Peste 2.000 de oameni s-au adunat în Piața Libertății din centrul orașului și au criticat atât măsurile fiscale al Guvernului Bolojan, cât și implicarea UDMR în coaliția de guvernare, despre care au spus că nu a reacționat la aceste decizii.

János Menyhárt, organizatorul protestului, a citit un mesaj în maghiară și română și a spus că manifestația nu are caracter politic, ci este una civică. Acesta a declarat că „s-a umplut paharul”, adăugând că „oamenii nu vor să facă politică, ci să trăiască în siguranță”.

O femeie prezentă la protest a spus că politicienii locali nu mai apără interesele oamenilor și că i-au „trădat pe secui, pe unguri și pe români”.

La protest au participat și reprezentanți ai asociațiilor pentru persoane cu dizabilități. Ei au spus că Guvernul a eliminat facilități fiscale pentru o categorie care oricum trăiește cu venituri foarte mici. Participanții au afișat pancarte cu mesaje precum: „Nu noi am distrus economia țării”, „Dizabilitatea nu este un privilegiu”, „Și noi am fi vrut să ne naștem sănătoși” și „Ne-ați luat dreptul la viață”.

Primarul Korodi Attila a spus că nemulțumirile oamenilor sunt „justificate” și că administrația locală va interveni când va exista o soluție legală. El a precizat că, pentru persoanele cu dizabilități, pierderea unor facilități ar urma să fie compensată prin ajutoare sociale.

Pe 12 aprilie au loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar sondajele indică o luptă strânsă între Fidesz, formațiunea lui Orban, și partidul de opoziție Tisza.

Economiștii spun că oricine va câștiga alegerile va avea puține alternative și va trebui să reducă cheltuielile, relatează Reuters.

„Este o minciună sfruntată. Starea economiei ungare nu impune niciun fel de austeritate”, a spus Orbán la un miting de campanie.

La finalul anului trecut, guvernul lui Orbán a majorat țintele de deficit la 5% pentru 2025 și pentru 2026, an electoral, pentru a permite creșterea cheltuielilor. Ulterior, Fitch Ratings a revizuit perspectiva datoriei Ungariei la „negativă”.

Orbán a spus că deficitul trebuie redus „calm, încet și treptat”, pe măsură ce se îmbunătățesc perspectivele economice.

„Nu avem nevoie de austeritate și nu trebuie luat nimic de la oameni”, a adăugat el.

El a spus că o dobândă subvenționată de 3% la creditele ipotecare sau un plan de scutire de impozit pe venit a mamelor cu doi copii până la finalul următorului ciclu guvernamental vor rămâne în vigoare dacă va câștiga alegerile.

În încercarea de a opri creșterea partidului Tisza în sondaje, guvernul Orbán a lansat o schemă de 100 de miliarde de forinți (310 milioane de dolari) pentru a sprijini industria restaurantelor și o măsură de 50 de miliarde de forinți (160 de milioane de dolari) pentru reducerea facturilor la încălzire.

„La data de 28 ianuarie (n.r. – miercuri) a.c., în jurul orei 15:05, polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov au fost sesizați prin apel 112 cu privire la un incident petrecut într-o sală de jocuri de noroc din comuna Chiajna”, transmite IPJ Ilfov. 

Din primele informații, un bărbat de 27 de ani a agresat cu un obiect tăietor înțepător pe fondul unui conflict pre-existent. În urma altercației, victima a suferit mai multe leziuni traumatice. 

„Evenimentul a avut loc într-un spațiu public, faptele fiind de natură să tulbure ordinea și liniștea publică”, informează polițiștii. 

Bărbatul de 27 de ani a fost reținut pentru 24 de ore și prezentat procurorilor. La 29 ianuarie (n.r. – joi), instanța a decis măsura preventivă de plasare a acestuia sub arest la domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile.

„Cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz, în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care a avut loc evenimentul și dispunerii măsurilor legale care se impun”, conchide IPJ Ilfov. 

Oficialii palestinieni au declarat că loviturile aeriene au vizat o secție de poliție și mai multe locuințe din mai multe zone ale Fâșiei Gaza. În urma atacurilor, numărul deceselor a ajuns la 27, printre care și trei copii, relatează Reuters. 

