În această săptămână la Strasbourg, conflictul din Orientul Mijlociu și intensificarea atacurilor împotriva Iranului, strategia de extindere a Uniunii Europene și viitorul buget multianual pentru perioada 2028-2034 reprezintă doar o mică parte dintre temele de pe agenda politică europeană.

În tot acest context geopolitic în care domină conflictele și reafirmările de putere, Uniunea Europeană încearcă să își regândească rolul și instrumentele de acțiune. Membrii Parlamentului European discută dosare care ating direcția strategică a blocului comunitar, pornind de la securitate și politică externă, până la modul în care vor fi distribuite resursele financiare în următorul deceniu.

Într-un interviu exclusiv pentru MEDIAFAX, Dan Barna, europarlamentar și membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, vorbește despre felul în care aceste crize și decizii strategice se intersectează într-un moment pe care îl descrie drept unul definitoriu pentru Uniunea Europeană.

Conflictul din Orientul Mijlociu și poziția Europei

Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran a readus Orientul Mijlociu în centrul discuțiilor la nivel internațional. Conform lui Dan Barna, actualul război în desfășurare este rezultatul unui lung șir de evenimente.

„Este un conflict la care s-a ajuns din cauza unei situații care trenează de mult timp. Avem în Iran o guvernare care s-a radicalizat devenind sponsor recunoscut, și chiar autor recunoscut, internațional al terorismului. Un regim care în ultimele luni am văzut, mai ales din momentul în care au pornit și protestele interne, am văzut, a ucis, cifrele variază, dar vorbim de mii sau zeci de mii de cetățeni, uciși de propria lor guvernare, ceea ce este dincolo de orice limite sau standarde ale drepturilor omului”, a declarat acesta.

Această realitate, spune europarlamentarul, a contribuit la disputele geopolitice, care, treptat, au crescut și au condus la o escaladare masivă, ce nu pare să aibă un sfârșit în viitorul apropiat.

În tot acest context, scopul principal al statelor europene rămâne, în primul rând, protejarea cetățenilor și apărarea intereselor strategice. Același lucru rămâne și în atenția României.

„Evident că Europa și în egală măsură România, pentru că suntem membri ai Uniunii Europene, suntem membri ai NATO, sunt în situația și în poziția de a-și proteja cetățenii, de a-și apăra interesele strategice și interesele pe care le avem în regiune. Unele țări au interese mai explicite. România este cunoscută printre statele care au avut, în timp de zeci de ani, relații cu toate țările din Orientul Mijlociu și cu Israelul, relații foarte bune și cu statele arabe, fiind un broker de dialog într-o lungă perioadă de timp.”, explică Barna.

Eurodeputatul a declarat că una dintre prioritățile actuale ale statelor europene este acordarea de asistență consulară, dar și repatrierea cetățenilor aflați în zonele afectate de conflict.

„Iar în contextul acestui război, evident că mizele sunt, în primul rând, unele de protecție a cetățenilor, de recuperare a cetățenilor care solicită asistență consulară. Am văzut, în ultimele zile, mii de românii se întorc acasă, cei care solicită lucrul acesta, și e un lucru foarte firesc. La fel se întâmplă, toate statele europene sunt în momentul de față în această logică, fiind greu cumva de anticipat vor evolua ostilitățile în Orient.”, a spus Dan Barna.

Dezbaterea despre umbrela nucleară europeană

În ceea ce privește dezbaterea legată de securitatea nucleară europeană și declarațiile președintelui Nicușor Dan, acesta a spus că România beneficiază deja de protecția oferită de NATO, dar că discuțiile la nivel european sunt în continuare deschise.

„Subiectul acesta al umbrelei de protecție nucleară, adică capacitatea de a face față unei eventuale agresiuni și sentimentul de siguranță pe care umbrela nucleară ți-l acordă, este un lucru foarte complex în momentul de față, pentru că România este acoperită, prin scutul de la Deveselu. Suntem practic în zona de protecție, în zona de acoperire a umbrelei nucleare americane.”

Președintele Nicușor Dan a afirmat joi, la Varșovia, că România este protejată de umbrela nucleară a NATO oferită de SUA. Șeful statului a precizat că „a fi protejată de umbrela nucleară NATO nu presupune prezența unor elemente de natură nucleară pe teritoriul României”.

„Ceea ce am văzut că a declarat președintele Nicușor Dan este cumva confirmarea faptului că România este în etapa încă de reflexie, încă analizează care sunt cele mai sigure decizii asupra acestui fapt.”, a declarat Dan Barna.

