Autoritățile italiene investighează retailerul de produse de înfrumusețare Sephora, deținut de LVMH, și marca Benefit Cosmetics, aparținând grupului de lux, pentru acuzațiile că marketingul lor ar fi alimentat „cosmeticorexia”, o obsesie nesănătoasă pentru îngrijirea pielii în rândul fetelor tinere, relatează FT.

Produse pentru minori. Shopping compulsiv

Într-un comunicat emis vineri, autoritatea italiană a anunțat că investighează Sephora și Benefit pentru presupuse „practici comerciale neloiale” legate de promovarea unor produse de îngrijire a pielii, cum ar fi măști de față, seruri și creme anti-îmbătrânire, adresate fetelor cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani.

Aceste campanii de marketing au fost desfășurate în principal prin intermediul rețelelor de socializare, a declarat autoritatea de reglementare, determinând fetele tinere să cumpere „compulsiv” astfel de produse.

Acesta a adăugat că acest tip de comportament „face parte din fenomenul cunoscut sub numele de cosmeticorexie”.

Produsele nu erau destinate minorilor

Investigația este prima efectuată de autoritățile de reglementare europene asupra presupusei practici. „Se spune că firmele au adoptat o strategie de marketing deosebit de insidioasă, care implică micro-influenceri foarte tineri, care ar încuraja tinerii, în special grupurile vulnerabile, să cumpere compulsiv produse cosmetice”, se arată în comunicat.

LVMH Italia a refuzat să comenteze.

Autoritatea de reglementare a adăugat că retailerul și marca nu au clarificat sau avertizat că aceste produse nu au fost testate sau destinate utilizării de către minori.

„Companiile nu au indicat corect că produsele cosmetice vândute de Sephora și Benefit Cosmetics nu erau destinate copiilor și adolescenților și, în schimb, au încurajat achiziționarea acestora prin strategii de marketing ascunse, implicând tineri micro-influenceri”, a declarat autoritatea de concurență.

Autoritatea de reglementare a declarat că „utilizarea inconștientă, frecventă și combinată a unei game largi de produse cosmetice de către minori ar putea avea efecte potențial dăunătoare asupra sănătății acestora”.

Guardia di Finanza a intrat pe fir. Promovare pe TikTok

În cadrul anchetei, autoritatea de reglementare a declarat că oficialii săi, precum și unitatea specializată antitrust a Guardia di Finanza din Italia, poliția financiară, au efectuat inspecții la diverse sedii ale Sephora Italia, LVMH Perfumes and Cosmetics Italia și LVMH Italia.

Aplicații precum TikTok și Instagram sunt pline de videoclipuri cu fete tinere și adolescente care își sfătuiesc colegii cu privire la rutine elaborate de îngrijire a pielii, în special printr-o linie de conținut populară numită „Get Ready with Me”.

Părinții au tras un semnal de alarmă cu privire la această tendință, iar literatura medicală recentă a recunoscut fenomenul de „cosmeticorexie”, numită și „dermorexie”, definită ca o preocupare sau obsesie întărită cultural pentru obținerea unei pielii „impecabile”, care poate duce la „ utilizarea excesivă, nepotrivită vârstei sau compulsivă a produselor și procedurilor cosmetice ”.

Descrierea a fost făcută de reprezentanții Naționalei pe pagina de Facebook Echipa națională de fotbal a României. Aceștia au dezmințit informațiile conform cărora Florin Tănase ar fi fost implicat în vreun conflict cu unul dintre colegii săi.

„În urma speculațiilor apărute recent în spațiul public, dorim să clarificăm situația privind atmosfera din vestiarul echipei naționale după meciul de la Istanbul. Dezmințim categoric informațiile răspândite în presa turcă și preluate de jurnaliștii români, conform cărora Florin Tănase ar fi fost implicat în vreun conflict cu unul dintre colegii săi! Știrea nu are niciun fundament, fiind doar o invenție totală”, se arată în postare.

Potrivit acesteia, reacția grupului după eșec a fost „de solidaritate, nu de dezbinare”.

„După fluierul final, în vestiar a dominat o liniște apăsătoare și o tristețe profundă. Jucătorii au fost afectați de rezultat, fiind conștienți de importanța meciului. Selecționerul Mircea Lucescu le-a vorbit câteva minute tricolorilor, așa cum se întâmplă după fiecare joc. Nu au existat reproșuri individuale sau altercații între jucătorii noștri”, se mai spune pe rețeaua de socializare.

