Mahrang Baloch și Sibghatullah Shah, lideri ai Comitetului Baloch Yakjehti (BYC), mișcare proeminentă pentru drepturile omului din regiunea Balochistan, din Pakistan, au fost condamnați pentru terorism instigare la revoltă și omor în cazul uciderii lui Shabbir Baloch, în timpul unei manifestații organizate de BYC în orașul portuar Gwadar din regiune, potrivit Associated Press. 

Potrivit procuraturii, că cei doi activiști au incitat o mulțime care, ulterior, a atacat o mașină a forțelor de securitate,  capturat un soldat și l-a bătut până la moarte cu cu bețe și cărămizi.

O anchetă a poliției a stabilit că cei doi au jucat un rol direct în mobilizarea mulțimii, în cadrul protestului susținut fără permisiunea administrației districtuale. Moartea soldatului a stârnit condamnări la nivel național.

Cei doi lideri ai BYC au negat acuzațiile.

Shahid Rind, purtător de cuvânt al guvernului provincial din Baluchistan, a declarat pentru Associated Press că procurorii dispuneau de „dovezi incontestabile” și că acest caz nu se referă la activism sau la disidență.

„Acesta nu a fost un caz legat de opinii politice, disidență pașnică sau dreptul la protest. A fost vorba despre uciderea unui soldat”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Acesta a adăugat că cei doi lideri au dreptul să facă apel împotriva verdictului.

Ministrul-șef al provinciei Baluchistan, Sarfraz Bugti, a salutat verdictul, descriindu-l drept o „demonstrație a statului de drept și a justiției” pentru soldatul ucis.

Într-o postare pe X, Bugti a scris că cei care îi vizează pe funcționarii statului sub pretextul protestelor pașnice nu vor scăpa de răspundere.

Procesul a fost mutat din motive de securitate

Instanța i-a condamnat pe cei doi inculpați în urma unui proces care s-a desfășurat inițial la Gwadar și care a fost ulterior mutat într-o închisoare de maximă siguranță din Quetta, capitala provinciei Baluchistan, din motive de securitate.

Procurorii au precizat că procesul a fost întrerupt în repetate rânduri de demonstrații organizate de susținătorii BYC în fața instanței și de presupuse tentative de intimidare a martorilor. Autoritățile au transferat ulterior procedurile la Quetta. Suspecții și martorii au putut depune mărturie prin intermediul convorbirilor video.

Guvernul pakistanez susține de mult timp că BYC servește drept paravan pentru Armata de Eliberare a Balochistanului (BLA), o grupare separatistă interzisă care și-a asumat responsabilitatea pentru o serie de atacuri mortale din ultimii ani, inclusiv atacuri asupra trenurilor de călători, autobuzelor, forțelor de securitate și minerilor de cărbune. Aceasta a fost desemnată drept organizație teroristă de către Pakistan în 2006 și de către SUA în 2025.

BYC a respins în repetate rânduri aceste acuzații, afirmând că este o mișcare pașnică pentru drepturi.

În marja unui eveniment din cadrul săptămânii de acțiune climatică desfășurat la Londra, cofondatorul Wikipedia, Jimmy Wales, a declarat că problema „halucinațiilor” AI, a fost atenuată odată cu modelele noi ale softurilor AI, însă „rămâne foarte gravă”, potrivit AFP, citată de France24. 

Fenomenul „halucinațiilor” AI se întâmplă atunci când rezultatele eronate sunt prezentate cu încredere de softurile de inteligență artificială.

Wales a adăugat că agenții AI s-ar putea dovedi utili în a atrage atenția comunității Wikipedia, formată din milioane de editori, asupra anumitor știri de nișă care, altfel, ar fi trecute cu vederea.

„Nu i-am permite să editeze direct, pentru că nu poți avea suficientă încredere în ea (n.r. – Inteligența Artificială)”, a declarat Wales.