Armata israeliană a confirmat atacurile, anunțând că acestea aveau scopul de a elimina comandanți și obiective aparținând grupării Hamas și aliatului său, Jihadul Islamic Palestinian. Forțele israeliene au susținut că au lovit inclusiv depozite de armament și centre de producție militară.

Gruparea Hamas a acuzat Israelul de încălcarea armistițiului, fără a preciza dacă membri ai organizației sau infrastructura sa au fost afectați în urma atacurilor.

Israelul a precizat că atacurile au fost o replică la un incident petrecut vineri în Rafah. Trupele israeliene au identificat opt militanți ieșind dintr-un tunel. Trei au fost eliminați, iar un al patrulea, descris de armata israeliană drept un comandant Hamas din zonă, a fost arestat.

Atacurile au avut loc cu o zi înainte de deschiderea unui punct de trecere a frontierei Rafah dintre Gaza și Egipt. 

De la intrarea în vigoare a armistițiului din 10 octombrie, violențele au continuat sporadic, ambele părți acuzându-se reciproc de încălcări ale acordului. Potrivit autorităților din Gaza, peste 500 de palestinieni au fost uciși în perioada armistițiului. 

Artistul american, în vârstă de 54 de ani a devenit co-proprietar și investitor la Swansea, după ce a cumpărat o participație minoritară în iulie 2025.

Snoop Dogg spune că și-a dorit de mult să investească într-o echipă de fotbal și că acum vrea să contribuie la creșterea veniturilor clubului.

„Vreau să mă implic cu adevărat, vreau să duc clubul într-o direcție în care poate nu a mai fost până acum. Vrem să ducem Swansea în Premier League, iar pentru asta o să avem nevoie de bani, asta e realitatea jocului în zilele noastre. Vreau să aduc contracte de sponsorizare și publicitate care să îi transforme într-un nume global”, a declarat Snoop Dogg.

Deși nu a asistat încă la un meci al echipei, Snoop Dogg spune că abia așteaptă să-i cunoască pe suporterii lui Swansea.

„Suporterii ăștia sunt pasionați, sunt autentici, și vreau să aud ce au de spus când voi fi în Swansea”, a declarat acesta.

Luka Modric a fost primul nume celebru intrat în proiect, fiind numit co-proprietar în aprilie 2025. Proprietarii americani ai clubului, Brett Cravatt și Jason Cohen, consideră că aducerea unor persoane foarte cunoscute în zona de conducere poate crește vizibilitatea echipei și, implicit, veniturile.

Comisia Electorală din Kosovo a anunțat că partidul Autodeterminare (VV)  condus de premierul interimar Albin Kurti, a câștigat alegerile parlamentare de la finalul lunii decembrie după ce a obținut  51.1% din voturile exprimate, notează Le Figaro. 

În decursul lunii ianuarie, Comisia Electorală a decis renumărarea voturilor după ce a constatat un „grad ridicat de inexactități” în renumărarea parțială de verificare, care ar fi afectat aproximativ 70.000 de voturi. 

În urma deciziei autorității electorale, procurorul general al Kosovo a anunțat că a deschis o anchetă privind posibile „infracțiuni legate de procesul electoral”. 

Alegerile din decembrie au fost organizate pe fondul impasului politic care a afectat statul. Deși VV a câștigat alegerile parlamentare din februarie 2025, partidul nu a obținut o majoritate, iar în urma eșecurilor repetate în formarea unui guvern, președinta Vjosa Osmani a anunțat dizolvarea parlamentului. 

Noul parlament trebuie să numească un nou președinte și să ratifice acorduri de împrumut în valoare de aproximativ un miliard de euro cu Uniunea Europeană și Banca Mondială, care urmează să expire în următoarele luni. 

În Germania, cine insultă politicienii riscă închisoare de la trei luni la cinci ani, iar asta e posibil pentru că există un articol în Codul Penal care incriminează insultele aduse organului politic, relatează europeanconservative.com.

O controversă legată de libertatea de exprimare a născut acest articol  pe care mișcarea AfD (Alternativa pentru Germania) a insistat să-l abroge, însă Bundestagul a respins ideea.

188 „servește intereselor celor puternici”

Articolul 188 din Codul Penal german prevede că funcționarii publici sunt protejați împotriva insultelor, defăimării și calomniei.