Republica Moldova și perspectiva aderării la UE

În paralel, agenda europeană din aceste zile include și tema privind extinderea Uniunii Europene, în special în ceea ce privește Republica Moldova și Ucraina. Dan Barna a afirmat că aderarea Chișinăului la Uniune rămâne un scenariu realist.

„E foarte clar că apărarea Europei depinde de un flanc estic foarte puternic. Un flanc estic foarte puternic înseamnă ca Uniunea Europeană să se extindă spre Ucraina, spre Moldova.”, a spus acesta.

În acest proces, România joacă un rol foarte important, afirmă eurodeputatul: „România este principalul susținător, este vocea principală care apără acest proiect de aderare a Moldovei la UE.”

Pe lângă dimensiunea strategică, Dan Barna a declarat că există și o componentă simbolică, pe care România o ia în calcul, privind susținerea acestui proiect: „România și Moldova împreună, unire sub umbrela europeană în cadrul Uniunii Europene.”

Reforma bugetului european

Pe lângă cele menționate, viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 reprezintă, de asemenea, unul dintre cele mai dezbătute și importante teme ale Europei, încă de când au început negocierile. În această săptămână, la Strasbourg, se vor vota prioritățile bugetului.

„Bugetul european este în momentul de față reformat complet. Până acum aveam undeva peste 50 de fonduri diferite, acum avem 3 piloni, practic, toți banii europeni, vorbim de aproape 2.000 de miliarde. Sunt 1.985 de miliarde de propunere a Comisiei Europene, deci aproape 2.000 de miliarde, care sunt împărțite pe trei piloni foarte clari.”, a spus Dan Barna..

Eurodeputatul a declarat că una dintre prioritățile sale, în tot acest demers al stabilirii bugetului, este să existe fonduri dedicate statelor care candidează pentru aderare la Uniunea Europeană.

„Este o prioritate pentru mine ca statele, cum este Moldova, cum sunt statele din Balcanii de Vest, să aibă alocări financiare clare, predefinite, pe care să le știe, să nu fie doar o găleată generală din care sunt folosite resurse când e nevoie. pentru că e important, mai ales pentru guvernele pro-europene din aceste state, să știe pe ce resurse de dezvoltare, pe ce bani pot să conteze, și atunci e o miză lucru acesta”, a afirmat Dan Barna.

„Până acum, pe fondul războiului dintre SUA și Iran, nu ne-au (nr.r SUA) contactat în legătură cu utilizarea vreunui echipament”, a declarat Koo în fața parlamentarilor, în contextul discuțiilor privind o posibilă relocare a unor sisteme americane Patriot din Coreea de Sud către Orientul Mijlociu. 

Potrivit Reuters, minitrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun, a declarat anterior că armatele celor două state analizează această posibilitate, în contextul conflictului cu Iran. 

Legat de acest demers, președintele Lee Jae Myung a punctat că nu se poate opune cererilor venite de la Washington: „Se pare că există recent o controversă cu privire la transportul în afara țării de către forțele americane din Coreea al unor arme, cum ar fi baterii de artilerie și arme de apărare aeriană”. 

Ministrul de la Taipei a mai precizat că un transfer de armament s-ar realiza după ce SUA ar formula o cerere oficială, punctând că ei ar fi responsabili de transportul armamentului.  

Ali Mohammad Naeini, purtătorul de cuvânt al Gărzii Revoluționare Islamice, a anunțat că forțele armate ale Iranului sunt pregătite pentru o confruntare cu forțele americane în zona Strâmtorii Hormuz, precizând: „Iranul va decide când se va termina războiul”. 

„Forțele armate ale Republicii Iran așteaptă flota navală americană în regiunea Strâmtorii Hormuz și portavionul Gerald Ford. El (n.r. Trump) a susținut prezența navelor comerciale și militare în regiune și tranzitul facil al acestora prin Strâmtoarea Hormuz; în același timp, navele, ambarcațiunile și toate avioanele de luptă americane au părăsit regiunea și sunt staționate la o distanță de peste 1.000 de kilometri, pentru a evita rachetele și dronele puternice ale Iranului”, a mai transmis Naeini, potrivit CNN. 

Oficialul iranian a mai spus că dacă atacurile lansate de Statele Unite și Israel vor continua, Iranul ar putea opri complet exporturile de petrol din regiune. „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”, a spus acesta.

Răspunsul autorităților din Iran vine după ce liderul de la Casa Albă a precizat luni că războiul din Orientul Mijlociu se va încheia „curând” și că o eventuală oprirea tranzitului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz de către Iran ar atrage un răspuns militar de „douăzeci de ori mai puternic decât a fost lovit până acum”. 