Platformele de inteligență artificială se bazează pe conținutul Wikipedia pentru a răspunde la întrebările utilizatorilor.

Acest lucru a contribuit la o creștere generală a numărului de vizitatori ai site-ului proveniți de la roboți de AI, în timp ce traficul uman a scăzut cu 8%.

Wales, care face parte din consiliul de administrație al Fundației Wikimedia, ce administrează Wikipedia, a descris scăderea traficului uman ca fiind „semnificativă”, dar „nu un dezastru” pentru enciclopedia online, care se clasează printre cele mai vizitate 10 site-uri web din lume.

Lansat în 2001, site-ul Wikipedia depinde de donațiile utilizatorilor, astfel încât modelul său de afaceri nu se bazează direct pe trafic.

Wales a încurajat companiile AI să „își plătească partea care le revine”, deoarece „bombardarea noastră cu milioane de solicitări costă bani reali”, sub forma costurilor de funcționare a serverelor.

Wikipedia a înregistrat deja „un mare succes” în semnarea de acorduri cu mai mulți giganți din domeniul tehnologiei, potrivit cofondatorului.

„Începem să îi blocăm pe cei care nu se comportă cum trebuie, dar vom vedea cum va evolua situația”, a conchis Wales.

Mutarea vine într-un moment critic pentru cabinetul Veștea. Susținut de PSD și de o parte a liberalilor, dar respins de PNL-ul condus de Ilie Bolojan, de USR și de UDMR, Guvernul are nevoie de voturi suplimentare pentru a trece de Parlament. În această aritmetică, AUR devine piesa centrală a negocierii, exact scenariul pe care Nicușor Dan îl respinsese categoric în aprilie și mai.

Nicușor Dan și promisiunea guvernului fără AUR

Pe 16 aprilie, Nicușor Dan a fost întrebat dacă ar accepta un guvern PSD–AUR. Răspunsul a fost fără echivoc: pentru ca un asemenea guvern să apară, președintele ar trebui să numească un premier PSD care să îi spună că are susținere PSD–AUR, „și asta eu nu voi face niciodată”. Era o linie roșie formulată personal, nu doar o preferință politică.

Câteva zile mai târziu, pe 20 aprilie, șeful statului a fost întrebat din nou dacă este o certitudine că nu va susține un guvern din care să facă parte AUR. Nicușor Dan a confirmat: „Sigur, am spus asta”. Mesajul era că AUR nu putea face parte dintr-o formulă guvernamentală pe care președintele să o gireze.

Pe 24 aprilie, la finalul unei reuniuni informale a Consiliului European din Cipru, Nicușor Dan a mers mai departe și a exclus nu doar intrarea AUR la guvernare, ci și sprijinul parlamentar al formațiunii pentru un Executiv minoritar. „În situația ipotetică în care PNL sau PSD vor veni la mine și vor spune: vrem un guvern minoritar cu susținerea partidului AUR, eu nu voi fi de acord cu asta”, a spus președintele. În aceeași intervenție, el a respins și formule de tip PNL-AUR sau PSD-AUR.

În luna mai, după căderea Guvernului Bolojan și intrarea României într-o nouă criză politică, tonul s-a nuanțat. Nicușor Dan a anunțat că va chema AUR la consultări, invocând obligația constituțională de a discuta cu toate partidele parlamentare. Dar, în paralel, a insistat că nu vrea „experimente” și că partidele trebuie să vină la Cotroceni cu o majoritate deja negociată. Tot atunci, a fost reluată ideea că viitorul guvern trebuie să fie stabil și pro-occidental.

Pe 15 mai, președintele a spus din nou că întrebarea centrală pentru partide este „care este majoritatea” pe care o propun pentru formarea guvernului, fie că este vorba de un Executiv politic, minoritar sau tehnocrat. Potrivit relatărilor publice, el nu lua în calcul AUR pentru susținerea unui guvern minoritar.