Toate grupurile parlamentare au votat joi pentru menținerea acestui contrevrsat articol, pe care AfD (paradoxal, una dintre cele mai insultate formațiuni politice) l-a vrut desființat.

UN rezultat cu atât mai notabil cu cât vine în contradicție cu recentele declarații ale lui jens Spahn, membru infleunt al grupului parlamentar CDU, care afirmase într-un interviu că  articolul 188 este „discutabil” și că servește în principal „intereselor celor puternici”.

Cu toate astea, CDU a votat alături de celelalte partide împotriva propunerii AfD.

„Acte ucigașe au urmat unor cuvinte sângeroase”

Dezbaterea de dinaintea votului a fost, însă, una destul de încinsă, în care liderii partidelor tradiționale au respins ferm inițiativa AfD.

Cartesn Müller (CDU/CSU – Uniunea Creștin Democrată și Uniunea Creștin Socială) a avertizat că „acte ucigașe au urmat unor cuvinte sângeroase”, subliniind legătura dintre retorica agresivă și violența politică.

Partidul Social Democrat din Germania a calificat propunerea drept „un atac la adresa protejării democrației noastre, prin deputata sa, Carmen Wegge.

Tema-i veche, politicianu-i nou

Disputa pe tema insultelor aduse politicienilor nu este veche, dar a fost reaprinsă de creșterea violenței motivate politic în Germania, în 2025.

Datele arată că AfD a fost, paradoxal, principala țintă a atacurilor. Aplicarea articolului 188 a devenit tot mai frecventă, în special în mediul online.

Potrivit datelor Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA), numărul cazurilor de „insulte aduse politicienilor” transmise procurorilor a crescut rapid.

Articolul 188 e foarte invocat

Dacă în primul trimestru al anului 2024 au fost raportate 468 de astfel de cazuri, în primul trimestru al anului 2025 numărul a ajuns la 1.690, urmat de încă 1.528 de cazuri în trimestrul al doilea.

În puțin peste un an, sesizările trimestriale aproape s-au cvadruplat și reprezintă acum aproape jumătate din totalul raportărilor gestionate de sistem.

Datele provin de la biroul de raportare a informațiilor pe internet (ZMI) al BKA, înființat în februarie 2022 pentru combaterea „urii și incitării” online.

Între 2021 și 2025, majoritatea postărilor semnalate au fost clasificate drept „de dreapta” (22.957 de cazuri), față de doar 233 clasificate drept „de stânga”, în timp ce aproximativ 19.000 au fost încadrate în categoria „altele”.

Un „idiot profesionist” și o amendă de 825 de euro

Deputatul AfD Martin Renner a criticat aceste statistici, afirmând că diferența majoră dintre cazurile de dreapta și cele de stânga nu reflectă realitatea, ci indică o „unilateralitate deliberată”.

El a atras atenția și asupra rolului dominant al două birouri de raportare: HessenGegenHetze, responsabil pentru 45,8% din sesizări, și REspect!, cu 38,5%.

HessenGegenHetze a fost implicată în mai multe cazuri controversate. Printre acestea se numără percheziționarea locuinței pensionarului Stefan Niehoff, amendat ulterior cu 825 de euro pentru distribuirea unui meme care îl numea pe fostul ministru al Economiei, Robert Habeck, un „idiot profesionist”.

Infracțiunile înregistrate în baza articolului 188 s-au triplat în doi ani

De asemenea, aceeași organizație a raportat cazul jurnalistului David Bendels, condamnat inițial la șapte luni de închisoare cu suspendare pentru batjocorirea fostei ministre de Interne Nancy Faeser, dar achitat ulterior în apel, instanța stabilind că fotomontajul era protejat de libertatea de exprimare.

Statisticile poliției indică o creștere constantă a infracțiunilor înregistrate în baza articolului 188: de la 1.404 cazuri în 2022, la 2.598 în 2023 și 4.439 în 2024, numărul acestora mai mult decât triplându-se în doar doi ani.

În acest context, managerul parlamentar al AfD, Stephan Brandner, a descris articolul 188 drept un „ordin de silențiozitate”. Cu toate acestea, majoritatea parlamentară a transmis un mesaj clar: în pofida controverselor și a creșterii numărului de anchete, articolul 188 va rămâne în vigoare ca parte a legislației penale germane.

