„Trebuie să fim realiști și să vedem ce se întâmplă”, a subliniat Frederiksen, referindu-se la atacurile președintelui american asupra Groenlandei , la o conferință la prestigiosul centru universitar Sciences Po din Paris, alături de premierul groenlandez Jens Frederik Nielsen , unde ambii au fost aplaudați în repetate rânduri, notează EFE.

El a avertizat că „dacă europenii nu sunt capabili să se apere, în cele din urmă vor plăti cel mai mare preț ”.

În opinia sa, europenii au greșit reducându-și cheltuielile militare, nu doar pentru că Rusia făcea opusul și se pregătea să atace, așa cum a făcut în Ucraina, ci și pentru că mesajul pe care îl transmiteau Statelor Unite era că preferau să dedice banii altor lucruri și că, în caz de probleme, se bazau pe Washington pentru a-i salva.

Cel mai important lucru este să ne reînarmăm

În situația actuală, pentru prim-ministrul danez, „cel mai important lucru este reînarmarea, nu până în 2035 așa cum s-a decis în NATO”, deoarece, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile, „va fi prea târziu”.

El a insistat că nu-ți poți construi propria strategie depinzând de alții, dar și că europenii „au nevoie de alianțe puternice” și, în acest sens, a spus că i-a fost greu să înțeleagă de ce Franța se opune acordului comercial UE-Mercosur, deoarece „apropierea de America Latină face parte din strategia noastră”, la fel ca și apropierea de Canada, Africa sau India.

Prim-ministrul a reiterat ideea că „Europa trebuie să fie întărită”, iar asta înseamnă accelerarea reînarmării, dar și îmbunătățirea competitivității, controlul imigrației, abordarea tranziției ecologice și toate acestea cu o perspectivă socială „echilibrată”.

Învățăturile Groenlandei

Conform analizei sale, o lecție trasă din criza din Groenlanda este că „nu poți niciodată compromite valorile democratice” și, de asemenea, că europenii trebuie să fie uniți pentru a apăra principii precum suveranitatea și relațiile internaționale bazate pe reguli.

Prim-ministrul Groenlandei a explicat că situația pe care o trăiesc este „gravă”, că, după atacurile lui Trump, sunt „sub o presiune intensă ” și că încearcă să gestioneze frica care s-a răspândit în rândul populației.

El a subliniat că groenlandezii își doresc parteneri care respectă democrația și statul de drept și că acum „se uită mai mult spre Europa” pentru apărarea valorilor lor.

Și, deși a subliniat că cultura lor este diferită de cele europene, „ei vor să facă parte” din Europa.

Totodată, el a dat asigurări că Groenlanda este dispusă să „contribuie mai mult” la NATO și că este conștientă că va trebui să facă mai mult în domeniul securității într-o lume în schimbare.

Cele șapte cadavre ale suporterilor PAOK care și-au pierdut viața în accidentul mortal din România vor fi repatriate joi la Salonic, cu un zbor special al Forțelor Aeriene, scrie ertnews.gr.

În plus, unul dintre răniți va fi transportat la Salonic pentru îngrijiri medicale suplimentare.

Televiziunea publică susține că un alt rănit a fost externat, iar al treilea nu este încă în stare să se deplaseze și va fi supus unei intervenții chirurgicale.

Ministrul Sănătății din Grecia, Adonis Georgiadis, a anunțat că autoritățile elene și române sunt în strânsă legătură pentru a le oferi cea mai bună îngrijire posibilă.

„Noi, împreună cu EKAΒ, eram și suntem pregătiți să mergem mâine să preluăm cei trei suporteri ai PAOK răniți în accidentul mortal din România. Cu toate acestea, mai devreme, medicii români, în urma unei noi investigații RMN, au constatat o complicație și au decis să-l opereze imediat. Așadar, mâine îi vom prelua pe cei doi și vom aștepta evoluția stării de sănătate a celui de-al treilea pentru a-l aduce înapoi în țara noastră”, a transmis ministrul.

Marți după-amiază, în urma unui accident produs pe E70. în apropierea localității Lugojel, șapte persoane și-au pierdut viața și alte trei au fost rănite. Victimele erau suporteri ai clubului elen PAOK Salonic și se îndreptau din Grecia, spre Franța.

