Cavernele subterane de sare ar putea juca un rol major în rezolvarea uneia dintre cele mai mari provocări ale tranziției energetice. Oamenii de știință spun că aceste formațiuni naturale ar putea fi folosite pentru stocarea energiei regenerabile, a hidrogenului și a aerului comprimat, potrivit ZME.

Proprietățile lor geologice unice le fac ideale pentru stocarea energiei pe termen lung. Experții cred că astfel de sisteme ar putea ajuta la stabilizarea rețelelor electrice pe măsură ce energia solară și cea eoliană se extind la nivel global.

Cavernele de sare au fost folosite de secole pentru exploatarea și depozitarea resurselor. Astăzi, cercetătorii le consideră un instrument promițător pentru sistemele energetice ale viitorului.

Mine de sare vechi, utilizări moderne

Exploatarea sării datează de mii de ani și a contribuit la dezvoltarea primelor civilizații. Comunitățile antice se bazau pe sare pentru conservarea alimentelor și pentru comerț.

Mine istorice din Europa, inclusiv din Austria și România, s-au transformat ulterior în caverne subterane uriașe. Astăzi, aceste spații au utilizări surprinzătoare.

Unele foste mine găzduiesc muzee, biserici, atracții turistice și chiar centre medicale. Altele sunt folosite pentru depozitarea arhivelor importante, colecțiilor de filme sau artefactelor istorice valoroase.

Cavernele de sare oferă temperaturi stabile, aer uscat și protecție naturală împotriva intemperiilor și cutremurelor. Aceste caracteristici le fac ideale pentru depozitarea materialelor sensibile în subteran.

Stocarea energiei sub pământ

În ultimele decenii, cercetătorii au descoperit potențialul cavernelelor de sare pentru stocarea resurselor energetice. Permeabilitatea foarte scăzută împiedică scurgerile de gaze sau lichide.

Mai multe țări folosesc deja astfel de caverne pentru depozitarea petrolului brut și a gazelor naturale. De exemplu, Statele Unite păstrează sute de milioane de barili în rezerve strategice subterane.

Noile proiecte urmăresc să stocheze energie regenerabilă prin tehnologia aerului comprimat. În perioadele cu vânt puternic sau soare intens, electricitatea este folosită pentru a comprima aerul și a-l stoca în subteran.

Atunci când cererea de energie crește, aerul comprimat este eliberat prin turbine pentru a produce electricitate.

Stocarea hidrogenului ar putea extinde energia curată

Cavernele de sare ar putea susține și dezvoltarea economiei bazate pe hidrogen. Energia regenerabilă poate produce hidrogen prin electroliza apei în perioadele de producție ridicată.

Hidrogenul poate fi apoi stocat în subteran până când cererea de energie crește. Ulterior, el poate fi transformat din nou în electricitate sau utilizat drept combustibil.

Totuși, specialiștii spun că stocarea hidrogenului implică provocări tehnice. Hidrogenul este extrem de inflamabil și trebuie depozitat la presiuni foarte ridicate.

Limite geologice și potențial viitor

În ciuda potențialului lor, cavernele de sare nu există peste tot. Formarea lor depinde de condiții geologice specifice, întâlnite doar în anumite regiuni.

De asemenea, costurile de dezvoltare și preocupările privind siguranța rămân obstacole pentru proiectele la scară largă. Totuși, cercetătorii spun că stocarea geologică subterană ar putea deveni esențială pentru sistemele energetice curate ale viitorului.

Experții cred că integrarea energiei regenerabile cu stocarea subterană ar putea contribui la crearea unui sistem energetic global stabil și cu emisii reduse de carbon.

Directorul echipei, celebrul designer Adrian Newey, aflat la primul său Mare Premiu în noul rol, a declarat joi, într-o conferință de presă, că unitatea de putere furnizată de Honda produce vibrații puternice care se transmit în șasiu și ajung până la mâinile piloților Fernando Alonso și Lance Stroll.

Potrivit acestuia, cei doi piloți ar putea suporta doar o parte din cursa de 58 de tururi de pe circuitul Albert Park înainte de a risca afectarea nervilor.

„Vibrațiile generate de unitatea de putere se transmit în șasiu și creează mai multe probleme de fiabilitate. Am avut oglinzi care s-au desprins, stopuri care au căzut. Problema mult mai serioasă este că aceste vibrații ajung până în degetele piloților”, a explicat Newey.