„În fapt, la data de 29 ianuarie (n.r. – joi)  a.c., polițiștii Orașului Făget și ai Secției 10 Poliție Rurală Făget, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au oprit pentru control, pe DC97, între localitățile Cladova și Ierșnic, un tractor, condus de un tânăr, de 25 de ani”, se arată în informarea emisă de IPJ Timiș. 

În urma verificărilor, polițiștii au constatat că tânărul nu avea permis de conducere și tractorul nu era înmatriculat. 

În plus, testarea cu aparatul etilotest a indicat o valoare de 1.06 mg/l alcool pur în aerul expirat. Tânărul a fost dus la spital unde i-au fost recoltate două probe de sânge pentru stabilirea exactă a alcoolemiei. 

„În baza probatoriului administrat, tânărul, de 25 de ani, a fost reținut pentru 24 de ore, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat în circulație, conducerea unui autovehicul fără permis de conducere și conducerea unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice”, mai transmit autoritățile. 

Sala Palatului a găzduit vineri seară, 30 ianuarie, concertul aniversar „Visul Toboșarului”, susținut de Ovidiu Lipan Țăndărică, unul dintre cei mai influenți muzicieni ai scenei românești. Evenimentul a început la ora 20:00 și a oferit publicului un show grandios, în care rock-ul, ritmurile balcanice, muzica simfonică și momentele de improvizație s-au îmbinat armonios.

Pe scenă au urcat artiști consacrați și colaboratori apropiați ai lui Țăndărică, printre care Mircea Baniciu, Iris, Iana Novac, Marius Mihalache, Fanfara Zece Prăjini, Stelu Enache și Miriam, solistă de pian și prietenă apropiată a artistului. Spectacolul a fost completat de Dream Fantasy Orchestra, dirijată de Simona Strungaru, care a adus o dimensiune simfonică aparte concertului.

„Visul Toboșarului” a fost conceput ca o călătorie muzicală prin toate etapele importante ale vieții artistice ale lui Ovidiu Lipan Țăndărică, de la proiectele care l-au consacrat, până la colaborările recente. Un moment special l-a constituit interpretarea unor piese din „Cantafabule”, susținute de Mircea Baniciu, primite cu entuziasm de public.

Concertul de la Sala Palatului a avut loc cu o zi înainte de aniversarea artistului. Astfel, pe 31 ianuarie, Ovidiu Lipan Țăndărică își sărbătorește ziua de naștere, după un eveniment care a confirmat, încă o dată, statutul său de reper al muzicii românești.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat ferm după afirmațiile făcute într-o emisiune de televiziune de procurorul Laura Deriuș, care a susținut că, de la nivelul procurorului general, i-ar fi fost propusă o oportunitate profesională superioară celei pe care o are în prezent, pentru a renunța la ieșirile publice privind situația din justiție.

Într-un comunicat transmis de Biroul de informare și relații publice, instituția califică aceste declarații drept „afirmații lipsite de o bază reală” și neagă categoric existența oricărui demers de acest tip.

Nu a existat un minimum exercițiu jurnalistic

„Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a întâlnit în nicio conjunctură cu doamna procuror și nu i-a făcut nicio propunere de avansare profesională, nici direct și nici prin intermediul altor persoane”, se arată în comunicat.

Reprezentanții Parchetului subliniază că acuzațiile puteau fi ușor verificate în cadrul emisiunii, dacă ar fi existat un minim exercițiu jurnalistic.

Potrivit comunicatului, „afirmațiile denigratoare ar fi putut fi ușor devoalate, dacă moderatorul emisiunii i-ar fi cerut invitatei să probeze ce a afirmat, respectiv să indice ziua, ora și locația în care ar fi avut loc pretinsa întâlnire, persoana care i-ar fi făcut această propunere, precum și funcția pretins oferită”.

Nu a fost solicitat un punct de vedere oficial

Parchetul General critică, de asemenea, modul în care postul de televiziune a gestionat situația, acuzând lipsa verificărilor și a solicitării unui punct de vedere oficial înainte de difuzarea acuzațiilor.

„Este profund regretabil că o instituție media a preferat difuzarea unor afirmații neverificate în detrimentul unui demers elementar de aflare a adevărului și al solicitării unui punct de vedere oficial”, se mai arată în comunicat.