Kim Yo Jong a descris exercițiile anuale Freedom Shield ca o „repetiție de război provocatoare” și a acuzat aliații că manifestă o „politică ostilă obișnuită” față de Coreea de Nord. 

Kim a mai precizat că militarii sud-coreeni și americani sud-coreeni și americani vor participa la exerciții desfășurate „zi și noapte” pe teren, mare, aer, spațiu cosmic și cibernetic, anunță agenția de stat, KCNA, citată de Reuters. 

Exercițiul Freedom Shield este programat între 9 și 19 martie și implică peste 18.000 de soldați sud-coreeni și americani. Potrivit armatelor respective, exercițiul va fi defensiv și include scenarii de descurajare legate de programul nuclear nord-coreean.

Exercițiul urmărește și pregătirea Seulului pentru transferul controlului operațional american în timp de război către forțele sud-coreene, care ar urma să fie finalizat înainte de încheierea mandatului președintelui Lee Jae Myung în 2030. 

Exercițiile vin la o lună după ce liderul nord-coreean, Kim Jong Un a declarat, în cadrul congresului Partidului Muncitoresc, că Phenianul va continua să își extindă arsenalul nuclear al țării.

În marja reuniunii Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, Waltz a amintit că  mandatul Misiunii de Asistență în Afganistan a Națiunilor Unite (UNAMA) urmează să fie reînnoit săptămâna viitoare și că bugetul acestei misiuni este cel mai mare dintre toate misiunile speciale ale ONU.

Deși oficialul american a subliniat că Afganistanul se confruntă cu un dezastru umanitar, acesta a afirmat: „Având în vedere intransigența talibanilor, trebuie să evaluăm cu atenție utilitatea asistenței și a implicării internaționale în Afganistan. Acest consiliu trebuie să analizeze cu atenție fondurile pe care le alocăm colectiv pentru bugetul acestei misiuni, în condițiile în care personalul național feminin al misiunii nici măcar nu poate merge la birou pentru a lucra”, potrivit Reuters. 

Afganistanul, aflat sub conducerea talibanilor, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Programul Alimentar Mondial notează că aproximativ o treime din populația Afganistanului (17 milioane) se confruntă cu lipsuri acute de alimente, iar aproximativ 5 milioane de afgani se confruntă cu niveluri de urgență privind foametea.  

Șefa interimară a UNAMA, Georgette Gagnon, a declarat în cadrul reuniunii că nevoile umanitare din Afganistan sunt „urgente”, subliniind și provocările cauzate de lipsa finanțărilor. Gagnon susține că s-a acoperit doar 10% din apelul de finanțare în valoare de 1.71 miliarde de dolari. 

Donald Trump a transmis un avertisment dur regimului de la Teheran, dacă transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume, va fi oprit.

„Dacă Iranul face ceva care să oprească fluxul de petrol în Strâmtoarea Hormuz, va fi lovit de Statele Unite ale Americii de douăzeci de ori mai puternic decât a fost lovit până acum”, se arată în mesajul publicat de Trump pe platforma sa, Truth Social. 

Potrivit liderului de la Washington, SUA ar putea lovi obiective considerate „ușor distructibile, care vor face practic imposibilă reconstrucția Iranului, ca națiune”.

„Moartea, Focul și Furia vor domni asupra lor – Dar sper și mă rog să nu se întâmple! Acesta este un dar din partea Statelor Unite ale Americii pentru China și pentru toate națiunile care utilizează intens Strâmtoarea Hormuz”, se mai arată în mesajul publicat de Trump. 

Prețul petrolului a crescut puternic, până la aproximativ 116 dolari pe baril. Contractele futures pentru petrolul WTI au urcat cu aproximativ 30%, după ce săptămâna trecută înregistraseră deja o creștere record de aproximativ 36%. În același timp, cotația Brent a avansat cu aproximativ 26%, după o creștere de circa 27% în săptămâna precedentă. 

Armata israeliană a anunțat că forțele aeriene au lansat o nouă serie de lovituri „extinse” asupra unor obiective aparținând regimului islamic. 

Mai multe explozii puternice au fost auzite în jurul miezului nopții în capitala iraniană, locuitorii relatând pentru Associated Press că bombardamentele au fost cele mai intense raiduri aeriene asupra orașului de la începutul războiului.

Explozii au fost auzite timp de 30 de minute, în special în zonele vestice ale capitalei, iar în unele cartiere energia electrică a fost întreruptă.