Potrivit oficialului, Alonso consideră că nu poate parcurge mai mult de aproximativ 25 de tururi consecutive fără riscul unor leziuni nervoase permanente. Stroll estimează că limita sa este de aproximativ 15 tururi.

„Va trebui să fim extrem de atenți la numărul de tururi parcurse în cursă până când vom identifica și rezolva sursa vibrațiilor”, a adăugat Newey.

Probleme încă din teste pentru Aston Martin

Echipa britanică a avut un presezon dificil și a parcurs cel mai mic număr de tururi dintre cele 11 echipe, fiind uneori mai lentă chiar și decât noua echipă Cadillac.

În ciuda problemelor, Newey susține că monopostul AMR26 are potențial și consideră că șasiul ar putea fi al cincilea ca performanță în Formula 1. Acestea a menționat că primele ar fi Mercedes, Ferrari, McLaren și Red Bull.

La rândul său, Alonso a declarat că așteaptă antrenamentele de vineri pentru a vedea dacă modificările aduse monopostului după testele din Bahrain vor îmbunătăți situația.

„Pentru noi, totul vibrează. Mașina se luptă puțin, de aceea avem probleme de fiabilitate și am avut zile de test mai scurte. De la testele din Bahrain au fost încercate câteva soluții și sunt curios să văd dacă situația se va îmbunătăți”, a spus dublul campion mondial.

Problemele monopostului au fost atribuite unui proces de proiectare grăbit, dezvoltării unei noi cutii de viteze interne și adaptării la un nou partener de combustibil, Aramco. Totuși, efectele vibrațiilor ar putea limita serios participarea echipei în cursa de duminică.

Deși nivelul este în linie cu așteptările pieței, reprezintă prima retrogradare după ce autoritățile au redus ținta la „în jur de 5%” în 2023. În 2020, China nu a stabilit o țintă de creștere din cauza pandemiei.

Schimbarea indică o acceptare a unui ritm mai lent de creștere, în timp ce Beijingul caută motoare mai sustenabile pentru a înlocui modelul bazat pe investiții alimentate de datorie în imobiliare și infrastructură. Un obiectiv mai jos reduce, de asemenea, presiunea asupra oficialilor de a lansa stimuli agresivi, într-un context de comerț global volatil.

Ținta urmează să fie anunțată oficial joi la Beijing, de premierul Li Qiang, odată cu prezentarea raportului în fața parlamentului. Documentul va include și obiective privind ocuparea forței de muncă și inflația, care vor influența dimensiunea sprijinului fiscal din 2026.

Sesiunea legislativă începe într-un moment în care incertitudinile externe pun la încercare redresarea bazată pe exporturi. Extinderea conflictelor din Orientul Mijlociu riscă să perturbe rutele comerciale și să complice pregătirile pentru un summit între liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, programat „peste câteva săptămâni”, potrivit informațiilor citate.

Exporturile în creștere au contribuit cu o treime la avansul economic de 5% de anul trecut, cea mai mare pondere din 1997, subliniind dependența de cererea externă. Această realitate evidențiază un dezechilibru mai pronunțat, în condițiile în care eforturile de stimulare a consumului intern nu au reușit, până acum, să compenseze impactul prăbușirii pieței imobiliare.

Pe partea fiscală, China a anunțat că va menține raportul deficitului bugetar la un nivel record de 4% din PIB, semnalând disponibilitatea de a păstra „robinetul” cheltuielilor deschis pentru a susține cererea, inclusiv prin împrumuturi guvernamentale.

În același timp, ținta pentru inflația de consum rămâne la 2%, după ce a fost redusă anul trecut pentru a reflecta presiunile deflaționiste. Obiectivul este privit drept un plafon: prețurile de consum au fost stabile în 2025, marcând cea mai slabă inflație din 2009.

Guvernul și-a menținut și obiectivul de a crea peste 12 milioane de locuri de muncă noi, un indicator cheie pentru stabilitatea economică și socială în anul următor.

Potrivit președintelui, următoarea rundă de negocieri era programată să înceapă joi la Abu Dhabi, însă, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, oficialii ucraineni au început discuții cu partea americană, care organizează reuniunea, privind amânarea și schimbarea locației acesteia. 

