„Am fost astăzi la Kiev pentru a onora victimele masacrului de la Bucha și pentru a reafirma condamnarea războiului de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, se arată în mesajul publicat marți de Mircea Abrudean. 

În cadrul întâlnirii, participanții și-au reafirmat angajamentul față de „de scopurile și principiile Cartei ONU și respectul deplin pentru suveranitatea, independența politică și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional”. 

La ceremonie a participat președintele Volodimir Zelenski, alături de delegații care au reprezentat state și organizații precum Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Estonia, Finlanda, Germania, Islanda, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a NATO și Adunarea Parlamentară a OSCE.

„În martie 2022, la Bucha, în Ucraina, peste 500 de civili au fost uciși violent, mulți dintre ei erau copii. Imaginile și mărturiile au arătat civili executați cu mâinile legate la spate și gropi comune. Victimele prezentau urme de tortură sau au fost împușcate de la distanță mică. Dovezile atrocităților au ieșit la iveală la începutul lunii aprilie 2022, după retragerea trupelor ruse din regiune” se mai arată în mesajul publicat de președintele Senatului. 

„Masacrul de la Bucea rămâne martorul a tot ceea ce poate fi mai crud și mai inuman din partea forțelor armate ruse în timpul ocupării orașului de la marginea Kievului”, notează Abrudean, adăugând: „Trebuie să nu se mai întâmple vreodată, nicăieri în lumea asta”.  

Într-un context în care peste 60% dintre elevi folosesc deja zilnic instrumente AI, dar doar jumătate se simt pregătiți să le înțeleagă și să le evalueze critic, CTRL+ALT+THINK vine ca o intervenție esențială în educația actuală. Programul nu este despre cum să folosești AI, ci despre cum să gândești clar înainte, în timpul și după interacțiunea cu aceasta.

De ce este necesar CTRL+ALT+THINK?

Date recente arată că:

• Aproximativ 70% dintre elevii din România se confruntă cu dificultăți în utilizarea critică și autonomă a tehnologiei (Unicef România)
• Mai puțin de 50% dintre școli au politici privind utilizarea AI (Date MEC & cercetare educațională, 2025)
• Doar 4 din 10 utilizatori verifică informațiile generate de AI prin surse externe.

Aceste realități indică un „gap de gândire”, nu doar unul tehnologic. Elevii știu să folosească instrumentele, dar nu sunt pregătiți să le evalueze sau să colaboreze eficient cu ele. (Cercetare națională, 2025)

Citeşte comunicatul integral AICI

Femeia a fost atacată după ce a încercat să ajute un lup părea dezorientat și se lovise repetat de un perete de sticlă. Animalul a mușcat-o pe femeie de față, fugind de la fața locului. Cu toate acesta lupul a fost capturat de autoritățile responsabile, relatează Politico. 

Victima a primit îngrijiri medicale la fața locului și a fost ulterior transportată la spital pentru suturi, fiind externată în aceeași zi. 

Poliția germană a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului.

Agenția Federală pentru Conservarea Naturii din Germania a anunțat că acesta este primul astfel de caz înregistrat de la reintroducerea lupilor în fauna Germaniei, în 1998.

După ce au fost aproape exterminați în secolul al XIX-lea, lupii au revenit în Germania în ultimele decenii, populația lor crescând semnificativ. 

În prezent, există peste 200 de haite în țară, parte a unei reveniri mai ample la nivel european, unde se estimează că trăiesc peste 21.500 de exemplare. 

În 2022, poneiul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a fost ucis în urma unui astfel de atac, fapt ce a determinat executivul de la Bruxelles să ceară relaxarea legislației de conservare. 

Cele trei țări vor primi sume diferite: 7,4 milioane de euro pentru Bulgaria, 3,3 milioane de euro pentru Estonia și 10,8 milioane de euro pentru Ungaria, care pot fi suplimentate cu până la 200% prin finanțare națională, scrie Agriland.ie.

Comisia Europeană a precizat că, pe parcursul anului 2025, fermierii din Bulgaria, Estonia și Ungaria au suferit daune semnificative și pierderi economice cauzate de evenimente climatice nefavorabile și dezastre naturale.