România a pierdut cu 1-0 meciul cu Turcia din play-off-ul pentru Campionatul Mondial.

UPDATE. Daniel Horodniceanu: „Îți trebuie oarece curaj să te gândești că s-ar putea să te califici pentru o funcție mare”

„Candidații nominalizați de ministru sunt până la urmă cei care au avut temeritatea să se înscrie în procedură. Îți trebuie oarece curaj să te gândești că s-ar putea să te califici pentru o funcție mare. Poate că au fost și alții mai buni sau la fel de buni dar nu s-au înscris în procedură (…) Cei care au venit au fost cei pe care i-ați văzut la interviuri. Unii cu mai multă experiență, alții cu mai puțină. Dar cu toții probabil cu posibilități de acumulare bune în perioada următoare (…). Nu-mi dau seama acum dacă are legătură curajul de a avea o opinie în public. (…) În principiu să fii un procuror bun sau curajos nu înseamnă neapărat să fii un manager foarte bun de parchet dar nu înseamnă că dacă ai fost un șef bun înseamnă că ai fost și un lider (…). Poate că sunt diferențe de nuanță . (…) Câteodată instituțiile progresează și dacă procurorul șef sau șeful de secție sau adjuncții nu sunt cu adevărat lideri”.

Știrea inițială: OFF The Record I Invitat: Daniel Horodniceanu, membru CSM, fost procuror șef DIICOT

Un celebru procuror american care a ajuns judecător la Curtea Supremă din SUA spunea că jobul lui ca procuror este „să facă dreptate”. Iar „dreptatea este făcută atunci când un om vinovat este condamnat și un om nevinovat nu este”.

Au aceleași repere și procurorii români? Cât de pregătiți au fost candidații pentru șefia marilor parchete, de ce s-a blocat secția de procurori din CSM pe 2 candidaturi, cât încurcă situația de balotaj procedura, ce propuneri au procurorii pentru modificarea legilor Justiției, cum poate fi revigorată lupta anticorupție dar și dinamizată activitatea DIICOT – despre toate acestea și multe altele discutăm cu procurorul Daniel Horodniceanu, actual membru CSM, și fost procuror șef al DIICOT.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

PMB a anunțat că începând de sâmbătă linia de tramvai 55 va fi suspendată, iar linia de troleibuz 97 va circula pe un traseu modificat, deoarece vor începe lucrări de reabilitare a liniei de tramvai de pe strada Traian. Ca urmare a modificărilor va fi introdusă o linie navetă de autobuz, 655. 

„Linia 97 va funcționa pe traseul actual între terminalul „Clăbucet” și Piața Foișorul de Foc, apoi pe un traseu modificat ȋn ambele sensuri pe Str. Iancu Cavaler de Flondor, Bd. Pache Protopopescu, Str. Popa Nan, Calea Călărașilor, Str. Traian, după care revine pe traseul de bază”, notează PMB. 

„Linia 655 va funcționa între „Piața Sfânta Vineri” și „Piața Iancului” astfel: „Piaţa Sfânta Vineri”, Str. Sfânta Vineri, Bd. Mircea Vodă, Bd. Corneliu Coposu, Str. Sfânta Vineri, Calea Moşilor, Bd. Carol I, Bd. Pache Protopopescu, „Piaţa Iancului”, cu întoarcere pe Bd. Pache Protopopescu, Bd. Carol I, Calea Moşilor, Str. Sfânta Vineri, „Piaţa Sfânta Vineri”, mai anunță autoritățile. 

Tot de sâmbătă, autoritățile anunță și extinderea traseului liniei 196 care face legătura între Aeroportul Băneasa, Gara de Nord și Autogara Filaret.  