„Următoarea întâlnire trilaterală Ucraina-SUA-Rusia era planificată pentru perioada 5-9 martie, în funcție de evoluțiile din întreaga lume. În prezent, există un alt război în Orientul Mijlociu. Am discutat cu partea americană, deoarece ei sunt partea care invită Ucraina și Rusia la întâlnire, despre posibilitatea schimbării locației și a amânării întâlnirii pentru o perioadă din cauza războiului din Orientul Mijlociu”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe platforma X. 

În decursul lunii februarie s-au desfășurat mai multe întâlniri în formatul SUA – Ucraina – Rusia, care s-au soldat doar cu realizarea unui schimb de prizonieri. 

„Un schimb de prizonieri de război este întotdeauna un moment important – este un rezultat pozitiv pentru familii. Sperăm sincer că în zilele următoare vom putea începe acest proces de schimb”, mai transmite Zelenski. 

„Lucrăm la scenariul în care astăzi vom adopta în ședință de Guvern poate cel mai curajos act normativ în materie de prevenție a consumatorilor casnici pe gaze naturale, un act normativ care ne va da garanția că timp de un an de zile vom avea un preț constant la consumatorul casnic de maxim 0,31 lei pe kilowatt”, a spus joi, la Digi24, ministrul Energiei.

Potrivit acestuia, măsura va viza aproximativ 5 milioane de români.

El spune că nu sunt motive de panică referitor la aprovizionarea cu gaze.

Bogdan Ivan a fost întrebat dacă se vor lua măsuri și pentru marii consumatori, întrucât majorarea cheltuielilor companiilor se va transpune în prețurile produselor plătite tot de români.

„În momentul de față, avem acest act normativ care reglementează prețul pentru consumatorii de gaze naturale persoane fizice, mă refer la consumatorii casnici, reglementăm acest subiect, după ce terminăm această etapă urmează să vedem ce putem face în funcție de fluctuațiile internaționale pentru companii, pentru că, cum ați spus foarte bine, creșterea prețului de gaze influențează toate costurile”, a spus ministrul.

„În etapa următoare, în cel mai scurt timp, urmează să venim și cu o proiecție clară pentru companii care, da, au nevoie și ele să fie protejate”, a adăugat ministrul Energiei.

Potrivit firmelor de analiză Kpler și Vortexa, două petroliere cu un total de aproximativ 1,4 milioane de barili de țiței Urals sunt așteptate să descarce în India în această săptămână. Urals, încărcat din zona Mării Baltice și a Mării Negre, a fost tradițional căutat de rafinăriile indiene, însă fluxurile s-au redus puternic în acest an, pe fondul presiunilor SUA pentru limitarea achizițiilor.

Conform rapoartelor agenților portuari și datelor de navigație:

Suezmax Odune (aprox. 730.000 barili) a ajuns în Paradip (estul Indiei) pe 4 martie 2026;

Aframax Matari (aprox. 700.000 barili) este programată să sosească pe 5 martie 2026 în Vadinar (vestul Indiei);

Suezmax Indri, aflată în Marea Arabiei și îndreptată inițial spre Singapore, și-a schimbat brusc ruta spre nord, către India, având la bord aproximativ 730.000 barili de Urals.

Bloomberg notează că Odune, Matari și Indri au fost sancționate anul trecut de Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Context: presiuni americane și o criză de aprovizionare în regiune

Evoluția vine după luni de presiuni occidentale asupra Indiei pentru reducerea importurilor de petrol rusesc. În paralel, riscurile de aprovizionare au crescut în regiunea Golfului, odată cu escaladarea confruntării dintre SUA și Iran și perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru petrolul global. Reuters a relatat că blocajul/închiderea de facto a strâmtorii a lăsat numeroase nave blocate și a alimentat volatilitatea prețurilor, împingând cumpărătorii asiatici să caute alternative, inclusiv în Rusia.

Simulările pentru examenele naționale din 2026 ar putea să fie boicotate, după ce majoritatea profesorior (consultați prin referendum sindical) s-ar fi pronunțat pentru neparticipare, anunță Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, preluat de EduPedu.

Marius Nistor spune că majoritatea covârșitoare a profesorilor s-a exprimat pentru un boicot, fie prin neparticopare, fie prin declanșarea unei greve în perioada simulărilor.

