UE ia în calcul să introducă un mecanism obligatoriu prin care statelor membre li s-ar putea cere să împartă kerosenul, în eventualitatea unei penurii.

Anunțul a fost făcut marți de comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc după o videoconferință cu miniștrii transporturilor din blocul comunitar.

UE „deține stocuri de urgență” de combustibil pentru avioane care „pot fi și vor fi eliberate numai dacă este necesar. Orice eliberare națională de combustibil trebuie să se facă în deplină transparență pentru a evita denaturarea pieței”, a spus oficialul european, potrivit POLITICO.

Întrebat dacă țările UE ar trebui să fie obligate să-și coordoneze și să-și împartă rezervele de kerosen, el a spus: „Ceea ce este voluntar astăzi ar putea deveni obligatoriu”.

„Dincolo de criza actuală, trebuie să fim pregătiți și pentru eventualele șocuri viitoare. Prin urmare, vom evalua dacă este necesară o obligație privind stocurile minime de combustibil pentru aviație, care să impună statelor membre să mențină rezerve de urgență minime”, a spus comisarul european pentru transporturi în timpul conferinței de presă.

El a menționat că miercuri, Comisia Europeană va prezenta planul AccelerateEU, ca răspuns la șocurile de pe piața energiei. Acest plan va include, printre altele, și eforturi pentru asigurarea „unei surse alternative de kerosen pentru Europa, cum ar fi combustibilul de tip A produs în Statele Unite”.

De la izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu la sfârșitul lunii februarie, prețurile kerosenului din Europa s-au dublat.

Săptămâna trecută, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a avertizat că Europa ar putea să se confrunte cu penurie de kerosen în aproximativ șase săptămâni, pe fondul blocajelor din aprovizionarea globală cu energie.

Trei familii ale unor tineri italieni răniţi în incendiul de Revelion dintr-un bar din oraşul elveţian Crans Montana au primit facturi pentru spitalizarea acestora.

Spitalul din Sion, din cantonul Valais, a fost cel care a trimis facturile către familiile tinerilor răniți în urma incendiului, iar sumele indicate variază între 15.000 și 60.000 de franci elvețieni, potrivit publicației La Sicilia.

Premierul italian Giorgia Meloni a reacționat la aflarea acestei informații și a catalogat, într-o postare pe rețelele sociale, că trimiterea acestor facturi este o „insultă” şi o „umilinţă”.

„Am fost șocată de vestea facturilor în valoare totală de zeci de mii de euro trimise de un spital elvețian familiilor mai multor tineri implicați în incendiul de Revelion din Crans-Montana. Un spital din Sion a mers chiar până la a cere peste 70.000 de euro pentru doar câteva ore de spitalizare. O insultă, precum și o batjocură, pe care numai o birocrație inumană ar putea-o produce”, a scris Giorgia Meloni într-o postare pe X.

Sono rimasta scioccata dalla notizia delle fatture da decine di migliaia di euro inviate da un ospedale svizzero alle famiglie di alcuni ragazzi coinvolti nel rogo di Capodanno a Crans-Montana.

Un ospedale di Sion è arrivato addirittura a chiedere oltre 70 mila euro per poche…

— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) April 21, 2026

Premierul italian a menționat faptul că autorităţile elveţiene au dat asigurări că a fost o „greşeală” şi că familiile „nu vor trebui să plătească nimic” și a anunțat că l-a însărcinat pe ambasadorul Italiei la Berna să se ocupe de acest caz, pentru a se asigura că autoritățile elvețiene își respectă promisiunile.

„I-am cerut ambasadorului să țină această problemă sub cea mai strictă supraveghere, deoarece ar fi revoltător ca astfel de costuri să cadă asupra victimelor sau asupra Italiei”, a completat Meloni.