Noul traseu va arătat așa: „Pe sensul spre „Autogara Filaret”: „Aeroport Băneasa”, Şos. Bucureşti-Ploieşti, Bd. Poligrafiei, Str. Parcului, Bd. Expoziţiei, Str. Aviator Popişteanu, Bd. Ion Mihalache, Bd. Banu Manta, Şos. Nicolae Titulescu, Calea Griviţei, Piaţa Gării de Nord, Str. Witing, Calea Plevnei, Str. Ştirbei Vodă,  Bd. Eroilor, Str. Doctor Dumitru Bagdasar, Şos. Panduri, Bd. Tudor Vladimirescu, Str. Odoarei, Şos. Viilor,  Str. Fabrica de Chibrituri, Str. Dr. Constantin Istrati, „Autogara Filaret”; 

Pe sensul spre „Aeroport Băneasa”: „Autogara Filaret”, Str. Dr. Constantin Istrati, Şos. Viilor, Str. Odoarei, Bd. Tudor Vladimirescu, Şos. Panduri, Str. Doctor Rainer Francisc Iosif, Bd. Eroilor, Splaiul Independenţei, Str. Constantin Noica, Str. Mircea Vulcănescu, Str. Baldovin Pârcălabul, Str. Gării de Nord, Piaţa Gării de Nord, Calea Griviţei, Şos. Nicolae Titulescu, Bd. Banu Manta, Bd. Ion Mihalache, Str. Aviator Popişteanu, Bd. Expoziţiei, Str. Parcului, Bd. Poligrafiei, Şos. Bucuresti-Ploieşti,  „Aeroport Băneasa”, potrivit Primăriei. 

Șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a avut, joi și vineri, la București și Sibiu, o întrevedere oficială cu omologul său din Albania, Arben Kingji, a comunicat Ministerul Apărării Naționale.

Accent pe instruire

Potrivit MApN, agenda discuțiilor „a vizat consolidarea cooperării militare bilaterale, cu accent pe instruirea în comun, participarea la exerciții multinaționale și dezvoltarea programelor de educație militară”.

De asemenea, „au fost analizate modalități de intensificare a cooperării în cadrul structurilor aliate și valorificarea experienței operaționale comune, precum și oportunități de implicare în inițiative regionale”.

Cei doi oficiali au discutat despre „intensificarea cooperării în cadrul structurilor aliate”, inclusiv în cadrul NATO, insistând pe „rolul important al cooperării dintre România și Albania în consolidarea stabilității regionale”.

Vizite în teren

Vizita delegației albaneze a inclus activități la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est din Sibiu și în facilități de instruire din România.

„Dialogul a reconfirmat angajamentul comun pentru dezvoltarea unor capabilități moderne și pentru continuarea participării active la misiuni și exerciții aliate”, a transmis Ministerul Apărării Naționale.

În mod normal, gheața arctică atinge extinderea maximă în luna martie, după luni întregi de temperaturi scăzute și întuneric polar, scrie CNN. În 2026, însă, această extindere a fost mult mai redusă decât media istorică. Datele colectate de NASA și de Centrul Național pentru Date despre Zăpadă și Gheață (NSIDC) arată că suprafața gheții marine a ajuns la aproximativ 5,52 milioane de mile pătrate. Este cu circa 9% mai puțin decât media înregistrată între 1981 și 2010.

Comparativ cu valorile obișnuite, lipsește o suprafață de gheață de aproximativ 500.000 de mile pătrate. Ar fi o zonă de aproape două ori mai mare decât statul american Texas.

Tendința de scădere continuă de decenii

Nivelul scăzut din acest an se situează foarte aproape de recordul negativ înregistrat anul trecut. Este considerat cel mai mic maxim de iarnă observat de când există măsurători satelitare, începând din 1979. Cercetătorii spun că un singur an cu valori reduse nu reprezintă neapărat o schimbare majoră. Totuși, datele pe termen lung arată o tendință clară de scădere a gheții arctice. În ultimii 19 ani, nivelurile de gheață marină au fost constant printre cele mai scăzute din istorie.

Gheața arctică joacă un rol important în echilibrul climatic al planetei. Suprafața sa albă reflectă o mare parte din radiația solară înapoi în spațiu. Pe măsură ce gheața dispare, oceanul întunecat absoarbe mai multă căldură. Iar acest fenomen accelerează încălzirea globală și influențează tiparele meteorologice la nivel mondial. Potrivit specialiștilor, reducerea continuă a gheții arctice este unul dintre cele mai clare semnale ale schimbărilor climatice provocate de emisiile de gaze cu efect de seră.

Arctica ar putea rămâne fără gheață vara până în 2050

Un studiu publicat în 2023 sugerează că Oceanul Arctic ar putea deveni aproape complet lipsit de gheață în timpul verii până în jurul anului 2050. Procesul se va produce chiar dacă emisiile globale de carbon ar fi reduse semnificativ. Oamenii de știință avertizează că pierderea gheții din Arctica nu este doar un fenomen regional, ci unul cu consecințe globale asupra climatului, ecosistemelor și nivelului mărilor.

