„Nu pot susține represaliile declarate de republicani la nivel național asupra cetățenilor statului nostru și nici nu mă pot considera membru al unui partid care ar face acest lucru. Republicanii la nivel național au făcut aproape imposibilă câștigarea alegerilor la nivel de stat în Minnesota pentru un republican”, a declarat Madel, într-un videoclip publicat pe platforma X. 

Acesta și-a motivat decizia prin nemulțumirea față de operațiunea amplă a Serviciului pentru Imigrație și Vamă (ICE) desfășurată în Minneapolis, subliniind că acțiunea a depășit obiectivul declarat, generând tensiuni, notează Reuters. 

În decursul lunii ianuarie, ofițerii ICE au ucis doi cetățeni americani Renee Good, pe 7 ianuarie  și Alex Pretti, sâmbătă. 

După ieșirea lui Madel din cursă, peste zece candidați rămân în competiția pentru nominalizarea republicană, printre care se numără președinta Camerei Reprezentanților din Minnesota, Lisa Demuth, reprezentanta Kristin Robbins și fostul senator statal Scott Jensen.  

Câștigătorul alegerilor primare din 11 august este așteptat să o înfrunte pe senatoarea democrată Amy Klobuchar, intrată recent în cursa pentru funcția de guvernator și considerată favorită de analiștii independenți. 

Actualul guvernator, Tim Walz, a renunțat luna aceasta la candidatura pentru un nou mandat, pe fondul unui scandal legat de fraude în domeniul asistenței sociale.

„O parte din bucureșteni sunt într-o situație financiară vulnerabilă, iar această măsură doar va agrava situația lor sau va duce la și mai mult «free riding», adică oameni care vor opta să călătorească fără să plătească, nu pentru că nu își doresc să călătorească corect”, se arată în comunicatul publicat de partidul SENS, pe Facebook. 

Reprezentanții partidului SENS precizează că, într-un oraș sufocat de mașini cum este Capitala, Primăria trebuie să găsească soluții pentru promovarea transportului alternativ, nu să încurajeze transportul cu mașina individuală.

„O administrație competentă găsește însă soluții care nu aruncă problema în spinarea cetățenilor. Speram ca cineva care are o experiență de ani de zile în administrație publică să nu vină cu o rezolvare atât de rudimentară…”, arată reprezentanții SENS. 

Primăria Capitalei propune majorarea biletelor de călătorie STB, precum și mărirea amenzii, de la 80 de lei la 200. Momentan, proiectul de hotărâre urmează să fie discutat în cadrul Consiliului General al Municipiului București.

Țoiu a reamintit că acordul Mercosur este rezultatul unor negocieri care durează de aproape 25 de ani și în care România este implicată de 18 ani. Ea a subliniat că primul acord politic semnificativ între UE și Mercosur a intervenit sub președinția României la Consiliul UE în 2019, iar rolul autorității publice române a fost unul de susținere continuă a acestui proces.

Potrivit ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, este una de susținere a acordului Mercosur. După această declarație publică, Țoiu susține că nu a existat nicio opoziție semnificativă exprimată oficial de conducerea vreunui partid din coaliție înainte de încheierea procesului procedural.

„În primul rând, am văzut aceste tentative de personalizare a unor decizii de politică externă și de strategie ale României. Nu e cazul. Acestea țin de dinamica politicii interne și nu e neapărat un domeniu în care vreau să comentez. M-aș întoarce înapoi la poziția României, însă. Mercosur este un acord comercial care se negociază de 25 de ani. România este prezentă în aceste negocieri de 18 ani.

Prima dată când s-a ajuns la un acord politic foarte important între Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost sub președinția României și este meritul României de a fi participat la aceste negocieri. Vorbim de 2019. Cine își aduce aminte știe și care au fost partidele responsabile atunci.

De atunci până acum, până la momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat public și transparent, onest, din decembrie, că poziția României este în continuare să susțină Mercosur, până la momentul finalizării procedurale a acestui acord, din perspectiva mandatării Comisiei pentru a semna, urmând ulterior să fie votat și în Parlamentul European, nu ați văzut niciun președinte al vreunui partid din coaliție având o altă poziție decât a președintelui sau cerând ca această conversație să aibă loc în formatul coaliției sau în orice alt format de lucru”, a declarat Țoiu, la B1TV. 

