Acestea creează „insule de căldură”, încălzind terenul din jur cu până la 16 grade Fahrenheit și făcând viața mai grea pentru peste 340 de milioane de oameni, potrivit CNN.

Există încă lacune mari în înțelegerea noastră asupra impactului centrelor de date, chiar și pe măsură ce numărul acestora crește rapid, a spus Andrea Marinoni, profesor asociat în cadrul grupului de Observare a Pământului de la Universitatea din Cambridge și autor al studiului.

Marinoni și colegii săi au decis să aprofundeze un impact insuficient cercetat: căldura pe care o eliberează prin procesele lor cu consum intens de energie, inclusiv calculul și alimentarea sistemelor de răcire.

Pentru a face acest lucru, ei au analizat datele de temperatură din ultimii 20 de ani obținute de la senzori la distanță și le-au corelat cu locațiile „hiperscalerilor” de IA — centre de date uriașe care găzduiesc mii de servere și se pot întinde pe o suprafață de peste un milion de metri pătrați, care au fost construite în mare parte în ultimul deceniu.

Ei s-au concentrat pe peste 6.000 de centre de date situate departe de zonele urbane foarte dens populate, deoarece temperaturile de suprafață din jurul acestora erau mai puțin susceptibile de a fi afectate de alți factori, cum ar fi producția industrială sau încălzirea locuințelor. Cercetătorii au eliminat, de asemenea, impactul sezonier, tendințele de încălzire globală și alte influențe.

Creșterea temperaturilor

Ei au constatat că temperaturile la suprafață au crescut cu o medie de 3,6 grade Fahrenheit după ce un centru de date a început să funcționeze. În cazuri extreme, temperaturile din apropiere cresc cu până la 16,4 grade Fahrenheit.

Cercetătorii au constatat că aceste creșteri au fost constante la nivel global.

În regiunea Bajio din Mexic, de exemplu, care a devenit un hub de centre de date, studiul a constatat creșteri inexplicabile ale temperaturii de aproximativ 3,6 grade în ultimii 20 de ani. O situație similară a fost observată în Aragon, Spania, un centru european pentru centre de date AI de hiperscală, care a înregistrat o creștere a temperaturii de 3,6 grade, care nu s-a repetat în provinciile învecinate.

În mod surprinzător, impactul nu s-a limitat la împrejurimile imediate ale unui centru de date; creșterile de temperatură au afectat zone aflate la o distanță mare, a constatat cercetarea, afectând peste 340 de milioane de oameni.

Concluzii alarmante

Constatările sunt deosebit de alarmante, spun oamenii de știință, deoarece centrele de date IA sunt pe cale să cunoască o expansiune rapidă în următorii ani, iar aceste creșteri de temperatură survin în contextul în care poluarea care încălzește planeta face deja ca valurile de căldură să fie mai extreme în întreaga lume.

Extinderea planificată a centrelor de date „ar putea avea un impact dramatic asupra societății” în ceea ce privește mediul, bunăstarea oamenilor și economia, a spus Marinoni.

Alți experți spun că sunt necesare mai multe cercetări pentru a verifica rezultatele.

Sentința a fost pronunțată de un tribunal federal din Brooklyn, New York. Pe lângă cei nouă ani de închisoare, instanța a decis ca Nicole Daedone să restituie aproximativ 12 milioane de dolari. Totodată, șapte victime trebuie să primească despăgubiri totale de aproape 890.000 de dolari. Procurorii federali au susținut că Daedone și colaboratorii săi au pus la punct o schemă de manipulare care a vizat femei vulnerabile, multe dintre ele având traume sexuale în trecut, mai arată AP.

„Coerciția prezentată drept wellness sau emancipare rămâne exploatare și este o infracțiune care provoacă suferințe reale victimelor”, a declarat procurorul federal Joseph Nocella.

Presiune psihologică și financiară asupra membrilor

Potrivit acuzării, conducerea companiei ar fi exercitat control asupra membrilor prin presiuni financiare, manipulare psihologică și intimidare. Anchetatorii au afirmat că adepții OneTaste erau convinși că participarea la anumite acte sexuale – inclusiv cu investitori sau clienți ai companiei – era necesară pentru atingerea „iluminării spirituale” și pentru a demonstra loialitatea față de organizație. Procurorii au spus că schema a lăsat în urmă „zeci de victime afectate financiar, emoțional și psihologic”.

