Ministrul Energiei din Republică a precizat, sâmbătă seara, că, deși energia electrică a fost restabilită în mare parte, există posibilitatea ca, în unele locuințe, furnizarea cu energie electrică să fie încă afectată.

„În continuare, se lucrează la restabilirea unei liniei de 400kV afectată de condițiile meteo, chiciură și vânt. La unele adrese poate încă să lipsească energia electrică, din cauza unor avarii locale. Acestea sunt înlăturate de echipele de intervenţie ale operatorilor de distribuţie. Astfel, rugăm ca cetățenii să manifeste intelegere și să folosească energia electrică rațional, în special prin neconectarea echipamentelor casnice mari”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministrul Energiei din Republica Moldova, Dorin Jughietu.

Acesta i-a îndemnat pe cetățenii care întâmpină avarii să le semnaleze.

De asemenea, oficialul le-a mulțumit companiilor energetice din Ucraina și România, pentru sprijinul acordat în restabilirea furnizării cu energie electrică.

„Nu în ultimul rând, vreau să mulţumesc tuturor colegilor energeticieni, inclusiv din Ucraina НЕК „Укренерго” – NPC Ukrenergo şi România Transelectrica, pentru eforturile depuse astăzi în reconectarea sistemului şi asigurarea bunei funcţionări în continuare”, a conchis ministrul Energiei din Republica Moldova.

Reamintim că, în Republica Moldova a fost înregistrată o deconectare a rețelei electrice. Tensiunea electrică de pe linia 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, a căzut.

Potrivit documentului citat de Reuters, SpaceX intenționează să trimită pe orbită până la 1 milion de sateliți care să exploateze energia solară în vedere dezvoltării inteligenței artificiale.

Depunerea documentului are loc după ce au apărut informații potrivit cărora Sși compania de inteligență artificială xAI poartă discuții pentru o posibilă fuziune, demers ce ar  accelera planurile SpaceX de a muta infrastructura AI în spațiu, în contextul competiției tot mai intense cu companii precum Google, Meta și OpenAI.

„Prin valorificarea directă a energiei solare aproape constante, cu costuri de operare sau întreținere reduse, acești sateliți vor atinge costuri și o eficiență energetică transformatoare, reducând în același timp semnificativ impactul asupra mediului asociat centrelor de date terestre”, se arată în cererea depusă de SpaceX la Comisia Federală de Comunicații. 

Este puțin probabil ca SpaceX să lanseze efectiv 1 milion de sateliți, întrucât în prezent existâ aproximativ 15.000 de sateliți pe orbită. 

Planul se bazează în mare măsură pe racheta Starship, vehiculul reutilizabil de nouă generație al companiei. „Din fericire, dezvoltarea unor vehicule de lansare complet reutilizabile, precum Starship, care pot lansa milioane de tone de masă pe an pe orbită atunci când sunt lansate cu o viteză mare, înseamnă că potențialul de procesare pe orbită poate atinge o scară și o viteză fără precedent în comparație cu construcțiile terestre, cu un impact semnificativ redus asupra mediului”. 

Într-un interviu acordat publicației cehe, iROZHLAS, citate de Ukrainska Pravda, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a mărturisit că este greu de stabilit încotro se vor îndrepta negocierile.

„Etapa finală este cea mai dificilă și, în acest moment, nu știm dacă suntem foarte aproape de un rezultat sau, dimpotrivă, deloc. Este greu de spus.

Ne bazăm pe garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, iar un document în acest sens a fost deja pregătit. Ne bazăm, de asemenea, pe garanțiile de securitate oferite de Europa. Și acolo aproape totul este pregătit, dar documentul nu a fost încă aprobat de parlamente sau de Congresul SUA.

Așa cum am spus și înainte, nu știm cu certitudine dacă aceasta este etapa finală și mai avem doar puțin de parcurs sau dacă vom continua să colaborăm cu multe țări pentru a obține garanții de securitate fiabile”, a declarat Zelenski pentru publicația cehă.

Zelenski a mai precizat că un pachet de măsuri pentru redresarea Ucrainei este important.