Declarațiile au fost date, miercuri, de ambasadorul Germaniei în Ucraina, Heiko Thoms, într-un interviu pentru publicația ucraineană Suspline. 

„Din câte știu, am livrat deja nouă sisteme IRIS-T, iar în viitorul apropiat se preconizează livrarea altor sisteme IRIS-T”, a declarat Heiko Thoms.

Ambasadorul german în Ucraina a reiterat că Apărarea aeriană are o importanță „critică”, precizând că Germania este cel mai mare partener al Ucrainei în ceea ce privește furnizarea sistemelor de Apărare, deși înțelege că asistența acordată în prezent nu este suficientă.

„Știu că acest lucru nu este încă suficient. Așa cum am spus, și eu locuiesc aici și înțeleg care este situația, cunosc realitățile. Dar facem tot ce putem și depunem toate eforturile pentru a sprijini Ucraina – atât prin asistență directă acordată sectorului energetic, cât și prin furnizarea de mijloace de apărare aeriană”, a declarat Ambasadorul Germaniei în Ucraina pentru sursa citată.

Potrivit ambasadorului german, Ucraina a primit, la finalul anului 2025, două sisteme Patriot. Acesta a precizat că Germania va continua furnizarea de muniție pentru sistemele de apărare aeriană.

Anterior, Helmut Rauch, directorul companiei germane Diehl Defense a precizat că Ucraina a comandat 18 sisteme de apărare aeriană IRIS-T.

În același timp, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că Berlinul nu mai poate transfera complexe Patriot către Ucraina din rezervele sale, deoarece a transferat deja mai mult de o treime din arsenalul său existent, ceea ce reprezintă o „contribuție disproporționat de mare” în comparație cu alți aliați.

LVMH, cel mai mare grup de lux din lume, care deține branduri precum Louis Vuitton, Dior, Moët & Chandon și Hennessy, a raportat un profit de 10,878 miliarde de euro pentru anul 2025. Cifra reprezintă o scădere de 13% față de anul precedent, un declin care a ridicat semne de întrebare privind ritmul de creștere al industriei de lux într-un context economic mai dificil, notează El Economista

Compania a anunțat rezultatele după închiderea burselor europene de marți, iar reacția investitorilor nu s-a lăsat așteptată. Deși vânzările din ultimul trimestru au crescut cu 1%, peste estimările analiștilor care indicau o scădere de 0,4%, perspectivele prudente prezentate de grup au fost interpretate ca un semnal de încetinire a cererii globale pentru produse premium.

Piața a penalizat nu doar LVMH, ci întreg sectorul de lux, care a intrat rapid pe un trend descendent.

Unda de șoc s-a extins în tot sectorul de lux

Prăbușirea LVMH a tras în jos și alte companii din sectorul de lux. Acțiunile Christian Dior au înregistrat una dintre cele mai mari scăderi ale zilei, pierzând aproximativ 7,4%, pe fondul legăturii directe cu grupul LVMH.

Și alți jucători importanți au resimțit presiunea vânzărilor. Kering, grupul care deține branduri precum Gucci și Saint Laurent, a pierdut aproximativ 3%, în timp ce acțiunile Hermès au scăzut cu aproape 3,8%. Deși corecțiile au fost mai moderate decât în cazul LVMH, direcția a fost clar negativă pentru întregul sector.

Analiștii consideră că reacția pieței reflectă temerile legate de o posibilă încetinire a consumului de lux, în special în piețe cheie precum China și Statele Unite, unde cererea a fost motorul principal al creșterii în ultimii ani.

Investitorii devin mai prudenți

Chiar dacă LVMH a reușit să surprindă pozitiv la capitolul vânzări trimestriale, profitul mai mic și previziunile conservatoare au schimbat rapid sentimentul din piață. Investitorii se așteptau la semnale mai clare de revenire și la perspective mai optimiste pentru 2026.

Scăderea abruptă a acțiunilor arată cât de sensibil a devenit sectorul de lux la orice semn de încetinire economică. După ani de creștere spectaculoasă, brandurile premium se confruntă acum cu un consumator mai precaut, afectat de inflație și de incertitudinile economice globale.

Evoluția LVMH ar putea fi un indicator important pentru următoarele luni, deoarece investitorii vor urmări atent dacă această corecție este doar o reacție temporară sau începutul unei perioade mai dificile pentru industria luxului.