Diplomații români și negocierile tehnice

Ministrul de Externe a ținut să puncteze că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt experți de carieră, cu zeci de ani de experiență, care nu fac diferența în modul în care lucrează în funcție de schimbările politice. Ea a dat exemplul acordului comercial Uniunea Europeană – Chile, care include și componente agricole și a fost negociat și aplicat cu criterii similare, subliniind profesionalismul echipelor românești implicate.

„L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei sale semnături”, a spus Țoiu, făcând referire la reacția publică a oficialului agriculturii față de aprobarea acordului. Totuși, ministrul de Externe a respins ideea că acest fapt ar fi afectat în mod substanțial poziția României în negocieri sau ar fi modificat suportul general pentru acord.

„Poate să caute orice acord comercial la care România a participat în negocieri, orice acord comercial pe care Uniunea Europeană l-a semnat cu alte piețe de desfacere și poate să observe foarte ușor, uitându-se la acele acorduri, că nimeni n-a fost subiectiv în ce îl privește pe dumnealui. Mai mult decât atât, toate deciziile pe care noi ni le luăm ca guvern, toate deciziile pe care le luăm ca țară, au un parcurs în care anumite ministere au observații consultative.

În Comisia de Agricultură din Parlamentul European au fost transmise observații către Comisia care se ocupă de componenta comercială, din care o parte au fost incluse, o parte n-au putut să fie incluse. Vă dau câteva exemple foarte importante privind această negociere, care a avansat mult răspunsul la temerile legitime ale fermierilor: 3,8 miliarde de euro pentru România, alocate exclusiv pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Criterii și standarde de calitate identice cu ale Uniunii Europene pentru produsele care urmau să vină pe acordul Mercosur din țările Mercosur. Și mai ales această clauză foarte importantă, pentru că temerile fermierilor sunt legitime. Ei se temeau, și pe bună dreptate, că în momentul în care există concurență crescută, asta poate pune presiune pe prețurile cu care își pot vinde produsele pe piață.

De aceea, dacă variația de preț ajunge să fie mai mare de 5%, există această clauză de salvgardare pe care chiar și un singur stat membru o poate activa cerând Comisiei o investigație. Un alt lucru cerut a fost un răspuns rapid din partea Comisiei și s-a ajuns la termenul de 21 de zile, care este și în birocrația propriei noastre țări. Trebuie să recunoaștem că este un termen corect, nu un termen lent care să frâneze”, a mai spus aceasta.

Industrie vs. agricultură: o dezbatere mai largă

Țoiu a respins tezele potrivit cărora discuțiile despre Mercosur ar fi o confruntare între industrie și agricultură. Ea a subliniat că bugetul Uniunii Europene acordă o pondere majoră agriculturii, aproximativ o treime din buget, iar creșterea economică în sectoare precum industria auto, tehnologia sau transporturile contribuie la bugetele naționale și europene, sprijinind astfel și sectorul agricol.

Ministrul a explicat că o economie în creștere poate susține investiții mai mari în agricultură, iar dezvoltarea unui lanț valoric sănătos aduce beneficii multiple pentru societate și pentru fermieri.

Țoiu a mai spus că deciziile privind negocierile comerciale, deși au impact asupra agriculturii și industriei, sunt luate în contextul strategiilor europene și nu ar trebui reduse la dispute politice interne.

„Eu cred că lucrurile au fost bine înțelese. Amândouă pachetele trebuie să fie în același timp aprobate. Eu nu înțeleg această încăpățânare de a arăta până la urmă ce? Pachetul de relansare economică nu e pentru PSD. Este pentru economia României”, a spus luni seara, la România TV, Sorin Grindeanu.

El susține că reducerele de deficit în mod corect se fac și prin creștere economică.

„Azi dimineață la ora 8, știu că s-au discutat iarăși măsurile, în general și celelalte partide au fost de acord cu propunerile noastre, sunt optimist, dar sunt foarte atent, fiindcă nu vreau decuplarea acestor pachete. (…) Dacă se dorește a fi această coaliție și cu PSD, acest pachet de relansare economică trebuie să fie adoptat odată cu pachetul pe administrație. Nu există alt scenariu. Și lumea a fost de acord”, a adăugat liderul PSD.

