în familie, alții mănâncă ce e specific la ei. Și am spus să facem, vorba chef-ului Liviu Lambrino, să facem un meniu de uniune națională și să alegem mâncarea pe care orice român ar putea să o acceseze în țară și să-i se să fie familiară”, dezvăluie Silvia Teodorescu.

Prepararea meniului –  care îți lasă gura apă doar când îl auzi detaliat- era, în timpul conversației cu Silvia, în plină desfășurare, cu cele șapte echipe împărțite la fiecare masă de lucru, iar fiecare fel propus aduce câte ceva specific din regiunile istorice ale României.

Primul fel este un unt de casă, cu păine prăjită la jar și cu scalii de trufe.

„Acest meniu este cumva gândit universal: dacă untul de casă este specific, să zicem, Țării Dornelor, pentru că acolo e și patria smântânii, a untului, al lactatelor de fermentație, pPână la urmă, cu toții am început să-l iubim, că și-n Ardeal găsești untul de casă. Și atunci cumva este un unt care îți spune mai mult despre zonele care sunt bogate în lapte, în pășuni, în cireze de de vacă, pentru că se face din lapte de vacă, din smântână de vacă și avem trufe românești, pe care le radem peste untul de casă”, explică Silvia.

Astfel, acest aparent simplu unt de casă unește zonele bogate în brânzeturi și lactate, adică Țara Dornelor, Bucovina și Ardealul, cu pâinea la jar, care vine din Secuime, pâinea cu cartofi pe care o găsești doar în Harghita și Covasna, care a fost adusă la eveniment de invitații din Odorheiu Secuiesc, și trufele negre,  care sunt originare din Prahova, județul – gazdă.

Un alt fel gătit sâmbătă este iar aparent banal,  „MBS” – Mămăligă cu Brănză și Smântână, mâncarea anilor de studenție cu puțini bani în buzunar.

„Acest MBS reunește brânzeturi maturate din zona Munteniei, brânză de capră, brânză de vacă maturată cu trufe, mămăligă cu mălai făcut la moară, deci nu are griș, tradiționale le ouă, dar și aici, repet, venim cu trufe și cu smântână bună”, povestește coordonatoarea proiectului.

Un preparat foarte lăudat a fost și unul specific din Țara Dornelor, o ciorbă ciocăneșteană, reinterpretată cu păstrăv afumat acrită cu gogoșar murat.

Nu au lipsit nici sarmalele „de uniune națională”, cu foi de varză și carne de porc și în frunze de viță, cu amestec se tocătură de piept de rață și vită. „Și sosul lor, că le unim, provine din samurzac, sosul dobrogean cu roșii și mujdei, din Dobrogea, se extrage un pic din usturoi și se face un sos din reducție de roșii cu proveniență dobrogeană peste aceste două tipuri de sarmale”, explică Silvia.

Iar la finalul mesei ajunge celebrul papanaș, care este gătit în numeroase feluri în România, fierți sau prăjiți, de diferite dimensiuni.

„Noi vom face iar un papanaș de uniune națională, pentru că avem papanajul tradițional, care se face cu brânză de vaci în compoziție, în gogoșica pe care o prăjești, avem smântână din Țara Dornelor, după aceea avem dulceață de afine sau de vișine din zona Vâlcea, făcută din livezi de producător român și la final venim cu ceea se servește la Copșa Mică, o reducție, un fel de piure de mere. Noi vom face mere coapte, transformate într-un piure și cu nucă caramenizată dulce-sărat”, detaliază ea.

„Câte zone din România, câte amintiri se strâng în aceste cinci preparate”, întreabă retoric Silvia.

La evenimentul de sâmbătă au participat și s-au implicat la gătit și numeroase atelier interactive „emisari” și eco-destinația Țara Dornelor, eco-destinația Țara Hațegului, zonele de semnătură gastronomică din țară și antreprenoriat gastronomice Țara Făgărașului, apoi Ținutul Buzăului, reprezentat de mișcarea și asociația Slow Food Buzău, și food hub-ul Civitas din Odorheiu Secuiesc.

Slow Food & Travel Buzău, lansat și conectat interațional de un bavarez

Thorsten Kirschner – care este, pe scurt, un bavarez care s-a îndrăgostit de o româncă la Paris – este cel cate a inițiat mișcarea Slow Food din Buzău, pe care a și conectat-o la rețeua internațională dedicată celor pasionați de preparatele făcute în tihnă.

La baza consultant pentru dezvoltare, neamțul care acum vorbește perfect româna nu a putut să nu vadă potențialul turistic al județului Buzău și, după câțiva ani de locuit în Capitală, familia Kirschner s-a mutat definit în județul natal al soției. A cumpărat un conac cu valoare istorică, Conacul Grigorescu din Rătești, pe care l-a transformat în zece ani atât în locuința de bază a familiei, dar și într-o destinație agroturistică.

„Soția este româncă, are și legătură cu Buzăul, dar de fapt eu am avut un proiect în Romania și am cunoscut-o pe soția mea în Paris unde a a stat ca expatriat cam 10 ani și a revenit cu mine în România. Și am stat trei ani în București și fiecare weekend ne-am plimbat la Buzău, bunica ei e din Sărata Monteoru  și mi-a plăcut foarte mult și la un moment dat am spus «Hai!». Eu lucrez, sunt consultant pentru proiectele de dezvoltare, prroiecte de dezvoltare economică, în Africa, în Asia, bilaterale, finanțate de statul german. Și atunci, a fost acum 15 ani, în 2008 – 2009, cu criza, și mi-a plăcut foarte mult în Buzău. Și eu fiind consulat pentru dezvoltare, întotdeauna am perspectiva de consultant de dezvoltare: mă uit la un lucru și văd – bine, și ce nu merge – dar văd ce se poate face”, a povestit președintele și membru fondator al asociației, într-o cinversație cu reporterul Mediafax.