Nicole Daedone a fondat OneTaste în 2004, în San Francisco, prezentând compania drept o comunitate de dezvoltare personală axată pe sexualitatea feminină. Conceptul central era „orgasmic meditation” (meditația orgasmică), o practică în care bărbați stimulau manual femei într-un cadru de grup. Metoda era considerată de promotori una de explorare emoțională și spirituală. În anii 2010, compania a primit o atenție media considerabilă. Astfel a reușit să se extindă în mai multe orașe, inclusiv Los Angeles și Londra.

Alte condamnări în dosarul One Taste

În același caz, Rachel Cherwitz, fost director de vânzări al companiei One Taste, a fost condamnată la șase ani și jumătate de închisoare pentru rolul său în schemă. Apărarea lui Daedone a susținut că aceasta nu are antecedente penale. Sute de persoane au trimis scrisori instanței în sprijinul ei, au mai subliniat avocații. În acestea ea apare drept o antreprenoare care a încercat să promoveze emanciparea sexuală a femeilor. Avocații au anunțat că vor contesta verdictul, iar unii susținători încearcă să obțină chiar o grațiere prezidențială.

Formația clujeană ocupă locul 5 în clasament în Liga Adriatică, cu 13 victorii și 8 înfrângeri (34 de puncte). Poziția îi garantează matematic prezența în play-off, fără a fi nevoită să evolueze în play-in.

Calificarea a fost consolidată după victoria obținută în deplasare de echipa pregătită de Mihai Silvășan, scor 84-72, cu Cedevita Olimpija, într-un meci disputat sâmbătă.

Prezența matematică în play-off pentru U-BT Cluj a fost pecetluită de victoria înregistrată luni noapte de liderul Partizan Belgrad, în disputa cu Bosna BH Telecom, scor 82-66.

Cu trei etape rămase de disputat în Top 8 din Liga Adriatică, clasamentul arată astfel:

1. Partizan – 19 victorii / 2 înfrângeri
2. Dubai Basketball – 18 / 3
3. Budućnost – 16 / 5
4. Steaua Roșie Belgrad – 16 / 5
5. U-BT Cluj-Napoca – 13 / 8
6. Cedevita Olimpija – 12 / 9
7. Bosna BH – 9 / 12
8. Igokea m:tel – 9 / 12

Conform formatului competiției, primele șase clasate din Top 8 avansează direct în sferturile de finală.

Ocupantele pozițiilor 7 și 8 vor juca între ele. Învingătoarea va accede în play-off.

Echipa care va pierde va juca împotriva formației învingătoare dintre primele două clasate din play-out pentru ultimul loc din play-off.

Pentru U-BT Cluj-Napoca urmează duelul cu KK Bosna. Confruntarea va avea loc duminică, 5 aprilie, de la ora 20:30, la Cluj.

Potrivit Financial Times, consilierul financiar al lui Hegseth de la Morgan Stanley a contactat în luna februarie compania BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, pentru a investi într-un fond axat pe industria de apărare: iShares Defense Industrials Active ETF. Fondul, care administrează aproximativ 3,1 miliarde de dolari, include mari producători de armament precum RTX Corp, Lockheed Martin și Northrop Grumman.

Demersul a avut loc cu puțin timp înaintea atacului asupra Iranului. SUA și Iranul negociau dosarul nuclear în această perioadă. Negocierile au început pe 6 februarie, prin discuții indirecte în Oman, au continuat cu o rundă la Geneva pe 17 februarie, urmată de ultima serie de întâlniri pe 26–27 februarie, fără un acord final, iar pe 28 februarie Statele Unite și Israel au lansat atacul asupra Iranului.

Investiția nu a fost realizată

Investiția nu s-a concretizat, deoarece fondul nu era încă disponibil pentru clienții Morgan Stanley la momentul respectiv. Nu este clar dacă ulterior a fost făcută o altă investiție în domeniul apărării și nici dacă Hegseth știa despre demers sau câtă libertate avea consilierul său financiar să acționeze în numele lui.

Reacția Pentagonului

Într-un mesaj publicat pe X, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a respins informațiile.

„Nici secretarul Hegseth, nici vreun reprezentant al său nu a contactat BlackRock pentru o astfel de investiție. Aceasta este încă o campanie nefondată, menită să inducă publicul în eroare”, a declarat acesta, cerând retragerea articolului. Publicația britanică nu a dat curs solicitării Pentagonului.