Întrebat despre vocile care cer demiterea premierului, Sorin Grindeanu a spus: „Știți că sunt un om mai așezat și nu adeptul acestor ieșiri să zicem mai abrupte, dar eu nu m-aș uita la colegii mei. Hai să ne uităm la ce înseamnă și ce spun liberalii. Pentru că văd în ultima săptămână cel puțin mulți liberali care au ieșit să conteste. Nu, că nu contestă persoana domnului Borojan, ci măsurile, și sunt din ce în ce mai mulți. Pare că în jurul acestui tip de politică de austeritate, de dat oamenii afară, de pus taxe și impozite, de austeritate pe scurt, au mai rămas o parte dintre useriști, că liberalii nu sunt, și acel cor de lăudători dintr-o zonă neregimentată politic, mai mult pe o zonă de ONG”, a mai spus Grindeanu.

În ceea ce privește măsurile luate până acum de Guvern, Grindeanu a spus că „președintele pare că avea dreptate când a susținut că nu e nevoie să creștem TVA-ul”.

Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a votat în cadrul unei ședințe organizate luni pentru continuarea dialogului privind pachetul de relansare economică. PNL arată într-un comunicat că susține ferm adoptarea acestui pachet și a avansat o serie de propuneri menite să întărească impactul măsurilor.

În cadrul ședinței, premierul și-a informat colegii că, în zilele următoare, Coaliția va decide modalitatea prin care va fi adoptat pachetul de relansare economică.

Boicot și apel la suporterii din toată lumea

Fostul președinte FIFA, Sepp Blatter, a transmis în ultimele zile un mesaj fără precedent pentru fotbalul mondial: el sugerează ca suporterii să evite călătoria în Statele Unite în timpul Cupei Mondiale din 2026. Blatter și-a exprimat sprijinul pentru opiniile avocatului elvețian Mark Pieth, potrivit căruia evenimentele recente din SUA, inclusiv acțiuni ale autorităților de imigrare, creează un climat care descurajează fanii internaționali să participe fizic la turneu, scrie Bloomberg.

Pieth a menționat incidente serioase, cum ar fi uciderea unei protestatare de către un agent de imigrație american la Minneapolis și alte cazuri care au stârnit îngrijorări privind siguranța. Blatter a reluat aceste teme în sprijinul ideii că fanii “ar putea vedea mai bine turneul de la televizor”, în loc să călătorească într-un mediu considerat dificil.

Apelurile la boicot nu vin doar din partea fostului oficial FIFA. Un vicepreședinte al Federației Germane de Fotbal a spus public că este momentul să se discute serios despre posibilitatea unui boicot în contextul tensiunilor diplomatice dintre SUA și mai multe țări europene, inclusiv din cauza unor dispute politice precum intențiile legate de Groenlanda și tarifele comerciale.

Anularea biletelor: semn de protest sau simplă retragere?

Pe rețelele sociale și în comunități de suporteri circulă relatări potrivit cărora aproximativ 16.800 de fani și-au anulat biletele pentru Cupa Mondială 2026 în ultimele săptămâni, ca reacție la ceea ce consideră acțiuni problematice ale administrației americane.

Aceste anulări sunt prezentate de unii ca manifestări ale nemulțumirii față de climatul politizat, deși reprezintă o fracțiune extrem de mică din totalul cererilor de bilete primite de FIFA.

Federația internațională de fotbal a recunoscut că unele solicitări de bilete au fost retrase, dar a subliniat că vânzările generale rămân puternice și sunt vândute deja milioane de bilete pentru competiție, fără a se vedea un impact semnificativ asupra cererii globale.

Confruntarea dintre sport și geopolitică

Apelurile la boicot și critici privind siguranța și politicile de imigrație americană reflectă o tensiune mai largă între lumea fotbalului și realitățile politice globale din 2026. Pentru unii susținători, mesajele recente sunt un semnal de alarmă privind modul în care se percepe mediul de desfășurare al competiției, mai ales într-un an în care tensiunile politice internaționale sunt evidente.

În același timp, mulți oficiali ai fotbalului și majoritatea suporterilor continuă să anticipeze turneul ca pe un eveniment sportiv major, iar boicotul extins rămâne, la această etapă, doar o dezbatere și un simbol al expresiei nemulțumirilor, nu o realitate concretă cu efect direct asupra desfășurării meciurilor.