• În Bulgaria, seceta severă și valurile de căldură din perioada mijlocul lunii iunie – sfârșitul lunii august au redus considerabil producția de floarea-soarelui și porumb.
• În Estonia, înghețul de primăvară, urmat de un sezon de creștere rece, umed și instabil, a afectat culturile de grâu de primăvară, orz, mazăre, rapiță, cartofi, fructe și legume.
• În Ungaria, căldura extremă și lipsa apei între iunie și august au cauzat stres termic major asupra culturilor, afectând porumb dulce, pepeni, sorg și porumb de boabe.

Autoritățile naționale din aceste trei țări trebuie să distribuie acest ajutor până la 30 septembrie 2026 și să se asigure că fermieri sunt beneficiarii finali.

De asemenea, statele membre trebuie să informeze Comisia despre detaliile măsurilor prin care vor distribui fondurile. Notificarea trebuie să includă:

• criteriile folosite pentru acordarea ajutorului individual,
• impactul estimat al măsurii,
• previziunile de plăți defalcate pe luni,
• nivelul sprijinului suplimentar acordat.
• Statele membre trebuie să comunice Comisiei și măsurile pentru evitarea distorsiunilor concurențiale și supracompensării.

De unde provin plățile

Plățile provin din rezerva agricolă prevăzută în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) 2023-2027, care poate aloca anual până la 450 milioane de euro pentru a gestiona perturbările pieței sau evenimentele excepționale care afectează producția sau distribuția.

Comentând această finanțare, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a declarat:

„Când secetele afectează solul din Bulgaria și Ungaria, sau înghețul și ploile culturile din Estonia, nu suferă doar câmpurile. Suferă familiile și însăși viitorul comunităților agricole.
Comisia stă alături de fermieri în momentele de criză. De aceea am alocat 21,5 milioane de euro pentru cele trei țări, ca sprijin pentru comunitățile lor agricole.

Investiția în managementul riscurilor și asigurări este esențială pentru a face față evenimentelor extreme tot mai frecvente cauzate de schimbările climatice. Trebuie să acționăm acum pentru a construi un viitor în care vremea extremă să nu însemne recolte compromise.”

Potrivit ISC, termenul – limită de depunere a dosarelor este 06 Mai 2026.

„Dosarele transmise după această dată nu se vor analiza în vederea participării la această sesiune”, anunță ISC.

Reprezentanții ISC recomandă transmiterea dosarelor cu cel puțin 10 zile înainte de termenul‑limită menționat.

„Această recomandare urmărește evitarea întârzierilor și buna desfășurare a procesului de autorizare.

În cazul dosarelor de autorizare transmise în format electronic la adresa de e-mail isc@isc.gov.ro, adresăm rugămintea tuturor candidaților de a scana toate documentele într-un singur fișier PDF”, mai transmite ISC.

ISC este responsabil de „urmărirea modului de aplicare a cadrului normativ și de reglementare în domeniile”:

• calitatea în construcţii, în toate etapele, de concepţie, proiectare, execuţie, recepţie, utilizare  şi postutilizare, indiferent de forma de proprietate sau destinaţia construcţiilor, pentru aplicarea regulilor obligatorii stabilite prin actele normative în vigoare;
• disciplina în urbanism şi amenajarea teritoriului;
• autorizarea şi executarea lucrărilor de construcţii;
• supravegherea pieţei produselor pentru construcţii, în conformitate cu reglementările armonizate care transpun Directiva CEE specifică;
• urmărirea comportării în timp şi recepţiei lucrărilor de construcţii;
• autorizarea diriginţilor de şantier şi a responsabililor tehnici cu execuţia;
• autorizărea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii;
• implementarea sistemului de management al calităţii construcţiilor;
• soluţionarea reclamaţiilor şi sesizărilor primite de la cetăţeni cu referire la probleme privind calitatea și siguranţa în exploatare a construcţiilor, legalitatea emiterii autorizaţiilor de construire;
• avizarea documentaţiilor tehnico-economice pentru obiectivele finanţate din fonduri publice, în conformitate cu prevederile HG 1072/2003, cu modificările ulterioare.

Măsura se menține în aceleași condiții ca și până în prezent, având ca obiectiv protejarea puterii de cumpărare a populației și asigurarea accesului la alimente esențiale, la prețuri corecte.

