„Nu am luat încă decizia finală. Multe vor depinde de Groenlanda”, a declarat el reporterilor, adăugând că va lua în considerare retragerea trupelor „dacă nu” facem „o înțelegere foarte bună în Groenlanda”, potrivit CNN.

Trump a vehiculat în privat retragerea a până la o treime din trupele americane staționate în prezent în Europa. De asemenea, a vehiculat în mod constant dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei, de care insistă că SUA are nevoie din motive de securitate națională. Și-a exprimat interesul de a cumpăra insula sau de a o prelua de către SUA prin forță sau coerciție economică, chiar dacă Danemarca și Groenlanda, aliate ale NATO, au respins ferm ideea.

În timpul summitului NATO de la Ankara, Turcia, din această săptămână, Trump a reiterat că își dorește teritoriul, dar a insinuat că știe că acest lucru va cauza probleme relației sale cu alianța.

Instalația Meta va fi construită în comitatul Sturgeon, Alberta, și va fi alimentată de o centrală pe gaze naturale dezvoltată de un consorțiu care include și compania Pembina Pipeline Ltd., cu sediul în Calgary, potrivit AP.

Ministrul Tehnologiei și Inovării, Nate Glubish, a numit proiectul „o afacere importantă pentru Alberta”, spunând că provincia a creat un cadru de reglementare pentru a atrage investiții în centre de date.

Alberta a căutat centre de date hiperscalare pe măsură ce cererea de infrastructură pentru inteligență artificială crește brusc. Însă dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale a alimentat îngrijorările cu privire la cantitățile uriașe de electricitate și apă necesare unor astfel de instalații, precum și la presiunea pe care o exercită asupra rețelelor electrice și a comunităților din apropiere.

Deoarece rețeaua electrică a Albertei nu poate susține mai multe centre mari de date bazate pe inteligență artificială, provincia acordă prioritate proiectelor care își construiesc sau își asigură propria generare de energie, așa cum intenționează să facă și Meta.

Meta va investi masiv în infrastructura locală

Meta a declarat că centrul de date va folosi un sistem de răcire cu buclă închisă, care nu va extrage apă din sursele din jur. Compania intenționează, de asemenea, să investească 42 de milioane de dolari americani în infrastructura locală, inclusiv drumuri și sisteme de alimentare cu apă.

Săptămâna trecută, Pembina Pipeline, Morgan Stanley Infrastructure Partners și Kineticor Asset Management au anunțat că vor continua cu proiectul Greenlight Electricity Center din comitatul Sturgeon. Meta a fost identificată miercuri drept client. Se preconizează că centrala electrică de 932 de megawați va intra în funcțiune în a doua jumătate a anului 2030.

Mohamed al-Wahidi, în vârstă de 57 de ani, directorul Comitetului Egiptean din Gaza, a lucrat ani de zile la proiecte de ajutor și dezvoltare în teritoriul palestinian. Mai recent, el a organizat transmisiunile meciurilor Cupei Mondiale în Fâșia Gaza, potrivit The Guardian.

Armata israeliană a confirmat atacul, spunând că al-Wahidi nu era ținta vizată și că racheta fusese îndreptată spre un „terorist din aripa militară a Hamas”.

Districtul Sabra din orașul Gaza a fost lovit cu aproximativ o oră înainte de începerea meciului Cupei Mondiale dintre Egipt și Argentina, pe care al-Wahidi ajutase să-l facă accesibil locuitorilor din oraș, care au ieșit în număr mare pentru a susține Egiptul. Potrivit familiei sale, acesta se afla într-un taxi în drum spre proiecția meciului în Tel al-Hawa, în sudul orașului Gaza, când o rachetă a lovit mașina în care se afla.

Se pare că șoferul său a supraviețuit, dar cel puțin alte trei persoane aflate pe strada din apropierea mașinii au fost ucise, inclusiv frații Fari și Hamza al-Deri, care se întorceau acasă de la un meci de fotbal.