Schimbarea de presiune politică s-a produs după desemnarea lui Adrian Veștea. Întrebat, pe 18 iunie, dacă este de acord ca Guvernul Veștea să treacă prin Parlament cu voturi de la AUR, Nicușor Dan nu a mai dat un răspuns de tipul celor din aprilie. „Este o discuție care îl vizează pe prim-ministru. Va fi un guvern pro-occidental și va fi un guvern atent cu finanțele și reformele”, a spus el.

Lunea în care s-a ajuns la negocieri cu AUR

Luni, 22 iunie, Adrian Veștea a anunțat că va avea o întâlnire cu George Simion, la sediul AUR, justificând decizia prin nevoia de dialog și de ieșire din criza politică. „Sunt un om al dialogului și al consensului”, a transmis Veștea, spunând că își asumă discuții cu orice formațiune votată de români.

Anunțul vine după ce liderul AUR l-a chemat public pe Veștea la sediul partidului până la ora 20.00 și a transmis că Guvernul propus nu va beneficia de susținerea parlamentarilor AUR dacă nu există un dialog direct.

SUA au suspendat luni sancțiunile asupra petrolului iranian până pe 21 august, ca parte a memorandumului de înțelegere semnat cu autorităţile de la Teheran.

„Toate tranzacțiile” care anterior erau „interzise” privind producția, vânzarea și transportul de hidrocarburi de origine iraniană „sunt autorizate până pe 21 august, ora 00:01”, ora Washingtonului, conform unei licențe publicate pe site-ul Departamentului Trezoreriei SUA, care gestionează sancțiunile economice.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că autorizația vine după „discuții productive” între Teheran și Washington, în Elveția.

JD Vance, vicepreședintele SUA a declarat luni că s-au făcut „progrese mari” în timpul discuțiilor din Elveția, în ciuda declarației Iranului din weekend că a închis Strâmtoarea Ormuz. Comandamentul Central al SUA a declarat că Ormuz nu a fost închis.

Vance a declarat că Iranul a fost de acord să permită inspectorilor de arme de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică să se întoarcă în Republica Islamică. Bessent a spus că Teheranul s-a angajat să asigure un tranzit liber și deschis prin Ormuz.

Marina SUA a ridicat joi blocada asupra porturilor și zonelor de coastă ale Iranului. Supertancurile iraniene și-au pornit transponderele, după ce s-au întunecat în timpul războiului, în timp ce părăsesc regiunea încărcată cu petrol.

Iranul încărca de obicei peste 1,5 milioane de barili pe zi pentru export înainte ca SUA să impună blocada în aprilie. Majoritatea exporturilor de petrol ale Teheranului mergeau către China. Încărcările sale au scăzut la doar 260.000 de barili pe zi în mai, odată cu intrarea în vigoare a blocadei, anunță CNBC.

Traficul naval prin Ormuz a scăzut în timpul războiului, deoarece Iranul a atacat nave, declanșând cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istorie. Aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu țiței era exportată prin strâmtoare înainte de conflict.

Traficul a crescut de când SUA și Iranul au semnat un memorandum de înțelegere pe 17 iunie. Tranzitele au crescut brusc la 35 sâmbătă, înainte de a scădea la 17 traversări duminică, pe fondul confuziei cu privire la faptul dacă strâmtoarea era deschisă sau închisă, conform datelor de la Kpler.

Traficul rămâne mult sub nivelurile de dinainte de război, când peste 100 de nave tranzitau zilnic Ormuz.

Iranul trebuie să permită navelor să tranziteze strâmtoarea Hormuz fără taxă timp de 60 de zile, în conformitate cu acordul cu SUA. După această perioadă, Teheranul ar trebui să discute modul în care va fi administrată strâmtoarea cu Omanul și statele din Golf, lăsând deschisă posibilitatea ca taxele să fie impuse la o dată ulterioară.