După jaful de sâmbătă, în urma căruia locuința din Dumbrăvița a deputatului PNL, Marilen Pirtea, a fost spartă de hoți, deputatul a explicat de ce locuința nu figura în declarația sa de avere.

„Fac o precizare clară: imobilul în care locuiesc nu îmi aparține și, tocmai de aceea, nu figurează în declarația mea de avere. Pentru acest imobil există o promisiune de vânzare-cumpărare, încheiată la notar, cu proprietarul de drept al imobilului. Până la finalizarea tranzacției și transferul efectiv al dreptului de proprietate, imobilul nu poate fi declarat ca bun personal”, a precizat Marilen Pirtea. 

Reamintim că, sâmbătă, atât locuința sa deputatului PNL, cât și a directorului Spitalului de Boli Infecțioase, „Victor Babeș”, ambele din localitatea Dumbrăvița, din apropierea Timișoarei, au fost sparte de hoți, care au furat bani, dar și bunuri.

„Ungaria va intenta o acțiune în justiție la Curtea de Justiție a UE de îndată ce decizia privind REPowerEU va fi publicată oficial. Vom folosi toate mijloacele legale pentru a o anula”, se arată în mesajul publicat pe X de Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, citat de Politico. 

Acesta a criticat modul în care decizia a fost adoptată de forurile europene, calificând-ul drept un „truc juridic”. Acesta a spus că legea a fost prezentată ca o măsură economică, fapt ce a permis adoptarea ei doar cu o majoritate calificată. 

„Interzicerea Ungariei de a cumpăra petrol și gaze din Rusia contravine interesului nostru național și ar crește semnificativ costurile energiei pentru familiile maghiare”, a mai notat oficialul. 

De asemenea și ministrul slovac de Externe Juraj Blanár a anunțat că Slovacia va da în judecată Uniunea Europeană, subliniind „Nu putem accepta soluții care nu reflectă capacitățile reale și circumstanțele specifice ale fiecărei țări”. 

Parlamentarii și liderii UE au convenit în decembrie să înceteze toate achizițiile de gaz de la exportatorii ruși până la sfârșitul anului 2027, iar un embargo similar asupra petrolului ar putea fi implementat mai târziu în acest an.  

Conform noii legislații, interzicerea importurilor de gaze rusești se va face etapizat. Importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia vor fi stopate până la sfârșitul anului 2026, iar livrările de gaze prin conducte vor înceta cel târziu la 30 septembrie 2027, existând  posibilitatea unei amânări limitate, până la 1 noiembrie 2027, pentru statele care întâmpină dificultăți în umplerea depozitelor de gaze non-rusești înainte de sezonul rece.

Ministra Oana Țoiu a fost întrebată luni seara la B1 TV dacă crede că există o dorință a românilor ca România să facă parte din această Consiliul pentru Pace.

„România a făcut deja un sondaj în ceea ce privește direcția de politică externă. Alegerile prezidențiale sunt un asemenea sondaj. În ceea ce privește Consiliul pentru Pace, board-ul pentru Pace, sunt câteva țări care au fost invitate. România este printre ele și, sigur că ne-am bucurat în momentul în care am văzut invitația președintelui Donald Trump ca România să ia parte la acest format. Este, de altfel, o recunoaștere implicită a aportului pe care România l-a avut în regiune. Suntem una dintre puținele țări din lume care avem relații diplomatice neîntrerupte atât cu Israel, cât și cu Palestina. În ceea ce privește poziția României în acest moment, noi suntem pregătiți să contribuim în continuare la procesul de pace și de reconstrucție în viitor”, a spus Oana Țoiu.

Ea susține însă că invitația adresată privește și o etapă viitoare.

„Invitația, așa cum a fost transmisă de Statele Unite ale Americii, privește și o etapă viitoare, care are un potențial dincolo de conflictul din fâșia Gaza. Și aici, pentru că bună parte din misiunea prezentată este similară cu o parte a misiunii pentru care există Organizația Națiunilor Unite, sunt mai multe țări, printre care și România, care am cerut clarificări și o punte de dialog cu Statele Unite ale Americii, astfel încât să clarificăm pașii juridici viitor. Pentru că România este o țară care odată ce își ia angajamentul formal, trebuie să respecte acest angajament”, a adăugat Oana Țoiu.