Armata israeliană susține că ținta era un terorist Hamas

Un purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) a declarat că al-Wahidi nu a fost ținta atacului.

„Ieri, IDF a lovit un terorist în aripa militară a Hamas, în timp ce acesta se afla într-un vehicul în nordul Fâșiei Gaza”, au declarat aceștia. „IDF este la curent cu afirmația conform căreia civili neimplicați au fost răniți în urma atacului. Incidentul este în curs de examinare. IDF regretă orice vătămare adusă persoanelor neimplicate și ia toate măsurile posibile pentru a atenua aceste daune.”

Purtătorul de cuvânt nu a avut alte comentarii cu privire la faptul dacă ținta vizată a fost ucisă sau rănită.

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat miercuri seară că președintele Donald Trump le-a spus parlamentarilor că SUA vor elimina în curând Siria din lista de stat sponsor al terorismului, ca parte a unui proces de normalizare de un an cu noul guvern al țării, potrivit AP.

„Ridicarea sancțiunilor asupra Siriei va debloca comerțul și investițiile internaționale, va oferi Siriei șansa de a se reconstrui și va deschide un nou capitol pentru poporul sirian”, a spus Rubio. „O Sirie stabilă, unificată, în pace cu ea însăși și cu vecinii săi aduce beneficii nu numai regiunii, ci întregii lumi.”

În iunie 2025, Trump a semnat un ordin executiv care a pus capăt mai multor sancțiuni economice înainte de a revoca câteva săptămâni mai târziu desemnarea drept terorist pentru președintele Ahmad al-Sharaa, care a preluat funcția după înlăturarea fostului lider Bashar Assad în decembrie 2024.

Atacurile au loc la doar o zi după ce armata americană a atacat situri militare și instalații portuare ca răspuns la atacurile Iranului asupra mai multor nave comerciale în largul coastei Omanului și la doar câteva ore după ce Trump a amenințat că va declanșa noi acțiuni militare, potrivit AP.

Postarea de pe rețelele de socializare spunea că „Statele Unite trag Iranul la răspundere pentru recenta agresiune nejustificată împotriva navelor comerciale și a echipajelor civile care navighează liber pe o cale navigabilă internațională vitală”.

Trump le-a spus reporterilor, la reuniunea NATO de miercuri, că SUA „probabil îi vor lovi din nou puternic în seara asta”, dar a adăugat ulterior că ultimele lupte nu vor duce la acțiuni militare „pe termen lung”.

„Orice se întâmplă se va întâmpla foarte repede”, a spus Trump, deși a sugerat și că armata americană ar putea „pur și simplu să termine treaba”.

Presa de stat iraniană relatează despre explozii, inclusiv în orașul portuar Bandar Abbas de pe strâmtoarea Ormuz și în Sirik, un alt oraș de coastă din sud.

Cei doi lideri s-au întâlnit în marja summitului NATO, subliniind că, în ciuda diferențelor de opinie, Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității ambelor state.

Întâlnirea vine la doar câteva săptămâni după ce președintele polonez a decis să îi retragă lui Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție a statului polonez, în urma deciziei liderului ucrainean de a acorda numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități de operațiuni speciale. UPA este considerată responsabilă pentru masacrarea a zeci de mii de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Disputele istorice persistă

La finalul întrevederii, președintele Poloniei a declarat că discuțiile au fost constructive, însă a recunoscut că problema disputelor istorice rămâne nerezolvată, scrie TVPWorld.

„Vecinii trebuie să mențină canale de dialog. Ceea ce nu se schimbă este faptul că Rusia rămâne principala amenințare atât pentru Polonia, cât și pentru Ucraina”, a declarat Karol Nawrocki.

Liderul polonez a subliniat însă că glorificarea UPA reprezintă pentru Varșovia o chestiune asupra căreia nu există loc pentru compromis.

Potrivit acestuia, poziția adoptată de autoritățile de la Kiev în această privință afectează inclusiv aspirațiile europene ale Ucrainei și complică relațiile bilaterale dintre cele două state.