OUG nr. 67/2023 a instituit o măsură temporară de combatere a creșterii excesive a prețurilor la produse agricole și alimentare, prin plafonarea adaosurilor comerciale pe întreg lanțul alimentar.

„Prelungim această măsură pentru că statul are obligația să intervină atunci când apar dezechilibre în piață care afectează direct românii. Nu putem accepta ca produsele de bază să devină inaccesibile din cauza unor practici comerciale care nu reflectă realitatea costurilor din lanțul agroalimentar. Plafonarea adaosului comercial rămâne un instrument necesar pentru a corecta aceste derapaje și pentru a asigura un echilibru corect între fermieri, procesatori și retail. În același timp, este un semnal clar că susținem producția românească și protejăm consumatorii, nu specula”, a declarat ministrul Florin Barbu.

Măsura se aplică pentru o listă de produse alimentare de bază, respectiv:
* pâine albă simplă (300–500 g)
* lapte de consum 1 l (1,5% grăsime, fără UHT)
* brânză telemea de vacă vrac
* iaurt simplu de vacă (3,5% grăsime, max. 200 g)
* făină albă de grâu „000” (până la 1 kg)
* mălai (până la 1 kg)
* ouă de găină calibrul M
* ulei de floarea-soarelui (până la 2 l)
* carne proaspătă de pui
* carne proaspătă de porc
* legume proaspete vrac (ex: roșii, ceapă, castraveți, morcovi, ardei etc.)
* fructe proaspete vrac (ex: mere, pere, prune, struguri)
* cartofi proaspeți albi vrac
* zahăr alb tos (până la 1 kg)
* smântână (12% grăsime)
* unt (până la 250 g)
* magiun (până la 350 g)

Lista rămâne nemodificată față de aplicările anterioare ale măsurii.

Victor Ponta a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că a fost depusă „prima sesizare” împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, la CNCD, precizând că săptămâna viitoare va urma și o plângere penală la Parchetul General.

Potrivit petiției depuse la CNCD, Irina Ponta reclamă că, în calitate de minor neînsoțit aflat în Emiratele Arabe Unite, într-o zonă afectată de conflict, ar fi fost împiedicată să urce în aeronava de repatriere organizată de Ministerul Afacerilor Externe, deși figura pe lista pasagerilor.

„Mamei subsemnatei, Sârbu Daciana, i s-a comunicat telefonic că subsemnata aș reprezenta «o vulnerabilitate de imagine» pentru Ministrul afacerilor externe, doamna Țoiu Oana-Silvia, care ar fi intervenit pentru ca subsemnata să nu mă aflu la bordul aeronavei de evacuare. Așadar, pentru faptul că subsemnata sunt fiica fostului premier al României, Ponta Victor-Viorel, am fost împiedicată să fiu repatriată cu zborul special organizat de Ministerul Afacerilor Externe, la solicitarea doamnei Țoiu Oana-Silvia, în calitatea acesteia de Ministru al afacerilor externe”, se arată în plângerea depusă la CNCD.

În petiție, Irina Ponta cere CNCD să constate și să sancționeze presupusa faptă de discriminare, să aplice amenda prevăzută de lege și să o oblige pe Oana Țoiu să publice în mass-media un rezumat al hotărârii.

Victor Ponta a spus că demersul nu mai vizează situația fiicei sale, care „a fost admisă la una dintre cele mai prestigioase universități americane din lume”, ci are ca obiectiv ca „niciun minor din România să nu mai fie discriminat”.

Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit marți cu premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu. Cei doi oficiali au discutat despre „prioritățile comune urgente asupra cărora trebuie să ne concentrăm, în beneficiul cetățenilor noștri”. 

Nicușor Dan l-a asigurat pe premierul Republicii Moldova de sprijinul permanent al României în susținerea autorităților de la Chișinău. 

„În perioada dificilă la nivel regional și internațional prin care trecem, am ținut să-l asigur pe premierul Munteanu că Republica Moldova poate conta permanent pe sprijinul României, fie că vorbim de aderarea la Uniunea Europeană, de asigurarea securității energetice ori de creșterea rezilienței în fața amenințărilor hibride”, se arată în mesajul publicat de Dan pe Facebook. 

Președintele a evidențiat și importanța proiectelor comune care susțin conectarea Chișinăului cu Uniunea Europeană. 