Reprezentanții BlackRock au refuzat să comenteze, iar Morgan Stanley nu a răspuns solicitărilor de poziție formulate de sursa citată.

Datele arată că valoarea fondului a scăzut cu 12,4% în ultima lună, ceea ce înseamnă că acțiunile companiilor din portofoliu s-au depreciat în perioada în care a început conflictul cu Iranul.

Tranzacții suspecte înaintea unor decizii de impact

Informațiile apar într-un context mai larg de suspiciuni privind tranzacțiile realizate pe piețele financiare înaintea unor decizii importante ale administrației Donald Trump.

Unele dintre aceste decizii au fost precedate de pariuri considerate bine sincronizate, ridicând întrebări privind posibile scurgeri de informații înainte ca acestea să fie făcute publice.

Semne de întrebare

Războiul dintre Statele Unite și Iran a intrat între timp în cea de-a cincea săptămână, fără semne de detensionare. Dacă s-ar confirma că o astfel de investiție a fost avută în vedere chiar în timpul negocierilor nucleare, ar putea apărea întrebări privind credibilitatea negocierilor dinspre partea americană.

În ultimii ani, atenția a fost concentrată pe chatboturi similare cu ChatGPT, capabile să genereze texte sau să răspundă la întrebări. Acum însă, companiile vor să folosească AI pentru sarcini concrete din business. Miza nu mai este doar tehnologia în sine, ci capacitatea de a o transforma rapid în venituri.

Potrivit unei analize publicate de CNBC, firmele chineze nu mai consideră suficiente modelele generale de tip „large language model”, precum DeepSeek, ci caută aplicații adaptate domeniilor precum juridic, financiar sau resurse umane.

De la chatbot la business

Alibaba.com – platformă care conectează milioane de firme din SUA și Europa cu furnizori din China – încearcă să ducă AI-ul exact în această direcție.

Președintele companiei, Kuo Zhang, a declarat că Alibaba caută parteneriate cu firme din SUA care dezvoltă modele AI specializate, capabile să înțeleagă legislația, regulile financiare sau procesele de resurse umane din fiecare țară.

Compania a lansat recent Accio Work, o versiune îmbunătățită a platformei sale de sourcing, prin care firmele găsesc furnizori și produse, cu funcții de inteligență artificială integrate. Instrumentul permite, de exemplu, căutarea rapidă de produse și componente, completarea automată a documentelor vamale sau calcularea marjelor de profit.

Astfel de funcții devin importante într-o perioadă în care taxele comerciale se schimbă rapid, iar firmele au nevoie de decizii rapide.

Parteneriate externe pentru reguli locale

Un punct cheie este colaborarea cu firme din afara Chinei. Modelele AI locale nu pot acoperi ușor diferențele dintre legislațiile naționale, iar companiile caută soluții externe pentru a rezolva această problemă.

Scopul este ca un antreprenor să poată transforma rapid o idee într-un produs și să îl vândă pe piețe diferite, fără să fie blocat de birocrație.

Start-up-uri și idei noi

Tendința nu este vizibilă doar la giganți. Startup-ul MagicPen Bio – o companie tânără din China care dezvoltă soluții de biotehnologie – produce plante care luminează în întuneric, folosind cercetarea biologică asistată de AI. În loc să exporte plantele – dificil de transportat – compania vinde tehnologia din spate, pentru care are deja aproximativ 20 de brevete.

Fondatorul estimează venituri de circa 200 de milioane de yuani (aproximativ 29 de milioane de dolari) în acest an și caută parteneri în SUA și Orientul Mijlociu.

Brevetele, noua marfă

Această nouă orientare spre vânzarea tehnologiei este susținută și la nivel oficial. La Zhongguancun Forum, desfășurat săptămâna trecută, la Beijing, multe dintre produsele expuse nu erau bunuri fizice, ci brevete.

Evenimentul a fost prezentat ca un târg mondial unde companiile pot „cumpăra” și „vinde” tehnologie la nivel internațional. Practic, firmele nu mai încearcă doar să vândă produse finite, ci și idei, soluții și procese tehnologice care pot fi folosite direct de alți producători.

Noua abordare permite companiilor să câștige bani mai rapid din cercetare, fără să mai suporte costurile de producție și distribuție. În același timp, cumpărătorii pot folosi tehnologia pentru a dezvolta produse adaptate piețelor locale.