Întâlnirea miniștrilor

„Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a avut miercuri, 28 ianuarie, o întâlnire bilaterală cu omologul său german, Boris Pistorius, în marja vizitei oficiale a delegației guvernamentale române, condusă de prim-ministrul României, la Berlin. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării româno-germane în domeniul apărării, aprofundarea dialogului strategic și întărirea rolului celor două state în asigurarea securității Flancului Estic al NATO, în contextul unui mediu de securitate complex și aflat într-o continuă transformare”, se arată în comunicatul emis de MApN. 

Cei doi miniștri au discutat despre implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Haga, din iunie 2025, inclusiv creșterea investițiilor în apărare la 5% din PIB și menținerea unui sprijin constant, predictibil și pe termen lung pentru Ucraina. 

Ministrul Miruță a subliniat că parteneriatul bilateral în domeniul apărării produce rezultate concrete, reflectate în cooperarea eficientă din cadrul misiunilor NATO.

Întâlnirea șefilor de Stat Major

În paralele cu discuțiile miniștrilor, a avut loc și un dialog între șefii de Stat Major, generalul Gheorghiță Vlad și  generalul Carsten Breuer. Dialogul s-a concentrat pe cooperarea operațională și pe evoluțiile de securitate din regiune. 

De asemenea, s-a mulțumit părții germane pentru sprijinul acordat de forțelor aeriene germane la misiunile de Poliție Aeriană Întărită desfășurate în România. 

De asemenea, s-a discutat și colaborarea în industria de apărare în raport cu programul SAFE. Radu Miruță a spus: „Pentru parte din produsele pe care România le-a introdus ca achiziții în comun, Germania este țara lider care gestionează aceste achiziții.  Va însemna un preț mai mic pe achiziție și ne așteptăm la termene mai scurte de livrare”. 

Semnarea Declarației Comune de Intenție

În plus, a fost semnată Declarația Comună de Intenție între Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Federal al Apărării din Republica Federală Germania care are scopul de a integra industria românească de apărare în ecosistemele europene. 

Despre aceasta Declarație Comună, Miurță a spus: „Este un pas concret spre integrarea industriei românești de apărare în ecosistemele europene. Parteneriatul se va concentra pe patru direcții esențiale: suport logistic întrunit, achiziții bilaterale de produse și servicii, co-dezvoltarea de echipamente militare, cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiilor de apărare”, adăugând pe Facebook: „Avem șansa de a construi un model de cooperare europeană eficient, care aduce beneficii reale atât pentru securitatea națională, cât și pentru industria românească”.

Miercuri, judecătorii ÎCCJ au decis respingerea recursului în casație inițiat de Sorina Pintea, fosta ministră a Sănătății, după ce instanța a anulat amânarea pronunțării de cinci ori, în decursul anului 2025 și până astăzi.

Sorina Pintea a fost condamnată de Curtea de Apel Cluj la trei ani și jumătate de închisoare pentru mită, în iunie 2025.

Fosta ministră a Sănătății a fost trimisă în judecată în aprilie 2020 de DNA. Aceasta a fost acuzată că, în calitate de manager al Spitalului Județean din Baia Mare, ar fi primit 10.000 de euro și 120.000 lei mită, ca procent dintr-un contract de achiziții publice.

Fosta ministră se află în Penitenciarul Gherla, acolo unde a fost încarcerată încă din luna iunie a anului trecut.

Datele Eurostat publicate miercuri arată că doar 56% dintre români au luat măsuri pentru protejarea datelor personale pe internet.

La nivelul Uniunii Europene, în 2025, 76,9 % dintre utilizatorii de internet și-au protejat datele online prin luarea de măsuri pentru a gestiona accesul la datele lor cu caracter personal.

Eurostat arată că se înregistrează astfel o creștere 3,7% față de 2023, când ponderea celor care își protejau datele ajungea la 73,2 %.

Majoritatea utilizatorilor de internet, 58,8%, au ales să nu permită utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare, în timp ce 56,2 % au restricționat sau refuzat accesul la locația lor geografică. Utilizarea acestor măsuri de protecție a crescut cu 4,5 și 5,4% în ultimii doi ani.

Finlanda, Țările de Jos și Cehia, în top

Limitarea accesului la profilurile de pe rețelele sociale sau la spațiul de stocare online partajat a devenit, de asemenea, mai frecventă, 46% dintre utilizatorii de internet luând această măsură.