„Potențialii investitori trebuie să știe că Ucraina va avea garanții de securitate și că Războiul nu va reîncepe. Ei vor să vină și să investească, și cred că este o viziune realistă. Așadar, mai avem de lucru în această privință”, a declarat președintele ucrainean.

Acesta a mai precizat că există un plan în 20 de puncte pentru a pune capăt războiului.

„Există aceste probleme foarte dureroase pe care le-ați menționat, referitoare la integritatea teritorială. Vreau să subliniez că, în opinia mea, numai un șef de stat poate rezolva aceste probleme”, a spus Zelenski.

Președintele SUA, Donald Trump, premierul israelian Benjamin Netanyahu și lideri europeni „provoacă, creează diviziuni și au furnizat resurse, atrăgând în această mișcare și unii oameni nevinovați”, a declarat Pezeshkian într-o intervenție la televiziunea de stat, conform Politico.

Pezeshkian a adăugat că manifestațiile nu au fost doar un protest social, ci un efort coordonat de a semăna diviziune. „Toată lumea știe că problema nu a fost doar un protest social”, a spus el.

Protestele, izbucnite la sfârșitul anului 2025, după o deteriorare puternică a economiei iraniene, au fost întâmpinate de o represiune guvernamentală brutală, care a inclus arestări în masă, ucideri și o întrerupere a internetului.

Mai multe organizații pentru drepturile omului afirmă că mii de oameni au fost uciși sau reținuți. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a convocat o sesiune de urgență, notând că violențele împotriva protestatarilor din ultimele săptămâni sunt cele mai sângeroase de la revoluția islamică din 1979.

Trump le-a promis în repetate rânduri protestatarilor că „ajutorul este pe drum”. În ultimele săptămâni, Trump a avertizat asupra unei posibile acțiuni militare ca răspuns la represiune.

Uniunea Europeană a desemnat joi Corpul Gardienilor Revoluției Islamice drept organizație teroristă, în urma represiunii. „Represiunea nu poate rămâne fără răspuns”, a scris pe X șefa diplomației UE, Kaja Kallas.

„Azi se împlinesc 3 luni de când am devenit membră a Guvernului. Sunt conștientă de așteptările pe care le au oamenii și de povara resimțită după măsurile dificile, luate anul trecut”, a notat pe Facebook Oana Gheorghiu, subliniind că Guvernul a fost nevoit să repare efectele guvernărilor anterioare. 

Reforma companiilor de stat

„Am început cu fundația. Am început să săpăm, să punem bazele, să ne asigurăm că ceea ce construim acum nu se va prăbuși peste un an. În aceste 3 luni, asta a însemnat peste 100 de întâlniri de lucru și ședințe tehnice cu ministere, agenții și experți, zeci de ore de analiză pe date reale și un dialog constant cu partenerii instituționali”, a transmis vicepremierul despre activitatea din ultimele trei luni. 

Aceasta a subliniat că reformarea companiilor de stat poate fi realizată, „dar acest lucru nu se face prin gesturi bruște sau decizii luate pe genunchi. Este nevoie de timp, de analize serioase făcute de specialiști și de o aliniere reală a celor care, azi, fac parte din Guvern”. 

Potrivit Oanei Gheorghiu, Guvernul analizează 22 de companii de stat în cadrul unui proiect pilot, pentru care vor fi luate decizii privind restructurarea, închiderea, listarea sau atragerea de parteneri, subliniind că proiectul este realizat pe baza ghidurilor OECD. 

Oficialul a anunțat că rezultatele analizelor va fi prezentate de AMEPIP în februarie, susținând că „este pentru prima oară, după mulți ani, când există o acțiune coerentă, coordonată la nivelul guvernului, având ca unic scop analiza și restructurarea companiilor de stat”. 

„Statul trebuie să înțeleagă că rolul său este acela de acționar responsabil, nu de manager slab. Nu trebuie să fie acționar de dragul de a fi sau pentru a crea poziții confortabile, ci acolo unde aduce valoare reală pentru cetățeni. Aceasta este viziunea după care mă ghidez și care sper să aducă inspirație în perioada mandatului meu”, mai notează Gheorghiu. 