Continuă dialogul bilateral

La rândul său, Volodimir Zelenski a descris întâlnirea drept „o conversație importantă și necesară”, insistând asupra necesității cooperării dintre cele două țări în actualul context de securitate.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele ucrainean a afirmat că Ucraina și Polonia se confruntă cu aceeași amenințare strategică.

„Ne confruntăm cu o amenințare comună – Rusia. Este esențial să păstrăm înțelegerea reciprocă, sprijinul și unitatea de acțiune”, a transmis Zelenski.

Cei doi șefi de stat au convenit să continue dialogul, în încercarea de a gestiona divergențele istorice fără a afecta cooperarea în domeniul securității și al sprijinului acordat Ucrainei.

Parlamentul European critică decizia Kievului

Disputa dintre Varșovia și Kiev a căpătat o nouă dimensiune după ce Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluție în care își exprimă regretul față de decizia președintelui Volodimir Zelenski de a omagia UPA prin atribuirea numelui organizației unei unități militare.

Această decizie a stat la baza hotărârii președintelui Karol Nawrocki de a-i retrage liderului ucrainean Ordinul Vulturul Alb, cea mai înaltă distincție acordată de statul polonez.

În pofida acestor tensiuni, atât Varșovia, cât și Kievul transmit că vor continua cooperarea în cadrul NATO și al sprijinului pentru apărarea Ucrainei, considerând că agresiunea Rusiei reprezintă prioritatea comună în actualul context geopolitic.

Nicușor Dan va merge în capitala Ucrainei pe 15 iulie, conform anunțului făcut de șeful statului în timpul unui interviu acordat Antena 3 CNN. Unul dintre scopurile vizitei va fi discuția despre sistemul antidronă.

„Da, după cum știți, a fost vizita președintelui, în urmă cu trei luni, aproximativ. Cu ocazia asta am semnat un acord pe subiectul acesta. Au urmat niște vizite tehnice. În luna iulie o să fie o altă vizită tehnică pentru a operaționaliza tipul acesta de cooperare. În cadrul programului SAFE avem 200 de milioane de euro alocate pe acest segment de drone, sisteme antidrone, în care o să fie o colaborare cu partea ucraineană. Și eu sper că foarte curând lucrurile astea se concretizeze în contracte ca să înceapă producția”, a declarat Nicușor Dan.

Nicușor Dan și drona din Portul Constanța

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre discuțiile cu ucrainenii despre incidentul cu drona care a explodat în Portul Constanța.

„După acel incident au fost discuții cu partea ucraineană la mai multe niveluri. Un lucru care s-a convenit și care este deja pus în aplicare este faptul că există un canal direct și în cadrul sistemului nostru de apărare și în cadrul sistemului ucrainean de apărare. Sunt mai multe structuri. Unele aveau contact direct, altele nu aveau și în momentul acesta există contact direct și la nivelul structurilor de apărare. Asta este un lucru care s-a întâmplat și pe partea explicativă au fost mai multe contacte, inclusiv de la Ministerul Apărării și răspunsul final o să-l avem după vizita delegației ucrainene în România”, a adăugat Nicușor Dan.

Președintele a dat asigurări că drona nu a vizat teritoriul românesc.

„Ce știm cu certitudine este că în mod cert drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă portul Constanța. Asta știm cu certitudine și avem un parteneriat cu Ucraina care elimină această posibilitate. Mai departe, este un răspuns tehnic pe care îl vom da când toată investigația se va termina”, a precizat Nicușor Dan.

O dronă navală a explodat la începutul lunii iunie în apropierea terminalelor petroliere din Portul Constanța. În urma exploziei nu au fost înregistrate victime. Atunci, Ucraina a spus că drona face partea din flota ucraineană și că aparatul a fost deturnat de ruși.