În plus, statisticile arată că 39% dintre utilizatorii europeni de internet au verificat dacă site-ul web pe care au furnizat date cu caracter personal era sigur, în timp ce 37,6% susțin că au citit declarațiile privind politica de confidențialitate înainte de a partaja datele lor cu caracter personal.

Cea mai mare pondere a utilizatorilor de internet care au luat măsuri pentru a-și proteja datele a fost înregistrată în Finlanda (92,6%), urmată de Țările de Jos (91,2%) și Cehia (90,3 %). În schimb, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în România (56,0 %), Slovenia (57,4 %) și Bulgaria (62,0 %).

Ce este o „hoapă”?

O „hoapă” este o străduță abruptă (ba chiar o uliță, că nu e chiar așa de rang înalt), ideală pentru dat cu sania.

Probabil că vine din substantivarea interjecției „hop”.

„Hai la hoapă” ar putea însemna, prin urmare, „hai acolo unde cădem și facem hop”.

Hoapa care l-a inspirat pe Coșbuc

Despre „hoapă” vorbește profesorul Petru Jurca, fost director al școlii din „Gura Râului”, satul în care venea să stea adesea poetul George Coșbuc, când era ziarist la „Tribuna” și pe care-l găzduia preotul Manta, după cum relatează Consiliul Județean Sibiu pe pagina sa oficială de Facebook.

Coșbuc venea des la familia preotului Manta, o familie care a dat numai preoți vreme de 300 de ani.

„Gura Râului” e prin Mărginimea Sibiului. De pe aici au plecat și Blaga, și Slavici, și Ilarie Chendi, și Goga… Puțin mai încolo, mai era și Rebreanu.

„Hoapa Meli”. „Și pe râu e numai fum / Vântu-i liniștit acum”

Profesorul Petru Jurca, descris drept o „enciclopedie vie a satului”, vorbește despre „hoape” cu naturalețe și spune că o anume hoapă din satul „Gura Râului” l-a inspirat pe Coșbuc să scrie „Iarna pe uliță”.

„Aceasta este Hoapa Meli”, spune profesorul despre această pantă care urcă de la șosea spre Hodrea.

„Aici veneau copiii la săniat, iar Coșbuc a imortalizat scena în poezia Iarna pe uliță. Când scrie că pe râu e numai fum, se referă la Cibinul din capătul străzii, acoperit de fumul care ieșea din hornuri. Iar roata morii trimite la vechea moară din apropiere, dispărută mai târziu, odată cu construirea microhidrocentralei”, povestește acesta pe pagina de FB a CJ Sibiu.

Reporterul bucuriilor simple

Acum, că știm despre „hoapă”, altfel ne imaginăm versurile astea:

„Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin țipând
Și se-mping și sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând”.

Această bucurie pe care nu putem decât s-o intuim astăzi s-a stins acum aproape 50 de ani, povestește profesorul.

„Cred că era în iarna lui 1975, când un băiat a fost la un pas de moarte, trecând cu sania printre roțile unui camion încărcat cu lemne. Nu a mai putut opri înainte de șosea”, își amintește profesorul.

La sfârșitul anilor ’70, construirea barajului a adus un trafic intens, iar copiii au fost nevoiți să-și caute alte locuri de joacă.

A rămas fumul alb de-o parte și de alta a hoapei. A rămas gerul aspru și a rămas zăpada groasă.

„Pe vremea lui Coșbuc, aici erau doar două case, ambele din lemn. Pe una am prins-o și eu, copil fiind. Acum, satul a crescut, urcând până în Hodrea, unde s-a format un mic cartier”.

Timpurile s-au schimbat. Și modul copiilor de a fi copii s-a schimbat.

Rămâne, totuși o relatare de la fața locului (ba nu: poezie).

Și mai rămâne o stradă (ba nu, o uliță). O hoapă.

„Se povestea prin sat despre petrecerile pe care preotul Manta le dădea pentru oaspeții de seamă. Se spune că, la una dintre aceste agape, Coșbuc a fost provocat să improvizeze câteva versuri. Și a făcut-o, cu umor:

Cine dă vinul cu canta?
Popa Manta!
Cine-i beat ca un butuc?
Coșbuc!”