Tendința arată o schimbare mai largă în economia chineză: accentul se mută de la producție în masă la inovare și valorificarea proprietății intelectuale.

Problemele inteligenței artificiale

Chiar și în domenii spectaculoase, cum ar fi roboții umanoizi, provocările sunt similare: lipsa datelor reale. Spre deosebire de chatboturi, care pot fi antrenate pe cantități mari de text, roboții au nevoie de informații din lumea fizică – mișcări, gesturi, interacțiuni – mult mai greu de colectat și standardizat.

AI-ul din lumea reală

La forumul de la Beijing, mai mulți lideri ai startup-urilor din domeniu au spus că aceasta este una dintre cele mai mari bariere în dezvoltare.

De exemplu, compania Linkerbot, care dezvoltă roboți umanoizi, încearcă să rezolve problema prin crearea unei baze de date cu abilitățile mâinii umane: de la mișcări simple până la gesturi fine, care țin de dexteritate. Scopul este ca roboții să poată învăța aceste acțiuni și să le reproducă în situații reale.

Fondatorul companiei a declarat că vrea să cartografieze aceste abilități în următorii ani, pentru a permite roboților să execute sarcini complexe și, în timp, chiar să asambleze alte componente.

Problema datelor arată și limita actuală a AI: tehnologia funcționează bine în mediul digital, dar devine mult mai dificil de aplicat în lumea reală, unde variabilele sunt greu de controlat.

Experții afirmă că instanțele australiene ar putea stabili ce măsuri se pot aștepta în mod rezonabil ca platformele să ia, în conformitate cu legile intrate în vigoare pe 10 decembrie, care interzic copiilor mici să dețină conturi, potrivit AP.

Comisarul pentru siguranță online, Julie Inman Grant, a publicat marți primul său raport de conformitate de la intrarea în vigoare a legilor respective, prin care se cere celor 10 platforme să elimine toți deținătorii de conturi australieni cu vârsta sub 16 ani.

Deși 5 milioane de conturi australiene au fost dezactivate, un număr semnificativ de copii australieni au continuat să păstreze conturi, să creeze conturi noi și să treacă de sistemele de verificare a vârstei ale platformelor, se arată în raport.

Inman Grant a declarat într-un comunicat că biroul său are „îngrijorări semnificative cu privire la conformitatea” a jumătate dintre cele 10 platforme. Biroul său strângea dovezi împotriva celor cinci, pe motiv că nu au luat „măsuri rezonabile” pentru a împiedica copiii mici să dețină conturi.

Amenzi de până la 33 de milioane de dolari

Instanțele ar putea dispune amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (33 de milioane de dolari) pentru nerespectarea sistematică a legii. eSafety va decide până la jumătatea anului dacă va iniția acțiuni în instanță împotriva vreunei platforme.

Platformele cu restricții de vârstă care nu fac obiectul anchetei sunt Reddit, X, Kick, Threads și Twitch.

Ministrul comunicațiilor, Anika Wells, a declarat că cele cinci platforme criticate nu respectau în mod deliberat legea australiană.

„Platformele de socializare aleg să facă strictul minim necesar, deoarece doresc ca aceste legi să eșueze”, a declarat Wells reporterilor.

„Aceasta este o lege de referință la nivel mondial. Suntem primii din lume care o aplicăm. Desigur, ei nu doresc ca aceste legi să funcționeze, deoarece vor ca acest lucru să aibă un efect descurajator asupra celor zece țări care, începând cu 10 decembrie, au decis să urmeze exemplul Australiei”, a adăugat ea.

eSafety a identificat „practici necorespunzătoare”, cum ar fi platformele care permit utilizatorilor încercări nelimitate de a trece de metodele de verificare a vârstei și care îi îndemnă pe utilizatori să încerce să treacă de aceste metode chiar și după ce s-au declarat minori.

Ce-au declarat companiile

Meta, care deține Facebook și Instagram, a transmis pentru The Associated Press că se angajează să respecte interdicția australiană privind rețelele sociale. „Am precizat, de asemenea, că determinarea cu precizie a vârstei online reprezintă o provocare pentru întreaga industrie”, se arată în declarație.

Snap Inc. a spus că a blocat 450.000 de conturi în conformitate cu legea și că continuă să blocheze altele în fiecare zi.