Mai multe victime ale lui Jeffrey Epstein au depus joi o acțiune colectivă în instanță împotriva administrației Donald Trump și a companiei Google. Acestea acuză că, odată cu publicarea unor documente oficiale în ultimele luni, le-au fost făcute publice și informații personale.

„Statele Unite, acționând prin Departamentul de Justiție al SUA (DOJ), au făcut o alegere deliberată de politică, prioritizând publicarea rapidă și în volum mare în detrimentul protejării vieții private a victimelor”, se arată în plângerea citată de NBC News.

Potrivit reclamanților, DOJ ar fi „expus aproximativ 100 de victime”, publicând informații care le puteau identifica. Datele au ajuns astfel în spațiul public, de unde au fost preluate și redistribuite.

Autoritățile au retras ulterior documentele care conțineau astfel de informații, însă victimele susțin că efectele nu au dispărut. „Entități online precum Google le republică în mod constant, refuzând solicitările victimelor de a le elimina”, se arată în acțiune.

Hărțuite constant

În practică, spun victimele, informațiile continuă să apară în rezultatele motoarelor de căutare și în conținutul generat de inteligența artificială, chiar și după ce au fost eliminate din sursele oficiale.

Consecințele asupra vieții lor sunt grave. „Victimele se confruntă acum cu traume reînnoite. Străinii le sună, le trimit e-mailuri, le amenință siguranța fizică și le acuză că ar fi conspirat cu Epstein, deși, în realitate, nu sunt decât victimele lui”, se arată în plângere.

DOJ: Mii de documente eliminate

„Departamentul a retras acum câteva mii de documente și materiale media care ar fi putut include, din greșeală, informații de identificare a victimelor, din cauza unor factori precum erori tehnice sau umane”, a transmis procurorul federal Jay Clayton judecătorilor federali, la începutul lunii februarie.

Autoritățile spun că analizează în continuare procedurile și că aduc ajustări pentru a evita astfel de situații, în timp ce respectă legea privind publicarea documentelor legate de caz.

Despăgubiri de la stat și Google

Cu toate acestea, victimele susțin că prejudiciul a fost deja produs și continuă, motiv pentru care cer despăgubiri. Acțiunea solicită cel puțin 1.000 de dolari pentru fiecare victimă din partea Departamentului de Justiție, precum și daune punitive împotriva Google.

De asemenea, reclamanții cer instanței să oblige compania să elimine definitiv informațiile personale ale victimelor, apărute online după publicarea documentelor oficiale.

Google are capacitatea tehnologică de a elimina conținutul sensibil atunci când există solicitări legale. „Refuzul Google de a utiliza aceste instrumente în acest caz arată un comportament imprudent”, se arată în acțiune, care acuză compania de „ignorarea bunăstării reclamanților și a altor victime”. Acestea susțin că au notificat compania în repetate rânduri, în lunile februarie și martie, însă informațiile rămân accesibile.

Google, acuzată că refuză să elimine datele

Acțiunea vizează și presupuse încălcări ale legislației americane privind confidențialitatea datelor, precum și legi ale statului California, legate de concurență neloială, invadarea vieții private și așa-numitul „doxxing”, adică publicarea online a unor informații personale sensibile fără consimțământ, cu scopul de a expune sau hărțui o persoană.

„Nicio victimă a abuzurilor sexuale nu ar trebui să trăiască cu teama că un străin îi poate introduce numele într-un motor de căutare și poate afla instantaneu cea mai traumatică experiență din viața sa”, a declarat avocata reclamanților, Julie Erickson. „DOJ a deschis ușa prin divulgarea ilegală a informațiilor, iar Google o ține larg deschisă, chiar și după ce a fost avertizat asupra prejudiciilor pe care le provoacă”, a transmis aceasta.

Potrivit ANM, de vineri până luni, vremea va deveni instabilă în cea mai mare parte a țării. Vântul va avea intensificări vineri și sâmbătă în majoritatea regiunilor, iar duminică mai ales în sud-est și în vest, cu viteze de 45-55 km/h. La munte, rafalele vor depăși 70-80 km/h. 