Ca ripostă, Teheranul a lansat o serie de atacuri cu rachete balistice, potrivit armatei israelienă, citate de The Times of Israel. 

Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a declarat luni în timpul unei vizite oficiale a președintelui Cyril Ramaphosa la Brasilia, că cele două state trebuie să își consolideze cooperarea în domeniul apărării pentru a preveni eventuale amenințări externe.

„Nu știu dacă Ramaphosa își dă seama că, dacă nu ne pregătim apărarea, într-o zi cineva ne va invada. În această privință, Brazilia are aceleași nevoi ca și Africa de Sud. Trebuie să ne combinăm potențialul de a produce arme împreună”, a spus președintele brazilian, potrivit AFP. 

Lula a menționat că un acord de cooperare în domeniul apărării este în curs de elaborare și ar putea deschide calea unor noi proiecte comune. „Aici, în America de Sud, suntem o regiune a păcii. Nimeni nu are o bombă nucleară și considerăm apărarea ca un factor de descurajare”, mai spune președintele brazilian. 

La rândul său, președintele sud-african Cyril Ramaphosa a declarat că cele două țări au „multe de învățat una de la cealaltă”, recunoscând totodată că Brazilia este „mult mai avansată” decât Africa de Sud în sectorul apărării. 

Brazilia și Africa de Sud sunt membre ale grupului BRICS, alături de China, Rusia și Iran, un grup descris drept anti american de președintele Donald Trump.

Senatorii democrați amenință cu blocaje și noi voturi privind puterile de război 

Mai mulți senatori democrați au anunțat că vor continua să forțeze voturi pentru limitarea puterilor de război ale președintelui Trump, privind războiul din Orientul Mijlociu dacă Pete Hegseth și Marco Rubio nu vor depune mărturie în cadrul unor audieri publice în fața Congresului.

Trump face anunțuri în conferința de presă:

• „Am scufundat 51 de nave.
• Știm toate locurile unde se fabrică dronele și sunt atacate una după alta.
• Capacitatea lor de rachete a scăzut la aproximativ 10%, poate chiar mai puțin.
• Am lăsat unele dintre cele mai importante ținte pentru mai târziu. În cazul în care va trebui să o facem, dacă le lovim, va dura mulți ani până vor fi reconstruite. Au legătură cu producția de electricitate și multe alte lucruri. Deci, nu vrem să facem asta dacă nu este nevoie. Dar sunt genul de lucruri care sunt foarte ușor de lovit, dar foarte devastatoare dacă sunt lovite. Așteptăm să vedem ce se întâmplă înainte să le lovim. Le-am putea elimina pe toate într-o singură zi.
• Acum avem interceptoare ieftine care combat eficient dronele iraniene.
• I-au spus lui Witkoff, pe scurt: „Vrem să construim arme nucleare”.
• Nu au negociat niciodată cu bună-credință. Au continuat să spună: „Vrem să construim centrale nucleare. Vrem îmbogățire la niveluri inacceptabile.” Chiar și atunci când au refuzat o ofertă de combustibil nuclear gratuit nelimitat pentru totdeauna.
• Regimul încerca să-și reconstituie programul de armament într-un alt loc. Nu se puteau întoarce acolo unde erau – cele trei locuri pe care le-am distrus. Dar începeau să lucreze la un alt loc, un alt tip de loc. Și acesta era protejat de granit. Voiau să-l protejeze – granitul este destul de bun – dar voiau să fie protejat mult mai adânc. Voiau să meargă mult mai adânc și începuseră procesul. În timp ce construiau rapid rachete balistice convenționale, aveau de gând să facă totul în același timp. Acest lucru amenința bazele noastre de peste mări și în curând ar fi putut ajunge chiar și în patria noastră.
• Tehnologia laser pe care o avem acum este incredibilă. Va fi lansată destul de curând, iar laserele vor face, la un cost mult mai mic, ceea ce fac Patriots și alte lucruri.
• Vecinii Iranului au trecut de partea noastră și au început să-i atace, și de fapt cu destul succes.
• Războiul se va sfârși curând, foarte curând.
• Strâmtoarea Ormuz va rămâne în siguranță. Avem o mulțime de nave ale Marinei acolo.
• Reporter: Ați numit-o excursie. Ați spus că se va termina în curând. Credeți că se va termina săptămâna aceasta? Trump: Nu, dar foarte curând. (video)
• Restul va fi o determinare a atitudinii mele, împreună cu oamenii din administrația Trump, cu privire la ceea ce vrem să facem.
• Știam că prețurile petrolului vor crește și probabil au crescut mai puțin decât credeam.
• Trump despre noul lider suprem al Iranului: „Am fost dezamăgit pentru că noi credem că va duce la aceeași problemă pentru țară. Așa că am fost dezamăgit să văd alegerea lor„
• Trump despre conducerea iraniană: Îmi place ideea…știți, intern și etern.
• Trump despre conducerea iraniană: „Ei vorbesc despre fiul șahului… Dar, știți, el nu a mai fost acolo de mulți, mulți ani”.
• Reporter: Tocmai ați sugerat că Iranul a reușit cumva să pună mâna pe un Tomahawk și să-și bombardeze propria școală elementară în prima zi a războiului. De ce sunteți singura persoană care spune asta? Trump: Pentru că pur și simplu nu știu suficient despre asta.
• Reporter: Există vreun punct de dezacord între dumneavoastră și JD Vance în legătură cu Iranul? Trump: Nu cred, nu… Din punct de vedere filosofic, el era puțin diferit față de mine.Poate că era mai puțin entuziasmat să meargă, dar era destul de entuziasmat.
• Trump despre Strâmtoarea Ormuz: „Vreau să o mențin deschisă. Vreau să o mențin bună. Nu ne privește pe noi la fel de mult pe cât o privește pe China. Ajutăm cu adevărat China aici și alte țări, pentru că își obțin o mare parte din energie din strâmtori. Dar uite, avem o relație bună cu China. Este o onoare pentru mine să fac asta”.
• Reporter: Are noul lider suprem iranian o țintă pe spate? Trump: Nu vreau să spun dacă are sau nu, pentru că ar fi nepotrivit.
• Vrem un sistem care să poată aduce la mulți ani de pace. Și dacă nu putem avea asta, mai bine să terminăm cu asta chiar acum.
• Am vorbit despre asta cu Putin. A fost foarte impresionat de ceea ce a văzut.
• Reporter: Ați spus că războiul este „aproape finalizat”. Dar secretarul Apărării spune că „acesta este doar începutul”. Deci, care dintre acestea este? Trump: Ați putea spune că ambele.