Procesul de digitalizare

Vicepremierul a amintit că pe lângă reformarea companiilor de stat, printre atribuțiile ei se numără debirocratizarea și digitalizarea, menționând reluarea discuțiilor privind democratizarea semnăturii digitale și portofelul digital. 

„Am reluat, alături de ministrul Irineu Darău, discuțiile despre democratizarea semnăturii digitale și sper ca normele mult așteptate să fie publicate curând. Am redeschis consultările privind portofelul digital, care trebuie să devină funcțional până la finalul anului și care va simplifica viața tuturor, oferind acces într-un singur loc la documente esențiale și un control mai bun asupra propriilor date. Urmează și alte inițiative care să apropie cetățeanul de decizia publică. Vom vorbi despre ele la momentul potrivit”, se arată în mesajul publicat de Gheorghiu. 

„Nu promit miracole, ele nu există. Un singur lucru îl pot garanta: voi folosi mandatul meu pentru a împinge înainte, cu tot ce îmi stă în putere, reforma statului, digitalizarea și simplificarea”, conchide vicepremierul. 

Într-un mesaj publicat pe X, Witkoff a preciat că omologul său rus, Kiril Dimtriev, „a avut întâlniri productive și constructive”. 

„Astăzi, în Florida, trimisul special rus Kirill Dmitriev a avut întâlniri productive și constructive în cadrul eforturilor de mediere ale SUA pentru promovarea unei soluții pașnice a conflictului din Ucraina”, a scris Witkoff, emisarul special al lui Donald Trump.

Din partea SUA, la negocieri au fost prezenți Witkoff, alături de Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, ginerele lui Trump, Jared Kushner și consilierul principal al Casei Albe, Josh Gruenbaum.

„Suntem încurajați de această întâlnire, care arată că Rusia depune eforturi pentru asigurarea păcii în Ucraina, și suntem recunoscători față de Donald Trump, care a jucat un rol esențial în căutarea unei păci durabile și de lungă durată”, scris Witkoff.

Negocierile de la Miami vin la doar o zi înaintea unei întâlniri bilaterale de la Abu Dhabi alături de partea rusă și ucraineană, care va avea loc duminică.

În cadrul următoarei runde de negocieri, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a precizat că Witkoff și Kushner nu vor fi prezenți. Cu toate acestea, el a vorbit despre o „prezență a SUA”.

„S-ar putea să fie o prezență a SUA, dar nu vor fi Steve (n.r. – Witkoff) și Jared (n.r. –Kushner)”, a declarat Rubio, citat de Ukrainska Pravda. 

Miroslav Lajčák, consilierul de securitate al premierului Slovaciei, Robert Fico, și-a dat demisia. Decizia vine în urma dezvăluirilor privind schimburile de mesaje pe care diplomatul le-ar fi avut cu Jeffrey Epstein, relatează Politico.. 

Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, Fico a confirmat acceptarea demisiei, afirmând că Slovacia pierde „o sursă incredibilă de experiență în diplomație și politică externă”, caracterizându-l pe Lajčák drept un „un diplomat remarcabil”. 

Miroslav Lajčák a anunțat că și-a dat demisia pentru a evita costuri politice pentru premier. Acesta a susținut că schimbul de corespondență cu Jeffrey Epstein a fost informal și lipsit de semnificație, anunțând: „Nu pentru că am făcut ceva criminal sau lipsit de etică, ci pentru ca el să nu suporte costuri politice pentru ceva ce nu are legătură cu deciziile sale”. 

Opoziția a cerut demisia acestuia, demers la care s-a alăturat și Partidul Național Slovac, parte a coaliției de guvernare, care a catalogat situația drept un risc pentru securitatea națională. 

Departamentul de Justiție a publicat vineri peste trei milioane de documente din dosarul Epstein, documente care menționează nume precum Steve Bannon sau Elon Musk. 

În tranzacțiile de după-amiază din New York, Bitcoin a scăzut cu 7% până la aproximativ 78.159 de dolari, cel mai redus nivel din aprilie 2025, informează Bloomberg.