„Întâlnire la Finanțe cu Darryl Nirenberg, ambasadorul SUA la București și cu Directorul de Investiții DFC – Corporația Financiară pentru Dezvoltare Internațională a SUA, Conor Coleman. Am continuat azi, cu ambii interlocutori, dialogul continuu din ultimul an cu partenerii de la Washington, despre întărirea dimensiunii economice a parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite”, notează pe Facebook ministrul român. 

Nazare a explicat că DFC este instituția prin care guvernul american sprijină investițiile private în proiecte strategice din afara Statelor Unite, în domenii precum infrastructura, energia și tehnologia.

Agenda discuțiilor

Potrivit ministrului de Finanțe, discuția cu oficialii americani a vizat: infrastructură strategică, energie, tehnologie, rolul Băncii de Investiții și Dezvoltare și soluții prin care putem atrage mai mult capital american în economia românească. 

„Parteneriatul economic cu SUA este unul strategic şi un adevărat catalizator pentru investiții în sectoarele strategice ale economiei. Pentru ca toate aceste discuții să se traducă în rezultate concrete, România trebuie să rămână un partener serios și credibil”, conchide Nazare. 

Alexandru Nazare, actual ministru interimar al Finanțelor, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la începutul lunii mai, este propus pentru același rol de premierul desemnat, Adrian Veștea. 

În cadrul audierilor de luni Nazare a primit aviz favorabil cu 22 de voturi „pentru”, 16 voturi „împotrivă”, 2 abțineri, 2 „prezent, nu votez”. 

Potrivit unui comunicat al CE, fondurile vor veni în sprijinul agricultorilor afectați de pagube semnificative cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile.

Sprijinul este destinat agricultorilor care cultivă fructe, nuci, viță-de-vie, măsline și culturi arabile, inclusiv celor care practică creșterea mixtă a animalelor.

Agricultorii din Portugalia vor primi 30 de milioane de euro, cei din România 14,8 milioane de euro, cei din Cipru 4,6 milioane de euro, cei din Croația 4,4 milioane de euro, iar cei din Slovenia 2,8 milioane de euro.

Bugetul alocat poate fi completat cu până la 200 % din fonduri naționale.

CE arată că în 2025 agricultorii din aceste țări au înregistrat pagube semnificative și au suferit pierderi economice din cauza fenomenelor meteorologice nefavorabile și a dezastrelor naturale.

În România, seceta severă și valurile de căldură repetate din perioada iunie-august 2025 au afectat randamentele de porumb și floarea-soarelui.

Autoritățile naționale trebuie să se asigure că agricultorii primesc rapid sprijinul, iar ajutorul trebuie distribuit până cel târziu la 28 februarie 2027.

În urma aprobării de luni de către statele membre, Comisia va adopta propunerea. Aceasta va fi apoi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare în ziua următoare publicării.

Serviciul național de meteorologie, Meteo France, a informat că cea mai mare parte a țării intră într-o perioadă pe care a descris-o drept o „platou” caracterizat de o caniculă neîncetată, care nu se va atenua înainte de sfârșitul săptămânii, potrivit Associated Press. 

Mai multe orașe din vestul și centrul Franței, inclusiv importantul port atlantic, Saint-Nazaire, au înregistrat, în noaptea de duminică spre luni, cea mai caldă noapte din istorie, cu o temperatură minimă nocturnă de 23,2 °C , potrivit Meteo France.

Parisul a înregistrat cea mai caldă noapte din luna iunie, temperatura ne coborând sub 24,2 °C, cu jumătate de grad mai cald decât recordul anterior din 2017.

Serviciul meteorologic francez a avertizat că vor urma nopți și mai calde: „Această situație va continua până la sfârșitul săptămânii, miercuri și joi urmând să se înregistreze temperaturi fără precedent în peste trei sferturi din țară.”

Sute de școli au fost închise, luni, iar alte câteva sute au anulat unele ore de curs, potrivit anunțului dat de Ministerul Educației din Franța.