Explozii neobișnuit de puternice în Iran

Mărturii ale locuitorilor, în presa arabă: „Sunt bombardamente extrem de puternice la un nivel pe care nu l-am mai văzut până acum”.

Presa iraniană transmite că sunt întreruperi sau fluctuații de curent în diferite zone din Teheran.

Șeful Agenției pentru Energie Atomică, Grossi: 200 kg de uraniu îmbogățit la nivel de 60% este  îngropat în Isfahan

„Ceea ce credem este că Isfahan avea până la ultima noastră inspecție puțin peste 200 kg, poate puțin mai mult, de uraniu în proporție de 60%”, declară șeful AIEA pentru Reuters.

Ministrul iranian de externe, Araghchi, se ceartă cu CENTCOM

„Vă mulțumim, CENTCOM, pentru că ați recunoscut că folosiți teritoriul vecinilor noștri pentru a desfășura sisteme HIMARS împotriva poporului nostru.

Nimeni nu ar trebui să se plângă dacă rachetele noastre puternice distrug aceste sisteme oriunde s-ar afla, ca răzbunare”, scrie Araghchi.

Relatarea Mediafax despre cum s-a desfășurat ziua 10 a războiului din Iran (link)

Președintele Statelor Unite, Donald Trump a anunțat că regimul de la Teheran era dispus să lanseze atacuri asupra aliaților americani din regiune dacă SUA nu ar fi atacat Iranul. „Dacă nu-i loveam eu pe ei primii, ei urmau să-i lovească pe aliații noștri primii. Urmau să cucerească Orientul Mijlociu”, a spus Trump, într-o conferință de presă, citat de Reuters. 

Întrebat despre evoluția războiului, Trump a spus: „Facem progrese majore către îndeplinirea obiectivului nostru militar, iar unii ar putea spune că este destul de bine finalizat. Am eliminat complet fiecare forță din Iran”. Liderul de la Casa Albă a explicat că vede conflictul drept „începutul construirii unei noi țări”. 

Despre negocierile purtate cu reprezentanții Teheranului, înainte de începerea războiului, Donald Trump a susținut că oficialii iranieni ar fi exprimat dorința de a continua dezvoltarea armelor nucleare. „În ciuda acestor nenumărate oportunități de a renunța la ambițiile lor nucleare, pe care le-au avut cu puțin timp în urmă, ei i-au spus lui Witkoff: „Vrem să continuăm să construim. Vrem să continuăm să construim arme nucleare”, potrivit CNN.