Mișcarea a fost amplificată de lichiditatea redusă și de interesul limitat la cumpărare, iar scăderile s-au văzut și la alte monede importante: Ether a pierdut peste 10%, iar Solana peste 11%.

Vânzarea a redus cu aproximativ 111 miliarde de dolari valoarea totală a pieței cripto în ultimele 24 de ore.

Căderea vine după maximele din toamna lui 2025: în octombrie, Bitcoin a urcat în jurul a 125.000 de dolari, însă de atunci declinul cumulat a depășit 30%, pe fondul unui sentiment mai precaut în piețe și al incertitudinilor legate de reguli noi și de tensiuni geopolitice.

Manifestația a avut loc în Piața 25 aprilie, piață care poartă numele datei eliberării Italiei de sub regimul fascist în 1945. În cadrul manifestației s-au reunit membri ai Partidului Democrat, ai confederației sindicale CGIL (Confederația Generală Italiană a Muncii), ai organizației ANPI (Asociația Națională a Partizanilor din Italia) care apără memoria rezistenței împotriva fascismului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Nemulțumirile au vizat atât anunțul potrivit căruia agenți ai unei divizii ICE vor contribui la securitatea delegației americane, cât și politicile administrației Trump. 

Organizatorii au distribuit fluiere din plastic, iar protestatarii au scandat lozinci precum „Gheață (ICE) doar în Spritz”. 

Prezența agenților ICE a generat reacții și din partea autorităților italiene. Primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, a declarat că aceștia „nu sunt bineveniți”, iar ministrul de interne Matteo Piantedosi a fost chemat în Parlament pentru a aduce clarificări privind desfășurarea agenților americani. 

Agenții ICE care vor fi trimiși la Milano fac parte din divizia Investigații de Securitate Internă, o divizie specializată în infracțiuni transfrontaliere și care participă frecvent la diverse evenimente internaționale. Agenții ICE care implementează politica de deportare a administrației de la Washington fac parte din divizia  de Operațiuni de Aplicare a Legii și Îndepărtare. 

Cu toate acestea, protestatarii au declarat: „Chiar dacă nu sunt aceleași, nu îi vrem aici”, citați de Associated Press. 

Jocurile Olimpice de Iarnă vor debuta pe 6 februarie, iar la ceremonia de deschidere vor participa vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, și secretarul de stat Marco Rubio.

„În cadrul ședinței de astăzi, președintele PSD București, Daniel Băluță, a formulat următoarele nominalizări, susținute în unanimitate: Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, a fost nominalizat pentru funcția de președinte al Organizației PSD Sector 2; Alexandru Hazem Kansou, secretar executiv al PSD București, a fost propus pentru preluarea conducerii Organizației PSD Sector 4; Adrian Vigheciu, viceprimar al Municipiului București, a fost desemnat pentru preluarea președinției Organizației PSD Sector 6”, a transmis PSD București într-un comunicat.

Conform sursei citate, propunerile vizează asigurarea conducerii interimare a celor trei filiale până la organizarea de noi alegeri și vor fi prezentate duminică în Consiliul Politic Național, pentru a fi supuse procedurilor statutare de validare.

„Organizația PSD București are nevoie de o nouă abordare, care să ne permită să punem în practică măsurile pe care ni le dorim și pe care trebuie să le implementăm în folosul oamenilor. Trebuie să redresăm Bucureștiul, să identificăm resursele necesare pentru a dezvolta orașul, dar, în același timp, să nu uităm niciodată că, dincolo de eficientizare, de reducerea cheltuielilor sau de proiecte de infrastructură, orașul nostru este despre oameni.Mulți dintre ei, astăzi, o duc foarte greu, din cauza costului ridicat al traiului de zi cu zi, iar față de acești oameni avem, în primul rând, o responsabilitate. Suntem aici pentru a face dreptate, pentru a corecta inechități și pentru a transforma în realitate lucruri despre care, prea mult timp, s-a vorbit fără rezultate concrete”, a declarat Daniel Băluță, președintele PSD București.