„Snapchat rămâne pe deplin angajat să implementeze măsuri rezonabile în conformitate cu legislația și să susțină obiectivul său fundamental de a îmbunătăți siguranța online pentru tinerii australieni”, se arată într-o declarație a Snap.

TikTok a refuzat să comenteze marți, iar Alphabet Inc., care deține YouTube și Google, nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

Războiul cu Iranul a amplificat volatilitatea piețelor energetice globale. Prețul petrolului Brent, indicatorul de referință la nivel mondial, a crescut cu peste 50% de la începutul conflictului, ajungând la aproximativ 116 dolari pe baril. Unul dintre principalele motive este blocarea Strâmtorii Ormuz, transmite Euronews. Acesta este un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, adică circa 20 de milioane de barili pe zi.

Europa resimte deja efectele. Prețul de referință al gazului natural în Europa, Dutch TTF, a crescut cu aproximativ 70%. S-a marcat astfel cea mai mare creștere lunară din ultimii ani.

Crește interesul pentru panouri solare și pompe de căldură

Pe fondul scumpirilor, tot mai multe gospodării europene caută alternative energetice mai stabile. În Marea Britanie, vânzările de pompe de căldură au crescut cu 51% în primele trei săptămâni ale lunii martie față de perioada anterioară, potrivit companiei energetice Octopus Energy. De asemenea, cererea pentru panouri solare a crescut cu 54%. Sistemele instalate sunt tot mai mari, proprietarii alegând acum instalații cu 12 panouri în loc de 10. „Familiile sunt sătule să fie ostatecii prețurilor globale la combustibili fosili”, a declarat Rebecca Dibb-Simkin, reprezentant al Octopus Energy.

Creșterea prețurilor la carburanți a determinat și o accelerare a interesului pentru vehicule electrice (EV). În Uniunea Europeană, prețul mediu al benzinei a crescut cu aproximativ 12%, ajungând la 1,84 euro pe litru. Platforma franceză de vânzări auto Aramisauto a raportat că vânzările de mașini electrice aproape s-au dublat între mijlocul lunii februarie și începutul lunii martie. În Norvegia, pe o platformă dedicată, vehiculele electrice au depășit deja mașinile diesel ca cel mai popular tip de motorizare.

Cerere în creștere pentru energia regenerabilă în Europa

Compania germană Enpal a raportat o creștere de aproximativ 30% a cererii pentru panouri solare și pompe de căldură de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu. O altă companie germană din sector, 1KOMMA5°, a anunțat că interesul pentru instalarea de sisteme solare aproape s-a dublat. În Marea Britanie, compania E.ON a observat o creștere a interesului pentru panouri solare cu 23% într-o singură săptămână. A fost urmată de o creștere suplimentară de 63% în perioada  următoare.

În paralel cu boom-ul energiei regenerabile, au apărut și apeluri pentru creșterea producției de petrol și gaze. Există cereri inclusiv pentru extinderea exploatărilor din Marea Nordului. Totuși, un studiu al Universității Oxford arată că o economie alimentată complet de energie regenerabilă ar putea reduce facturile gospodăriilor britanice cu până la 441 de lire sterline pe an. Prin comparație, intensificarea exploatării de petrol și gaze ar reduce costurile doar cu 16 până la 82 de lire anual, potrivit analizei. Experții subliniază că prețurile combustibililor fosili sunt stabilite pe piețe globale, ceea ce limitează impactul producției interne asupra facturilor consumatorilor.

San Antonio Spurs a obținut a noua victorie consecutivă, luni dimineață, scor 129-114, cu Chicago Bulls, după o prestație de excepție a lui Wembanyama. Starul francez a încheiat cu 41 de puncte (record al sezonului) și 16 recuperări.

Wembanyama a reușit și al treilea cel mai rapid double-double de când se contabilizează fiecare fază din meciuri (din 1997-1998).

Pivotul francez a reușit 10 puncte și 10 recuperări în doar 8 minute și 31 de secunde. Performanța este depășită doar de Boban Marjanovic (8:13 în 2017) și Jonas Valanciunas (8:08 în 2025), potrivit ESPN.

Wembanyama a fost extrem de eficient, cu 17 aruncări reușite din 27 și 3 din 6 de la distanță, bifând al 14-lea meci din sezon cu minimum 30 de puncte.

Spurs au dominat partida, conducând la un moment dat la 29 de puncte.