În cadrul mesei rotunde „Children, Technology and Security: Protecting the Next Generation”, Mirabela Grădinaru a prezentat proiectul „România în Lumină”, derulat de Administrația Prezidențială, și a subliniat necesitatea protejării copiilor în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiei.

Potrivit Administrației Prezidențiale, Prima Doamnă a arătat că tehnologia reprezintă un instrument valoros pentru educație și conectare, însă, în lipsa îndrumării și a unor măsuri adecvate de protecție, aceasta poate avea efecte negative asupra copiilor.

De asemenea, Mirabela Grădinaru a evidențiat responsabilitatea comună a guvernelor, companiilor de tehnologie și părinților în crearea unui mediu digital sigur, astfel încât cei mici să poată beneficia de avantajele noilor tehnologii fără a fi expuși riscurilor.

CNAS a venit în cursul zilei de miercuri să clarifice informațiile privind acțiunea inițiată de Comisia Europeană împotriva României, la CJUE, în legătură cu întârzierile la plata medicamentelor.

Instituția a transmis că este la zi cu plăţile pentru medicamente, fiind integral achitate cele pentru luna martie și că situația care a stat la baza procedurii europene este una din trecut.

„La data de 8 iulie 2026, CNAS se află la zi cu plățile pentru medicamente. Astfel, sunt achitate integral medicamentele aferente consumului lunii martie, iar până la sfârșitul lunii iulie trebuie achitat consumul lunii aprilie. (…) În ceea ce privește procedura declanșată la nivel european, aceasta își are originea într-o sesizare formulată în luna aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzierile înregistrate de România în perioada anterioară la plata medicamentelor. Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților”, informează CNAS.

Totodată, instituția arată că dispune deja de fondurile necesare pentru acoperirea unei părți importante a cheltuielilor aferente lunii aprilie.

„În prezent, CNAS dispune de fondurile necesare pentru plata a aproximativ 63% din consumul lunii aprilie. Pentru diferența de aproximativ 827 milioane lei, instituția a întreprins toate demersurile necesare pe lângă Ministerul Finanțelor, astfel încât această sumă să fie pusă la dispoziție până la sfârșitul lunii, permițând achitarea integrală și în termen a obligațiilor către farmacii”, a adăugat CNAS, potrivit unui comunicat de presă.

România a reușit să elimine întârzierile anterioare și să efectueze plățile în termenul legal

Potrivit instituției, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România, prin CNAS, a reuşit să elimine întârzierile istorice şi să efectueze plăţile în termenul legal.

„România, prin CNAS, a reușit să elimine întârzierile istorice și să efectueze plățile în termenul legal. Mai mult, în luna decembrie 2025, CNAS a reușit să achite inclusiv aproximativ 16% din sumele care trebuiau plătite în luna ianuarie 2026, reducând și mai mult timpul efectiv de decontare către farmacii. (…) Totodată, este important de precizat că situația actuală nu este determinată de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare, ci de constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat”, a explicat CNAS.

În aceste condiții, CNAS afirmă că a solicitat Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate de la acest mecanism.

„Din acest motiv, CNAS a solicitat Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului FNUASS de la acest mecanism, având în vedere că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată”, se mai precizează în comunicatul de presă.

Publicația POLITICO a realizat o analiză privind atitudinea schimbătoare a președintelui american Donald Trump în cadrul summitului NATO, care a avut loc în perioada 7-8 iulie la Ankara.

În public, liderul de la Casa Albă i-a criticat pe alocuri pe aliați, enumerând o serie de nemulțumiri care i-au făcut pe aliați să se teamă de ce e mai rău.

Cu toate acestea, în privat, Trump și-a schimbat tonul, notează POLITICO.

Președintele s-a arătat mult mai pozitiv miercuri, când a ținut un discurs de 30 de minute în care a omis să menționeze dorința sa de a anexa Groenlanda sau de a critica Spania, au relatat pentru POLITICO patru surse care dețin detalii despre întâlnirea din spatele ușilor închise.