Două moduri de boicot al simulărilor

„Majoritatea înclină către neparticipare. Oricum, atât greva, cât și neparticiparea ne conduc către același lucru, adică boicotarea simulărilor.

Urmează ca mâine să fie data finală la care vom prezenta rezultate foarte clare, dar din ceea ce avem centralizat până acum există o majoritate care înclină către boicotare”, a spus Marius Nistor pentru publicația citată.

Referendumul privind posibile forme de protest a fost trimis în școli de către sindicatele din educație.

Profesorilor li s-a propus să opteze între două variante: neparticiparea la simulările examenelor naționale sau organizarea unei greve în perioada în care acestea se desfășoară.

Primele rezultate locale arată un sprijin consistent pentru această formă de protest.

De exemplu, într-un sondaj realizat de un sindicat din județul Iași, aproape 80% dintre profesorii consultați au declarat că nu vor participa la simulările pentru Evaluarea Națională și Bacalaureatul din 2026.

„Să nu cedeze presiunilor”

Liderul Federației „Spiru Haret” a susținut că asupra cadrelor didactice ar exista presiuni din partea autorităților pentru a participa la organizarea simulărilor.

El le-a cerut profesorilor să nu cedeze acestor presiuni și să respecte deciziile exprimate în cadrul referendumului sindical.

„Am transmis colegilor din unitățile școlare să nu cedeze presiunilor care sunt exercitate de minister, prin inspectoratele școlare și câteodată chiar prin conducerile unităților de învățământ. Sunt solicitări prin care se încearcă obligarea colegilor să participe la simulări, în pofida semnăturilor date pe referendum”, a spus Nistor.

„Să spună exact ce-i deranjează”

Potrivit acestuia, Ministerul Educației ar fi transmis deja inspectoratelor școlare o procedură privind organizarea simulărilor, iar acestea au cerut școlilor să transmită rapid documente care să confirme participarea profesorilor la proces.

„Le cer colegilor mei să-și respecte semnăturile date pe referendum și să nu tacă. Să spună exact ceea ce îi deranjează și să fie uniți și solidari”, a mai declarat liderul sindical.

Ministerul Educației și Cercetării a transmis între timp inspectoratelor școlare procedura oficială pentru organizarea și desfășurarea simulărilor examenului național de Bacalaureat în anul școlar 2025–2026.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că în România s-au înregistrat până miercuri creșteri ale prețurilor la motorină de 20 de bani și de 25 de bani până joi dimineața.

El spune că în alte țări din vestul Europei creșterile sunt mai mari.

„În același timp, începând de anul trecut, după criza din octombrie, am început, împreună cu toate companiile din România, să creăm rute alternative de aprovizionare de combustibil, fără să știm că va urma acest eveniment. Și acest lucru ne-a dat flexibilitatea de a ne asigura stocuri pentru cel puțin 5 luni de zile de acum înainte, de a ne asigura rute alternative pentru luni de zile, iar în momentul de față undeva la sub 7% din tot ceea ce consumăm în România, ca importuri, ca și petrol rafinat, ajunge să fie adus prin strâmtoarea Ormuz”, a declarat Bogdan Ivan la Digi 24.

Ministrul Energiei mai spune că se lucrează la extinderea contractulor comerciale vechi, la scenarii prin care să fie repornite facilitățile de rafinare pe teritoriul României, la scenarii în care să fie crescute importurile de petrol pe rutele clasice, Azerbaidjan, Kazahstan.

Întrebat dacă se ia în calcul reducerea accizei la carburanți, ministrul a spus: „Nu sunt ministrul de Finanțe. Dar este evident că împreună cu ministrul de Finanțe, împreună cu Primul Ministru, cu colegii din coaliție, lucrăm la mai multe scenarii, printre care și acest scenariu”.

Sursa video: Digi24

Secretarul apărării a sosit miercuri seara în Cipru, pe fondul reacțiilor negative provocate de atacul cu drone asupra bazei RAF Akrotiri, care a dus la evacuarea familiilor care locuiau în baze și la întărirea apărării acestora, potrivit The Guardian. 

Oficialul britanic se află în Cipru pentru a calma tensiunile diplomatice provocate de atac, care a stârnit furia miniștrilor locali.