Prin acest succes, San Antonio a ajuns la 57 de victorii și 18 înfrângeri, ocupând locul secund în Conferința de Vest, dar și la general.

Oklahoma City Thunder a stabilit un record al francizei

În paralel, campioana en-titre Oklahoma City Thunder a câștigat un duel dramatic cu liderul din Conferința de Est, Detroit Pistons.

Liderul Conferinței de Vest s-a impus cu scorul de 114-110, după prelungiri, grație a 47 de puncte marcate de Shai Gilgeous-Alexander.

Starul echipei Oklahoma City a fost decisiv pe final, într-un meci extrem de echilibrat. Pistons a revenit spectaculos după pauză și au condus cu 97-90 pe finalul sfertului patru. Însă, Thunder a egalat și a trimis partida în prelungiri.

În prelungiri, Thunder s-a impus, bifând a 15-a victorie în ultimele 16 meciuri.

Prin acest succes, Oklahoma City a stabilit un record pentru franciză, ajungând pentru două sezoane consecutiv la cel puțin 60 de victorii. Thunder are un bilanț de 60 de victorii și 16 înfrângeri, cel mai bun din ligă.

În alte rezultate ale zilei, Miami Heat a învins Philadelphia 76ers cu 119-109, Atlanta Hawks a trecut de Boston Celtics (112-102), Phoenix Suns a câștigat clar cu Memphis Grizzlies (131-105), iar Los Angeles Lakers s-a impus cu 120-101 cu Washington Wizards.

Președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt campaniei militare împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, relatează The Wall Street Journal.

Administrația SUA a ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a căii navigabile ar prelungi durata misiunii dincolo de termenul stabilit de acesta, de patru până la șase săptămâni, relatează Wall Street Journal , citând oficiali ai administrației.

Sursele au adăugat că totul se va concentra pe dezarmarea Iranului, distrugerea rachetelor și a marinei iraniene, înainte de a încerca să facă presiuni diplomatice asupra Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea.

Teheranul a blocat în mare parte ruta vitală a strâmtorii Ormuz, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie.

Prețul mediu național de vânzare cu amănuntul al benzinei din SUA a depășit luni 4 dolari pe galon pentru prima dată în mai bine de trei ani, arată datele serviciului de urmărire a prețurilor GasBuddy, în contextul în care războiul americano-israelian cu Iranul continuă.

Luni, Trump a vorbit despre „progrese mari” în negocierile pentru un acord care să pună capăt războiului, dar a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord și Strâmtoarea Ormuz nu este „imediat «deschisă pentru afaceri»”, atunci SUA vor continua „să arunce în aer și să distrugă complet toate centralele lor electrice, sondele de petrol și insula Kharg (și, eventual, toate instalațiile de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am «atins» încă”.

Desfășurarea de trupe SUA

În ciuda insistențelor lui Trump că este probabil să se ajungă la un acord, SUA au desfășurat mii de soldați în regiune în ultima săptămână, în pregătirea unei potențiale operațiuni terestre.

Rapoartele au sugerat că pregătirile pentru o operațiune terestră ar putea fi o încercare de a presa Teheranul să accepte termenii americani de a pune capăt războiului.

Complicând și mai mult eforturile de a pune capăt războiului, New York Times a relatat că decapitarea conducerii Iranului de către americani și israelieni de la izbucnirea războiului a împiedicat capacitatea Teheranului de a lua decizii.

Uciderea a zeci de lideri iranieni complică, de asemenea, eforturile Washingtonului de a negocia cu oficialii de la Teheran care rămân, a relatat The Times, adăugând că negociatorii iranieni ar putea avea puține cunoștințe despre ceea ce guvernul lor este dispus să cedeze.

Cu toate acestea, vizarea conducerii a împiedicat, de asemenea, capacitatea acestora de a coordona atacuri majore de represalii, se arată în raport, citând oficiali anonimi familiarizați cu evaluările serviciilor secrete americane și occidentale.

Oficialii americani au declarat pentru The Times că asasinatele au generat o mai mare putere pentru cei din linia dură a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice.

Raportul a venit după ce Trump a confirmat că persoana cu care SUA interacționau era, de fapt, președintele parlamentului iranian de linie dură, Mohammad Bagher Ghalibaf. Anterior, el a declarat că SUA negociază cu o conducere „nouă și mai rezonabilă” în Iran.