Ploile vor începe din sud-vest și se vor extinde treptat la nivel național. În zonele montane, la altitudini de peste 1600 de metri, precipitațiile se vor transforma în ninsoare. Fenomenul va începe în Carpații Meridionali și se va extinde și în restul munților. Cantitățile de apă vor ajunge, în general, la 20-25 l/mp și local la peste 40-60 l/mp.

ANM a emis și un Cod galben pentru precipitații însemnate cantitativ, valabil în sudul Banatului, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și în cea mai mare parte a Moldovei.  În aceste regiuni se vor înregistra averse, iar la munte va ninge. Cantitățile de apă pot depăși pe alocuri 70-80 l/mp, iar stratul de zăpadă ar putea ajunge la 50 de cm. 

ANM a mai emis un Cod galben de vânt puternic care va fi valabil vineri. Fenomenul va afecta  sudul Banatului, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei și Transilvaniei și sud-vestul Dobrogei. Viteza la rafală va atinge 50-70 km/h, iar în vestul Carpaților Meridionali chiar 90-100 km/h. 

Un alt Cod galben este valabil de vineri noapte până sâmbătă după-amiază în Oltenia și jumătatea vestică a Munteniei, unde vântul va sufla cu 50-65 km/h.

Au fost efectuate nu mai puțin de 83 de percheziții domiciliare în București și în 13 județe din țară, printre care Ilfov, Argeș, Dolj, Constanța și Hunedoara.

Anchetatorii au ridicat documente și înscrisuri considerate relevante pentru cauză.

Potrivit procurorilor, 14 persoane fizice sunt cercetate pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată.

Circuite fictive de raportare a deșeurilor

Ancheta vizează o schemă desfășurată în perioada decembrie 2021 – decembrie 2023, prin care inculpații ar fi creat circuite fictive de raportare a unor cantități de deșeuri mult mai mari decât cele reale.

Scopul ar fi fost îndeplinirea artificială a obligațiilor legale față de producători și obținerea frauduloasă de bani prin decontări.

11 inculpați au fost reținuți, iar 3 sunt cercetați în lipsă

Prejudiciul estimat în acest dosar se ridică la 236,9 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 47,4 milioane de euro, sumă ce ar fi afectat Administrația Fondului pentru Mediu.

În urma acțiunii penale puse în mișcare la 25 martie 2026, 11 inculpați au fost reținuți, iar 3 sunt cercetați în lipsă.

Aceștia au fost prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Instanța a decis însă plasarea sub control judiciar a 5 inculpați pentru 60 de zile și a respins propunerea de arestare preventivă pentru alți 6.

În cazul celor trei persoane cercetate în lipsă, decizia urmează să fie luată ulterior.

Sechestru pe bunuri ce depășesc 10 de milioane de euro

Procurorii au contestat soluțiile privind măsurile preventive.

Totodată, a fost instituit sechestru asupra bunurilor suspecților până la concurența prejudiciului.

Au fost indisponibilizate 5 imobile, 4 terenuri, 30 de autoturisme și suma de 17.000 de euro, bunuri evaluate la peste 10,4 milioane de euro.

Ancheta a beneficiat de sprijinul mai multor structuri ale Poliției Române, inclusiv Direcția Operațiuni Speciale.

Procurorii precizează că vor oferi informații suplimentare pe măsură ce ancheta avansează.

Rezultatele anchetei desfășurate de INS în luna martie indică, pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției industriei prelucrătoare, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. În ceea ce privește numărul de salariați, se estimeazӑ relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de +34%.

În ceea ce privește construcțiile, potrivit estimărilor făcute de manageri pentru următoarele trei luni, se prognozează o tendință de creștere a volumului producției (sold conjunctural +17%). Se preconizează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural -1%) și se așteaptӑ ca prețurile lucrărilor de construcții să înregistreze creștere accentuată reflectată printr-un sold conjunctural de +50%.

Managerii din sectorul comerțului cu amănuntul estimează pentru următoarele trei luni stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind -4%. În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +2%). Majorӑri de preţuri sunt estimate de 53% dintre respondenți, iar scăderi de doar 3%, soldul conjunctural de +50% indicând creștere accentuată.

Managerii din servicii estimează relativă stabilitate a cererii de servicii pentru următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de 0%. Pe baza datelor, se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați în următoarele trei luni (sold conjunctural -4%). Se anticipeazӑ cӑ prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor urma să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de +26%.