Un sondaj realizat de Grupul de Studii Avangarde arată că 44% dintre români cred că România ar fi trebuit să se alăture Consiliului pentru Pace propus de președintele Donald Trump.

„Davosul nu a fost pe agenda președinților României în general. Este un moment important, ca treptat, în viitorii ani din mandat, să ajungă Davos și pe agenda diplomației economice la cel mai înalt nivel. Sigur că întotdeauna prezența președintelui dă o greutate foarte mare, atât agenda țării care vrea să fie reprezentate, cât și a conversațiilor care au loc acolo”, a spus Țoiu, luni la B1 TV. 

Ministrul a motivat absența președintelui de la Forumului de la Davos, declarând: „În același timp, suntem într-un moment în care și agenda internă are nevoie de președinte, așa cum ați văzut, au mai venit de la coaliție. Sigur că din perspectiva ministrului de externe, noi ne uităm la reprezentarea externă, însă acesta este rolul președintelui, să cântărească unde este prezența dumnealui, într-un anume moment, cea mai importantă”. 

Despre activitatea președintelui Nicușor Dan, Țoiu a mai spus: „ Președintele este cât se poate de prezent în cadrul internațional. Probabil că dacă cineva ar face o analiză neutră a numărului deplasări, de prezență în ședințele de lucru, în formatele în care se iau decizii, fie că vorbim de NATO, fie că vorbim de Consiliu, față de numărul de zile de mandat, e destul de clar că președintele României în acest moment este o prezență activă în politica externă”, punctând că anul acesta România va găzdui summit-ul B9 la București, un forum regional important pentru securitate și influență politică în regiune.

Biletele și abonamentele se vor scumpi

Conform documentului propus, prețul unei călătorii metropolitane cu STB ar urma să crească de la 3 lei la 5 lei, o majorare de aproximativ 66%. Același proiect include și tarife noi pentru titlurile multiple sau abonamentele pe timp determinat: două călătorii/90 minute ar urma să coste 10 lei, zece călătorii 40 de lei, iar abonamentul metropolitan de 24 de ore ar crește la 14 lei față de 8 lei în prezent.

De asemenea, abonamentele pe perioade mai lungi ar urma să fie actualizate astfel:

• Abonament 72 ore – 30 lei
• Abonament 7 zile – 45 lei
• Abonament lunar – 100 lei
• Abonament redus cu 50% (1 lună) – 50 lei
• Abonament 6 luni – 500 lei
• Abonament 12 luni – 900 lei

Tarifele pentru călătoriile care combină mijloacele STB cu metroul sunt, de asemenea, vizate pentru ajustare în proiect.

Amenda pentru mersul fără bilet, majorată
Pe lângă tarifele mai mari, propunerea include și o majorare a amenzii pentru cei prinși fără bilet sau abonament valabil. Conform variantei vehiculate în documentul de proiect, pentru o călătorie la tarif special sau fără titlu de călătorie valabil, contravenția ar putea ajunge la 200 de lei – semnificativ mai mare decât sancțiunile actuale.

Acest nivel de amendă este conceput pentru a descuraja fenomenul călătoriilor neplătite, în contextul în care transportul public se confruntă cu pierderi financiare și nevoie de fonduri pentru funcționare și modernizare.

De când se aplică noile tarife și sancțiuni

Proiectul de hotărâre urmează să fie pus în dezbatere și supus votului în ședința Consiliului General din 29 ianuarie 2026. Dacă va fi aprobat, noile tarife și sancțiuni vor intra în vigoare după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial și notificările oficiale către STB.

Autoritățile susțin că această revizuire tarifară răspunde creșterii costurilor operaționale, a inflației și a necesității de finanțare a serviciului de transport public, dar recunosc că măsurile pot fi nepopulare în rândul călătorilor.

Pentru cei care folosesc zilnic transportul în comun, schimbările în tarife și sancțiuni pot însemna costuri semnificativ mai mari pe termen lung, dar și un risc financiar mai mare în cazul în care se urcă în mijloacele de transport fără un bilet sau abonament valid.