Ghalibaf și-a menținut o personalitate combativă prin intermediul contului său X în timpul războiului, batjocorindu-i pe americani și lansând amenințări. Fostul comandant al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și-a văzut profilul crescând pe măsură ce membri superiori ai teocrației au fost uciși.

Israel: Nu există un calendar pentru război

PM: Nu există un calendar cu privire la momentul în care se va încheia războiul din Iran, dar peste jumătate din misiunile noastre au fost îndeplinite. Între timp, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat luni că războiul împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, fără a stabili un calendar cu privire la momentul în care acesta se va încheia.

„Cu siguranță a trecut de jumătatea drumului. Dar nu vreau să pun un program fix”, a declarat Netanyahu pentru postul de radio conservator american Newsmax.

El a adăugat că se referă la faptul că războiul este mai mult de jumătatea drumului „în ceea ce privește misiunile, nu neapărat în ceea ce privește timpul”.

Netanyahu a spus că războiul a atins obiective, inclusiv uciderea a „mii” de membri ai Gărzilor Revoluționare iraniene.

Israelul și Statele Unite sunt, de asemenea, „aproape de a distruge industria de armament [a Iranului]”, a adăugat el.

„Doar întreaga bază industrială – distrugerea… uzinelor întregi și a programului nuclear în sine”, a spus el.

Netanyahu și-a exprimat, de asemenea, încrederea că Republica Islamică va cădea.

„Cred că acest regim se va prăbuși intern. Dar, în acest moment, ceea ce facem este doar să le degradăm capacitatea militară, să le degradăm capacitatea de rachete, să le degradăm capacitatea nucleară și, de asemenea, să îi slăbim din interior”, a spus Netanyahu.

Fabrica de biciclete „Sport Mechanical Workshop” (SMW), situată la Timișoara acoperă mai mult de jumătate din producția națională de biciclete din cadrul magazinelor Decathlon din România. O parte dintre acestea ajung și în magazinele din Europa.

Aici sunt asamblate zilnic peste 4.500 de biciclete. Dintre componente, majoritar sunt produse în România, altele sunt importate din țările vecine, precum Serbia sau Bulgaria. De asemenea, alte componente sunt importate din Italia ori din Asia.

La fabrica SMW din Timișoara, care este partener Decathlon, sunt asamblate „familii de biciclete”, de la cele pentru copii până la cele pentru adulți – de la cele pentru șosea, până la cele „high-end”, dar și electrice sau hibrid.

Bazele producției de la Timișoara au fost puse în 2016, când fabrica funcționa încă într-o locație închiriată. Pe atunci se asamblau doar roțile și corpul bicicletei. Ulterior, fondatorii au deschis o nouă unitate în anul 2022. Atunci, activitatea fabricii a fost diversificată, fiind adăugate procese precum fabricarea jantelor, vopsirea bicicletelor, dar și depozitarea produselor chimice.

Fabrica SMW de la Timișoara include un număr de 565 de angajați, care lucrează în două schimburi. Dintre toți angajații, aproape jumătate sunt femei, atât tinere, cât și doamne, care lucrează pe diferite linii de asamblare a bicicletelor. Acestea, de regulă, realizează sarcini care necesită mai multă migală, precum asamblarea spițelor pe butucul roții de la bicicletă.

Bineînțeles, cei mai mulți dintre angajați sunt, totuși, bărbații. Cei mai mulți dintre angajați sunt români, dar în fabrică se regăsesc și angajați străini, care lucrează pe contract determinat.

Etapele fabricării unei biciclete

Fiecare componentă a unei biciclete, de la pedale, până la jante, anvelope, spițe, ghidon sau cadru vine ambalată în depozit. Fiecare dintre acestea sunt asamblate pe rând, de angajații fabricii, care lucrează folosindu-se de roboți industriali. Fiecare șurub este strâns de cineva, fiecare componentă, indiferent cât de dimensiune, este asamblată de angajații fabricii.

Totul începe în depozit, acolo unde sunt aduse părțile componente sunt aduse în camioane și ulterior despachetate. Într-o altă linie de producție sunt realizate jantele. La următoarea linie de producție, pe butucul roților sunt montate spițele, această sarcină fiind una dintre cele care necesită migală. Angajatele care se ocupă cu această sarcină montează individual fiecare spiță, cu rapiditate.