„Avem multe proiecte majore care dau consistență tot mai semnificativă relației noastre bilaterale. Astfel, proiectele de interconectare transfrontalieră în domeniile energiei, infrastructurii, transporturilor și rețelelor digitale sunt deosebit de importante pentru a crește gradul de conectare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin România”, mai spune Nicușor Dan. 

Șeful statului a mai spus că încurajează activ extinderea investițiilor românești în Republica Moldova: „În dialogul cu prim-ministrul Alexandru Munteanu, i-am transmis că încurajez creșterea investițiilor românești care generează locuri de muncă în Republica Moldova și susțin continuarea reformelor interne și întărirea instituțiilor”. 

Deși cele două abordări pot părea apropiate la prima vedere, ele implică obiective diferite, ritmuri diferite de decizie și, mai ales, profiluri de risc diferite. Înțelegerea acestor nuanțe este esențială înainte de a aloca bani într-un instrument financiar, indiferent că este vorba despre acțiuni, ETF-uri, mărfuri sau active digitale.

Două moduri diferite de a aborda piața

Tranzacționarea este asociată, în general, cu decizii luate pe termen scurt. Traderul urmărește variațiile de preț dintr-o perioadă redusă, de la câteva minute sau ore până la câteva zile ori săptămâni, și încearcă să profite din aceste mișcări. În acest model, atenția este concentrată pe volatilitate, lichiditate, execuția ordinelor și sincronizarea intrărilor și ieșirilor din piață. Autoritățile de reglementare pentru investitori avertizează constant că strategiile de tip day trading implică riscuri semnificativ mai ridicate decât investițiile pe termen lung.

Investițiile, în schimb, pornesc de la o logică diferită. Investitorul urmărește evoluția unui activ pe termen mediu sau lung și își bazează decizia mai mult pe fundamente: potențialul companiei, modelul de business, diversificarea, ciclurile economice și capacitatea activului de a genera randament în timp. Altfel spus, în loc să reacționeze la fiecare oscilație de preț, investitorul are, de regulă, un plan mai stabil și un orizont de timp mai larg.

Ce presupune, în mod concret, tranzacționarea

Tranzacționarea poate părea atractivă pentru că oferă impresia unui control mai mare și a unor rezultate mai rapide. În realitate, ea cere monitorizare constantă, disciplină strictă și capacitatea de a lua decizii într-un mediu în care prețurile se pot schimba de la un minut la altul. În plus, mulți traderi folosesc instrumente avansate sau produse cu levier, iar acestea pot amplifica atât câștigurile, cât și pierderile. De exemplu, în cazul tranzacționării în marjă, autoritățile americane avertizează inclusiv asupra posibilității de a pierde mai mult decât suma investită inițial.

Un alt risc frecvent este supraexpunerea la zgomotul din piață. Deciziile bazate exclusiv pe impuls, pe mișcări de moment sau pe semnale venite din social media pot conduce la intrări greșite și la o asumare insuficient înțeleasă a riscului. Autoritățile de reglementare au atras în repetate rânduri atenția asupra pericolelor asociate tranzacționării pe termen scurt influențate de tendințe virale sau de sentimentul colectiv din online.

Cum funcționează logica investițiilor

Investițiile sunt percepute adesea ca fiind mai prudente, însă asta nu înseamnă că sunt lipsite de risc. Orice investiție poate pierde din valoare, iar uneori chiar integral, în funcție de activul ales și de contextul de piață. În plus, chiar și atunci când volatilitatea este mai mică, investitorul se confruntă cu alte tipuri de riscuri, cum ar fi inflația, concentrarea excesivă pe un singur sector sau evaluarea greșită a unui activ.

Cu toate acestea, avantajul major al unei abordări investiționale este că permite construcția unui portofoliu mai echilibrat. Diversificarea între clase de active, sectoare sau regiuni este una dintre metodele clasice de reducere a riscului, tocmai pentru că nu toate activele evoluează în același ritm și în aceeași direcție. În acest sens, investițiile sunt mai apropiate de un proces de planificare financiară decât de un joc al reacțiilor rapide.