Oficialii britanici sunt de părere că drona care a lovit baza aeriană britanică din Cipru, a reușit să evite detectarea, zburând cu viteză mică, la o altitudine joasă, atunci când a fost lansată de miliția pro-iraniană din Liban. 

Drona era una de tip Shahed. Atacul s-a petrecut în noaptea de duminică spre luni, în timpul bombardamentului de represalii al Iranului. Deși nimeni nu a fost rănit, iar pagubele au fost limitate, atât atacul, dar și eșecul de a opri drona au stârnit furia guvernului cipriot. Atacul a fost primul asupra unei instalații militare britanice din ultimii 40 de ani.

Premierul Keir Starmer a declarat că drona a fost lansată înainte ca Marea Britanie să anunțe, duminică seara, că va permite SUA să utilizeze cele două baze pentru acțiuni defensive împotriva Iranului.

Președintele Ciprului a criticat eșecul de a opri drona și a declarat că Cipru nu are intenția de a participa la nicio operațiune militară.

Reamintim că Marea Britanie a trimis distrugătorul Marinei Regale, HMS Dragon, care va ajunge în Cipru săptămâna viitoare, precum și două elicoptere Wildcat dotate cu sisteme de combatere a dronelor.

Surse din domeniul Apărării precizează că elicopterele vor îmbunătăți capacitatea de detectare și interceptare a dronelor care zboară la joasă altitudine.

Potrivit Ministerului Finanțelor, schemele de sprijin pentru investiții au avut un impact important asupra economiei, contribuind la dezvoltarea unor sectoare industriale și la crearea de locuri de muncă în mai multe regiuni ale țării.

Autoritățile susțin că aceste programe urmăresc stimularea investițiilor productive, dezvoltarea regională și creșterea competitivității economiei românești. Proiectele finanțate au generat investiții în domenii precum industria auto, farmaceutică, aeronautică, alimentară sau cea a materialelor de construcții.

Schema HG 300/2024: investiții în tehnologii noi

Una dintre cele mai recente scheme de sprijin este cea reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 300/2024, care vizează investiții cu costuri eligibile de peste 50 de milioane de lei.

Conform datelor centralizate la finalul anului 2025:

• valoarea totală a proiectelor finanțate depășește 605 milioane de euro;
• finanțarea aprobată este de 283 milioane de euro;
• au fost aprobate 15 proiecte;
• companiile beneficiare au promis crearea a 1.619 locuri de muncă.

Majoritatea proiectelor se află în prezent în curs de implementare sau în faza de demarare.

Schema HG 332/2014: sprijin pentru crearea de locuri de muncă

Schema reglementată prin HG 332/2014 este destinată companiilor care creează noi locuri de muncă, statul acoperind o parte din costurile salariale pentru angajații nou recrutați.

La finalul anului 2025, datele arată că:

• planurile de creare de locuri de muncă au o valoare de aproape 555 milioane de euro;
• finanțarea aprobată este de 239 milioane de euro;
• finanțarea efectiv plătită a ajuns la 98,7 milioane de euro;
• companiile au asumat crearea a peste 12.200 de locuri de muncă.
• Majoritatea proiectelor din cadrul acestei scheme sunt deja finalizate.

Schema HG 807/2014: investiții mari în industrie

Cea mai amplă schemă de sprijin este cea reglementată prin HG 807/2014, care finanțează investiții majore în economie.

Potrivit comunicatului Ministerului Finanțelor:

• valoarea totală a proiectelor depășește 3 miliarde de euro;
• finanțarea aprobată este de 1,32 miliarde de euro;
• finanțarea plătită a ajuns la aproximativ 919 milioane de euro;
• companiile au promis crearea a peste 22.000 de locuri de muncă.

Investițiile sunt realizate în sectoare precum industria auto, producția de materiale de construcții, industria alimentară, chimică, aeronautică sau sectorul sănătății.

Impact asupra economiei și dezvoltării regionale

Ministerul Finanțelor subliniază că programele de ajutor de stat contribuie la dezvoltarea economică a regiunilor mai puțin dezvoltate și la stimularea lanțurilor locale de furnizori. Autoritățile susțin că monitorizează permanent implementarea proiectelor finanțate pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice.

Pe termen lung, aceste investiții ar trebui să contribuie la creșterea competitivității economiei românești și la consolidarea pieței muncii.