În următoarea etapă, spițele sunt preînșurubate de jantă, cu ajutorul unui robot industrial care este controlat de angajat, după care acestea sunt tensionate în anumiți parametri, cu ajutorul unui alt robot industrial.

Sarcina preînșurubare spițelor este una dintre cele care necesită o perioadă îndelungată de specializare, fiind necesare până la șase săptămâni de pregătire. Este necesar ca spițele să fie asamblate într-o anumită frecvență, pentru ca bicicleta să poată funcționa ulterior în condiții de siguranță. Ulterior pe jantă este montată banda de protecție, și apoi anvelopa, care este umplută cu aer.

Cadrele sunt vopsite în fabrică

Într-o altă secție separată, cadrele de bicicletă sunt vopsite, iar peste vopsea – care poate fi de diverse culori, în funcție de model – este aplicat unul sau mai multe straturi de lac, dar și un abțibild specific cu loggo-ul modelului specific de bicicletă.

Cadrele de bicicletă provin de la furnizori din Italia și din Asia. „Noi le primim brute, nevopsite. Ele trec printr-un proces de curățare la noi în fabrică, sablare, unde este nevoie și degresare. După aceea se vopsesc în câmp electrostatic”, explică unul dintre responsabilii fabricii SMW de la Timișoara.

Acesta explică întregul proces de finisare a cadrelor de bicicletă. „Ele urmează un curs de vopsire, de spălare și curățare. După aceea, în cuptor, acestea sunt uscate. Ulterior, li se aplică protecții pentru zonele unde nu vrem să fie vopsite. După aceea intră în tunelul de vopsire, la cabina Wagner. Ies, apoi intră iarăși într-un cuptor și apoi într-un răcitor”, explică unul dintre responsabilii fabricii.

La fabrica din Timișoara se produc undeva la 4.000 – 4.500 de biciclete pe zi

Daniel Vlad, manager pe partea de îmbunătățire continuă precizează că la fabrica SMW din Timișoara se produc undeva la 4.000 – 4.500 de unități pe zi.

„Vopsitoria asigură toate cadrele pentru cele 5 linii de producție pe care noi le avem. Gândește-te că media producției de la linii este undeva la 4000-4500 pe zi”, a declarat acesta, explicând că vopsitoria trebuie să acopere necesarul producției zilnice.

Acesta a precizat că fiecare departament primește o precizare zilnică în care este specificat clar ce repere, ce culoare, modul, dar și timpul vopsirii cadrelor, explicând că există și o ordine a modelelor care trebuie să fie respectată, funcție de „nevoile” din acea zi.

Biciclete high-end

În cadrul fabricii există și o linie pentru bicicletele „high end”, precum modelele ale cărui design este dezvoltat de Van Rysel, brandul specializat în ciclism de performanță care este, în prezent, deținut de Decathlon. O bicicletă Van Rysel poate atinge un preț de 47.000 de lei.

Potrivit specialiștilor din cadrul fabricii SMW din Timișoara, linia pe care acestea sunt asamblate este una mai modernă decât celelalte, pentru că asamblarea bicicletelor „high-end” este mai complicată, fiind necesare mai multe reglaje, dar și mai mult spațiu pentru asamblare.

Restul componentelor de la biciclete, montate pe cadru

Ulterior, pe cadru sunt asamblate celelalte componente ale bicicletei precum foaia de angrenaj, cablurile sistemului de frânare, dar și restul componentelor, inclusiv mânerele, care sunt și acestea montate de angajați care mânuiesc roboți industriali, dar și șurubelnițe pneumatice pentru a fixa mânerele pe ghidon, dar și soneria sau schimbătorul de viteze.

Roțile sunt montate pe butuc abia la final, iar bicicleta este împachetată și ulterior pusă în cutie, asta abia după ce a trecut proba de control al calității, care este realizat tot de angajați spre finalul procesului de producție.

Controlul calității este realizat, cu mare atenție, de către angajați, care verifică dacă fiecare bicicletă îndeplinește standardele. Dacă există nereguli, bicicleta este retrasă, iar neregulile sunt remediate, și ulterior aceasta este împachetată și așteaptă să fie expediată spre magazine, în principal cele din România, dar și Europa.

Fabrica SMW de la Timișoara este unul dintre cele mari patru centre de producție a bicicletelor din Europa. Alte fabrici care produc biciclete vândute pentru brandul Decathlon se află în Italia, Polonia, dar și Portugalia.