Ce riscuri diferențiază cele două abordări

În linii mari, tranzacționarea implică un risc operațional și emoțional mai ridicat. Presiunea timpului, frecvența mare a deciziilor, costurile repetate de tranzacționare și tentația de a recupera rapid o pierdere pot afecta serios rezultatele. Chiar și pentru participanții cu experiență, volatilitatea intraday poate fi dificil de gestionat.

Investițiile, pe de altă parte, presupun mai ales riscuri de selecție și de răbdare. Alegerea unor active nepotrivite, lipsa diversificării sau intrarea într-un moment de euforie sunt doar câteva exemple care pot afecta randamentul pe termen lung. Cu toate acestea, cadrul decizional este de obicei mai puțin presat de timp, ceea ce oferă spațiu pentru analiză și ajustări mai raționale.

Ce merită analizat înainte de a alege o direcție

Înainte de a decide dacă ți se potrivește mai bine tranzacționarea sau investiția, merită evaluate câteva repere de bază:

• obiectivul financiar real, nu doar așteptarea de câștig;
• orizontul de timp în care poți lăsa capitalul alocat;
• toleranța la volatilitate și la pierdere;
• nivelul de experiență și timpul disponibil pentru analiză;
• costurile totale, de la comisioane până la eventuale taxe asociate unor instrumente mai complexe.

Pentru cei aflați în etapa de documentare, o comparație între principalele opțiuni disponibile poate fi utilă înainte de alegerea unei platforme de trading, mai ales atunci când analiza pornește de la nevoia de a înțelege diferențele dintre mediile de tranzacționare și profilul propriu de risc.

O alegere care ține mai mult de strategie decât de trend

În practică, nici tranzacționarea, nici investițiile nu pot pot fi etichetate ca fiind mai bune sau mai puțin bune. Asta deoarece ele răspund unor nevoi diferite și cer profiluri diferite de disciplină, cunoștințe și toleranță la risc. Dar, la modul general, tranzacționarea este considerată mai dinamică și mai expusă erorilor de execuție, în timp ce investițiile presupun consecvență și capacitatea de a traversa perioade mai lungi de incertitudine.

În final, diferența nu ține doar de perioada în care este păstrată o poziție, ci mai ales de modul în care este luată decizia. Cu cât această diferență este înțeleasă mai devreme, cu atât cresc șansele unei participări la piață mai realiste, mai informate și mai bine corelate cu obiectivele urmărite.

Polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au prins în flagrant delict, luni, doi bărbați cercetați într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de contrabandă calificată cu aur și proxenetism.

Astfel, în cadrul dosarului penal polițiștii au pus în aplicare 33 de mandate de percheziție domiciliară, în vederea administrării materialului probator.

În acest context, la data de 30 martie 2026, au fost puse în executare 14 mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Ilfov și Buzău.

Din datele și probele administrate până în prezent a reieșit că, în perioada 2025 – prezent, patru persoane (o femeie și trei bărbați) ar fi aprovizionat cantități importante de bijuterii din aur, pe care ulterior le-ar fi distribuit către persoane de pe întreg teritoriul național, prin intermediul unei firme de curierat.

„Din investigațiile efectuate a reieșit faptul că, în perioada de referință, ar fi realizat aproximativ 1.700 de expedieri. Totodată, tot la data de 30 martie 2026, a fost prins în flagrant delict un bărbat în timp ce se aproviziona cu bijuterii din aur de la un alt bărbat, cetățean turc. De asemenea, în urma perchezițiilor domiciliare, persoanele bănuite au fost depistate și conduse la audieri. Față de acestea a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentate magistraților cu propuneri legale”, transmite, marți, Poliția Capitalei.

În urma acțiunii desfășurate, au fost identificate aproximativ 17 kilograme de bijuterii din aur nemarcate sau marcate necorespunzător, 11 kilograme de aur, a căror proveniență nu a putut fi justificată la acel moment, 33.000 de lei și 8.000 de euro. De asemenea, în urma activităților specifice desfășurate în cadrul dosarului penal, a reieșit și faptul că unul dintre cei patru suspecți ar fi înlesnit practicarea prostituției de către mai multe femei, prin punerea la dispoziție a unor locații din Capitală, obținând astfel foloase materiale din activitatea infracțională.

Marți au fost puse în executare alte 19 mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Călărași, Ilfov și Galați.

Cercetările sunt continuate de către Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6.