Anunțurile difuzate în rețeaua de transport din Paris au îndemnat navetiștii să se hidrateze. Specialiști din domeniul medical au intervenit la radio pentru a avertiza asupra combinației potențial letale dintre consumul de alcool și căldura extremă. Autoritățile au luat măsuri severe împotriva consumului de alcool în public.

Au fost semnalate mai multe cazuri de înec, pe măsură ce oamenii căutau răcoare în râuri, în ciuda avertismentelor privind curenții și alte pericole.

Mai mult de jumătate din Franța se află sub cod roșu de caniculă, iar meteorologii au prognozat temperaturi maxime de peste 40 °C. De asemenea, pe timpul nopții, temperaturile nu vor scădea sub 20 °C.

În Paris, valul de căldură a agravat și calitatea aerului. Căldura determină formarea unui strat de ozon ce reține poluanții. Potrivit agenției de monitorizare a calității aerului din regiunea Paris, este probabil ca nivelul poluanților să depășească pragul recomandat.

Chindia, formație din liga secundă, a anunțat luni transferul lui Alexandru Băluță, care se întoarce astfel la Târgovişte, oraşul în care și-a început povestea în fotbalul profesionist.

Băluță are șapte trofee cucerite în carieră, dintre care 4 pe plan intern. Jucătorul are și opt selecții în echipa națională a României, pentru care a marcat un gol.

În Superligă, Băluță a jucat la FCSB, Universitatea Craiova sau Farul, iar în afara țării a jucat la Slavia Praga sau LAFC.

„Transferul lui Băluță, cel mai titrat jucător care ajunge la Chindia în ultimii ani, confirmă ambițiile pe care clubul şi suporterii săi le au pentru acest sezon”, au transmis reprezentanții clubului

Guvernul spaniol l-a atacat pe judecătorul care a dispus ca soția lui Pedro Sánchez să fie judecată pentru acuzații de corupție, acuzându-l că a emis hotărâri „de neînțeles”.

Judecătorul Juan Carlos Peinado, care a condus o anchetă penală timp de 2 doi ani asupra lui Begoña Gómez, a zguduit politica spaniolă, trimițând-o în judecată pe soția premierului pentru acuzații că și-a exploatat relația cu prim-ministrul pentru a-și continua cariera universitară.

Gómez neagă orice faptă. „Cred că Peinado a emis decizii de neînțeles și contrare legii”, a declarat luni ministrul spaniol al justiției, Félix Bolaños.

Sánchez, probleme de corupție. Fratele așteaptă verdictul

Decizia de a o trimite pe Gómez în judecată și de a-i ordona să-și predea pașaportul a intensificat o „furtună de corupție” în jurul lui Sánchez, al cărui frate, David Sánchez, așteaptă un verdict al instanței după ce a fost judecat pentru acuzații de trafic de influență. Fratele neagă acuzațiile.

Doi dintre foștii oameni de încredere ai lui Sánchez se confruntă, de asemenea, cu acuzații de corupție.

Luni, Curtea Supremă a Spaniei l-a condamnat pe unul dintre ei, fostul ministru al transporturilor, José Luis Ábalos, la 24 de ani de închisoare pentru infracțiuni precum luare de mită și delapidare legate de achiziționarea de măști de protecție împotriva Covid-19.

Guvernul lui Sánchez s-a distanțat de Ábalos și nu a încercat niciodată să-l apere. Însă ministrul justiției a insistat că Gómez este nevinovat și a declarat pentru radioul Cadena SER că acuzațiile împotriva ei sunt „anomalice”. „Atunci când există un caz care implică hotărâri judecătorești care se abat de la lege, sistemul însuși este cel care trebuie să le anuleze”, a spus Bolaños.

Sánchez, atac la judecători

Anul trecut, Sánchez i-a acuzat pe unii judecători că „fac politică”. Fostul prim-ministru José Luis Rodríguez Zapatero, un apropiat al său și coleg socialist, este, de asemenea, anchetat pentru corupție. Zapatero neagă că ar fi făcut vreo infracțiune.