Informația confirmă relatările făcute de agenția Reuters în cursul zilei de miercuri, potrivit cărora Trump le-a spus partenerilor din NATO că vrea ca SUA să rămână în cadrul alianței și că Washingtonul e pregătit să continue să vândă arme aliaților indiferent de modul în care acestea vor fi utilizate.

Schimbare de ton

Retorica lui Trump de la summitul NATO este una diferită de cea adoptată în general de el în ultimele luni, când a amenințat în repetate rânduri că va scoate SUA din alianță. Cei prezenți nu au înțeles clar ce anume i-a schimbat poziția.

„A fost oarecum neașteptat, atmosfera din sală era mult mai bună decât părea înainte. Se pare că starea lui de spirit s-a schimbat”, a declarat una dintre cele patru persoane pentru POLITICO.

Trump s-a lăudat cu priceperea armatei americane și le-a mulțumit liderilor din Polonia, Germania, țările baltice și Norvegia pentru contribuțiile lor la alianță.

„Tocmai am avut reuniunea NATO și a fost o reuniune excelentă”, a spus Trump înainte de întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski

Declarațiile sale au reprezentat o schimbare bruscă față de condamnările sale de marți și miercuri, când a criticat dur NATO pentru că nu a ajutat în războiul cu Iranul și s-a arătat indignat de refuzul Spaniei de a cheltui mai mult pentru apărare.

ANKARA, TURKIYE – JULY 8: US President Donald Trump holds a press conference at the Presidential Complex during the 36th NATO Summit of Heads of State and Government in Ankara, Turkiye, on July 8, 2026. Dogukan Keskinkilic / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Trump, lăudat de liderii europeni

Această schimbare imprevizibilă de retorică a lui Trump îi determină pe liderii europeni să rămână cu sufletul la gură în prezența președintelui.

În aceste condiții, aliații europeni s-au străduit din răsputeri să-l laude pe președintele SUA în timpul summitului. Șeful NATO, Mark Rutte, a declarat chiar pentru POLITICO faptul că eforturile lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare sunt „o veste excelentă” pentru aliați.

Trump și-a schimbat tonul privind refuzul aliaților din NATO de a sprijini războiul SUA cu Iranul

Totodată, președintele american și-a schimbat tonul și în legătură cu refuzul aliaților din NATO de a sprijini războiul SUA cu Iranul.

În cadrul discursului său de la finalul summitului NATO de la Ankara, Trump a spus că aliații „au avut doar un moment mai prost” atunci când au refuzat să participe la efoturile de război ale SUA și Israelului împotriva Iranului.

„Spania s-a comportat foarte prost, dar știți… Italia s-a comportat bine, și aproape toate țările s-au comportat bine. Au avut doar un moment mai prost”, a spus președintele american.

Ce stipulează declarația finală a summitului NATO de la Ankara

Consiliul Nord Atlantic a comunicat deciziile statelor NATO în declarația finală a Summitului NATO de la Ankara.

• Liderii NATO afirmă în declarația finală a summitului de la Ankara că Rusia „reprezintă o amenințare pe termen lung” pentru comunitatea euro-atlantică.
• Țările NATO se angajează să aloce 70 de miliarde de euro Ucrainei în 2026.
• Țările NATO au încheiat noi contracte militare în valoare de 50 de miliarde de lire sterline la summitul de la Ankara.
• Declarația NATO nu menționează angajamentul de a accepta Ucraina în alianță.

„Noi, șefii de stat și de guvern ai Alianței Nord-Atlantice, ne-am reunit la Ankara pentru a reafirma angajamentul nostru ferm față de apărarea noastră colectivă în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington și față de legătura transatlantică. Un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor. Unitatea, solidaritatea și forța noastră colectivă rămân fundamentul păcii, securității și prosperității pentru cei un miliard de cetățeni din Alianța noastră de națiuni libere și democratice. Rămânem dedicați abordării noastre de 360 de grade în ceea ce privește descurajarea și apărarea”, se arată în declarația finală, care poate fi citită integral AICI.