„Hoapa Meli” rămâne, probabil, cea mai „fidelă” evocare a copilăriei, cea mai cinematografică arie a bucuriei simple.

Oamenii locului o știu.

Grupul de lucru la nivelul coaliției de guvernare pentru stabilirea sistemului de defalcare și de echilibrare a impozitului pe venit și a taxei pe valoarea adăugată alocate autorităților administrației publice locale a continuat astăzi consultările pentru pregătirea bugetului pentru 2026.

La ședința condusă de vicepremierul Tánczos Barna, desfășurată la Palatul Victoria, au participat Ciprian Ciucu, primarul general al Bucureștiului, precum și primari, viceprimari și reprezentanți ai celor șase sectoare ale Capitalei, alături de reprezentanți ai Ministerului Finanțelor.

Scopul a fost realizarea unei sinteze privind situațiile financiare ale Primăriei Generale și ale sectoarelor, prezentarea punctelor de vedere referitoare la necesarul de finanțare, precum și modul de repartizare a veniturilor din impozitul pe venit și a mecanismelor de echilibrare din TVA, se arată într-un comunicat al Guvernului.

„Căutăm soluții pentru ca Bucureștiul să beneficieze de finanțarea necesară dezvoltării și să ne asigurăm că avem un buget național echilibrat prin continuarea consolidării fiscal-bugetare. Astăzi am realizat un tablou de bord privind situația la nivelul Capitalei, am stabilit ca discuțiile în acest format să continue săptămâna viitoare, cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, pe baza propunerilor concrete venite din partea PMB și a celor șase sectoare. Totodată, grupul de lucru la nivelul coaliției de guvernare va continua consultările pentru pregătirea bugetului pentru 2026, iar deciziile privind repartizarea impozitelor și echilibrarea bugetelor locale vor fi luate după realizarea analizelor necesare și un dialog cu structurile asociative ale autorităților publice locale”, a transmis după ședință vicepremierul Tánczos Barna.

Conform surselor judiciare citate de Gândul, avocata ar fi susținut că poate „rezolva” dosare penale aflate la DNA sau pe rolul Tribunalului București, dar și că poate facilita finalizarea unor contracte și angajări în companii naționale din subordinea Guvernului, lăsând să se înțeleagă că ar avea influență inclusiv asupra unor angajați din Administrația Prezidențială.

În aceeași acțiune de prindere în flagrant, procurorii ar fi reținut și un bărbat care s-ar fi recomandat drept „general SIE”, identificat de sursele citate drept Gheorghe Iscru.

Sumele și perioadele invocate în anchetă

Potrivit Gândul, în perioada octombrie–decembrie 2025, avocata Adriana Georgescu ar fi pretins de la Paul Jean-Paul Tucan ( implicat în mai multe dosare, inclusiv „Portul Constanța” și EPPO) sume de bani, susținând că, prin intermediul unor persoane cu funcții, ar avea influență asupra unor magistrați, promițând soluții favorabile în două cauze penale.

Sursele judiciare citate mai arată că:

• pe 2 octombrie 2025 ar fi fost solicitată suma de 5.000 euro, iar ulterior ar fi fost remise 4.000 euro (06.10.2025) și 5.000 lei (24.10.2025);
• pe 21 noiembrie 2025 ar fi fost cerută o sumă între 100.000 și 1.000.000 euro, prezentată ca bani pentru campania electorală a unui candidat la Primăria Capitalei;
• în 5–6 noiembrie 2025, ar fi invocat influență la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru proiecte și angajări într-o companie națională.

În paralel, anchetatorii ar suspecta că avocata l-ar fi sprijinit pe Iscru să pretindă, 500.000 euro, invocând influență asupra unor judecători și asupra procurorului-șef al DNA. În ultima săptămână, înțelegerea ar fi presupus remiterea a 120.000 euro, iar miercuri ar fi fost ridicată o ultimă tranșă de 60.000 euro, moment în care a fost realizat flagrantul.

Acuzațiile

Față de Adriana Georgescu a fost pusă în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență în formă continuată și complicitate la trafic de influență, iar Gheorghe Iscru este anchetat pentru trafic de influență. Procurorii ar avea în dosar înregistrări ambientale și filaje.

După flagrant și percheziții, Adriana Georgescu, Gheorghe Iscru și Paul Jean-Paul Tucan ar fi fost audiați la DNA.