În calitate de judecător de instrucție, Peinado l-a urmărit pe Gómez cu hotărâre. Întrucât se apropie de pensionarea obligatorie în septembrie, când va împlini 72 de ani, nu va mai avea niciun rol dacă cazul ajunge în instanță.

Chiar dacă guvernul l-a atacat luni, Peinado a informat-o pe Gómez că trebuie să-și predea pașaportul până miercuri seara.

În 2024, Peinado a făcut neobișnuita mișcare de a călători la Palatul Moncloa, unde locuiește și lucrează Sánchez, pentru a-l interoga.

Prim-ministrul a refuzat să răspundă, invocându-și dreptul legal de a nu depune mărturie împotriva soției sale. Gómez este acuzată de infracțiuni precum trafic de influență, delapidare de fonduri publice și corupție în sectorul privat. Acuzațiile se referă la activitățile sale de la Universitatea Complutense din Madrid, unde este acuzată că a folosit conexiuni personale și resurse publice – inclusiv o asistentă angajată de stat – pentru a-și promova interesele.

De unde a pornit cazul de corupție

Cazul a pornit de la o plângere, bazată în mare parte pe relatări din presă, depusă de un grup de campanie cu legături cu extremă dreapta. „Există o încercare de a ne doborî prin procese false intentate de activiști de extremă dreapta”, a spus Bolaños, referindu-se la guvern.

Organismul care supraveghează judecătorii spanioli a cerut luni unui oficial disciplinar să revizuiască ordinul lui Peinado ca Gómez să fie judecat, invocând comentariile făcute de acesta despre poliție.

Pentru a justifica cererea ca Gómez să-i predea pașaportul, Peinado a scris că ofițerii de poliție responsabili de securitatea ei „ar putea, fie din proprie inițiativă, fie la instrucțiunile superiorilor lor, să asiste la acțiuni menite să faciliteze fuga ei, împiedicând astfel aducerea acuzatei în fața justiției”.

Consiliul general al sistemului judiciar din Spania, organismul care guvernează judecătorii, a cerut unuia dintre oficialii săi să investigheze dacă aceste declarații „pot constitui abaterea disciplinară gravă de lipsă de respect” față de forțele de ordine. Fernando Grande-Marlaska, ministrul de interne al Spaniei, a alertat sâmbătă consiliul judiciar cu privire la declarații, numindu-le „o chestiune de maximă gravitate”. Instanțele superioare au anulat mai multe dintre acțiunile anterioare ale lui Peinado, inclusiv o încercare de a-l supune pe Gómez unui proces cu juriu, ceea ce este neobișnuit în Spania.

Tribunalul provincial din Madrid a declarat că cererea lui Peinado de a se desfășura un proces cu juriu a fost „lipsită de raționament” și l-a mustrat pentru că nu a depus „un efort minim de a prezenta motivele deciziilor sale”.

Peinado, născut în 1954, a intrat târziu în sistemul judiciar. În anii 1980 a lucrat ca funcționar superior în diverse administrații locale din municipalități mici din apropierea Madridului. Nu a devenit judecător decât în ​​1994, intrând pe o cale rezervată profesioniștilor cu experiență juridică.

Aliații lui Sánchez subliniază că fiica sa, Patricia Peinado, este consilier pentru Partidul Popular, opoziția conservatoare din Spania, într-o municipalitate din afara Madridului.

Sunt vizate localitatea Măureni din Caraș-Severin și localitățile Recaș, Buziaș, Gătaia, Liebling,
Racovița, Topolovățu Mare, Sacoșu Turcesc, Tormac, Voiteg, Birda, Chevereșu Mare, Nițchidorf din județul Timiș.

În aceste zone se așteaptă vijelii puternice, cu viteze ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale care vor acumula peste 25-40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de medii dimensiuni (2…4 cm).

Avertizarea Cod roșu este în vigoare luni între orele 18.05 și 19.00.