Înființată și conectată la rețeua internațională în 2024, Asociația Slow Food & Travel Buzău are deja 35 de membri și organizează frecvent evenimente gastronomice sub titlul „Piața artizanilor”, care au adus laolaltă peste 25.000 de participanți, în Buzău, iar la jumătatea lunii martie vine și la București, la Piața Florilor.

Molcoma „invazie” a ardelenilor din Țara Hațegului

Și ardelenii coborât încet din Țara Hațegului pentru a aduce la evenimentul din Prahova pălică de 50 de grade și pită cu untură și ceapă.

Anca Rusu, neobosită promotoare a Tării Hațegului și a ținuturilor odată stăpânite de dinozaurii pitici, a venit hotărâtă „să convertească” noi ardeleni, prin concursul cu probe de degustare, dans și test de cunostințe generale despre locul pe care l-a ales să-i fie casă.

„Mă bucur să fiu astăzi aici, deși noi, destinație de ecoturism din inima Ardealului, suntem într-un context ușor ironic. Se sărbătorește Mica Unire astăzi, știm cu toții, ardelenii, în stilul lor molcom, nu au participat la prima unire, le-au mai trebuit încă 60 de ani până au ajuns să se unească cu restul țării. Dar ne bucurăm că suntem aici și că mâncarea înseamnă patrimoniu și este sărbătorită ca atare”, a povestit Anca Rusu reporterului Medifax.

Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, a declarat la Digi24 că nu are conflicte cu PSD și că relația sa cu colegii din Guvern este bazată pe colaborare, în ciuda declarațiilor apărute în spațiul public.

Întrebată despre relația tensionată cu PSD și despre afirmațiile făcute de liderul social-democrat Sorin Grindeanu, care a calificat drept „populism grețos” pozițiile sale privind pensiile speciale ale magistraților, Oana Gheorghiu a explicat că, în realitate, nu a existat niciodată o relație între ea și acesta.

„Eu n-am avut o relație cu domnul Grindeanu și nici cu PSD înainte. Domnul Grindeanu a făcut niște declarații, asta nu face să avem o relație. Eu nu am răspuns acestor lucruri pentru că nu fac politică, nu mă interesează, n-am miză, nu caut electorat și nu am de ce să răspund unor declarații politice care au doar scopul de a-și crește, probabil, popularitatea”, a declarat vicepremierul.

Ea a precizat că nu a avut discuții directe cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, și că interacțiunile dintre ei s-au limitat la simple saluturi.

În schimb, ea a afirmat că, la nivel guvernamental, colaborează foarte bine cu reprezentanții PSD și cu toți ceilalți membri ai Executivului.

„Legea asta a guvernanței corporative a fost lucrată de oameni din PSD și am văzut că țin la legea asta și că își doresc să fie implementată. A fost lucrată de domnul Țuțuianu, de domnul Radu Oprea și de domnul Neacșu în mare parte”, a afirmat Gheorghiu.

Aceasta a afirmat de asemenea, că lucrează foarte bine cu toată lumea din Guvern: „Nu m-am dus să mă cert cu nimeni acolo, vreau să construiesc și chiar cred că e nevoie de un pic de maturitate în lumea politică”.

Despre conflictele actuale din Guvern și tensiunile apărute între partide și reprezentanții acestora, Oana Gheorghiu a negat și a afirmat că „nu am văzut pe nimeni să se certe. Toată lumea lucrează. Când ajung acasă și dau drumul la televizor, mi se pare că am ajuns într-o altă țară. Văd numai scandaluri”.

Guvernul are pentru TAROM un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană în curs, care se închide la finalul anului 2026, cu un buget alocat pentru a achiziționa aeronave, a declarat vice-premierul Oana Gheorghiu, sâmbătă la Digi24. Compania de stat este una din cele 22 ce trebuie restructurate până la sfârșitul anului și pentru care există jalon în PNRR.

„Ce ne propunem până la finalul anului este ca pentru toate aceste 22 companii din primul val să avem clar planul de restructurare și început de implementare a acestor planuri și în paralel, pentru că nu ne oprim la aceste 22, să începem analiza și pe următoarele companii”, a spus Oana Gheorghiu.

Despre TAROM, vicepremierul a spus că această companie, confruntată cu probleme financiare grave trebuie să existe în continuare: „Cred că există o emoție la nivelul societății pentru această companie. Asta e percepția mea. Deci, într-o formă sau alta, compania asta trebuie să existe”.

Despre soluția ieșirii din impas, vicepremierul nu s-a pronunțat în niciun fel. Oana Gheorghiu a lăsat, însă să se înțeleagă că o privatizare a TAROM nu ar fi o variantă greșită.

„Care este soluția potrivită pentru ea? Nu mă pot antepronunța, dar ce aș vrea să spun este că mi-aș dori foarte mult să ieșim din paradigma asta a nu ne vindem țara sau nu facem parteneriate public-private, că vine cineva și ne ia ceva. Cred că interesul statului român este să aducă plusvaloare pentru societate, să aducă bani pentru societate, nu să-i piardă. Iar felul în care a gestionat până acum lucrurile ne arată că nu a făcut-o bine”, a spus vicepremierul.