41 de persoane au murit în urma incendiului

În noaptea de Revelion, un incendiu a izbucnit în barul „Le Constellation” din oraşul Crans-Montana din Elveția. 41 de persoane și-au pierdut viața în urma tragediei, iar alte peste 100 au fost rănite.

În luna februarie, guvernul Elveției a anunțat că va acorda un sprijin financiar unic de 50.000 de franci elvețieni familiilor persoanelor decedate și victimelor grav rănite în urma incendiului. În plus, guvernul a anunțat că va convoca consultări cu victimele, companiile de asigurări și autoritățile pentru a media acorduri amiabile cu scopul de a evita procesele de durată și că este pregătit să aloce fonduri de până la 20 de milioane de franci pentru eventualele despăgubiri.

„Dacă vreți să vă retrageți miniștrii, retrageți-vă și secretarii de stat, și prefecții, și șefii de agenții, și toată șefimea PSD-istă din stat! Până acum ați fost și la putere, și în opoziție. De data asta, nu mai puteți sta la putere în timp ce pretindeți că sunteți în opoziție”, susține purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler.

Acesta spune că „nu poți să pleci doar din fotografiile de la Palatul Victoria, dar să rămâi în continuare cu oamenii tăi în funcțiile de control”.

„Nu merge să spui „suntem în opoziție”, dar să păstrezi în teritoriu exact pârghiile de putere construite cât timp ai fost la guvernare. Nu merge să fugi de răspunderea pentru deciziile luate împreună, dar să rămâi la putere”, a adăugat Cristian Seidler.

„În prima etapă vom retrage miniștrii din guvern pentru a arăta că nu mai există această susținere. Există și aici o dezbatere dacă să retragem și secretarii de stat”, a spus marți Claudiu Manda, secretarul general al PSD.

Aproape jumătate dintre răspunsurile oferite de asistenții virtuali bazați pe inteligență artificială în legătură cu tratamentul cancerului conțin erori sau informații incomplete, potrivit unui studiu recent publicat în revista BMJ Open, o publicație științifică cu acces deschis, editată de grupul British Medical Journal, unul dintre cele mai prestigioase grupuri de presă medicală din lume.

Revista publică exclusiv cercetări originale evaluate de experți independenți.

Concluzia cercetătorilor este îngrijorătoare: aceste sisteme pot orienta pacienții spre terapii alternative nevalidate, în detrimentul tratamentelor medicale standard.

Lundquist Institute for Biomedical Innovation este recunoscut pentru cercetări în oncologie

Studiul a fost realizat de cercetători de la Lundquist Institute for Biomedical Innovation, din cadrul Harbor-UCLA Medical Center, și a testat unele dintre cele mai utilizate platforme de inteligență artificială la nivel global: Grok (xAI), ChatGPT (OpenAI), Gemini (Google), Meta AI și DeepSeek.

Lundquist Institute for Biomedical Innovation este un centru independent de cercetare medicală afiliat Harbor-UCLA Medical Center din Los Angeles, specializat în studii clinice și translaționale.

Institutul colaborează cu Universitatea California și este recunoscut pentru cercetări în oncologie, boli infecțioase și sănătate publică.

Răspunsuri „parțial problematice” și „foarte problematice”

Răspunsurile generate de aceste sisteme au fost evaluate de specialiști oncologi, care au constatat că 30% dintre ele au fost considerate „parțial problematice” — în mare parte corecte, dar incomplete — iar 19,6% au fost catalogate drept „foarte problematice”, conținând erori semnificative și lăsând loc interpretărilor subiective.

Cum au fost testate chatboturile

Cercetătorii au formulat întrebări concepute să conducă sistemele spre informații eronate, abordând teme frecvent vehiculate în spațiul public: legătura dintre tehnologia 5G sau utilizarea antiperspirantelor și cancer, siguranța steroizilor anabolizanți sau riscurile vaccinurilor.

Rezultatele au relevat un tipar îngrijorător

Întrebate despre terapii alternative pretins mai eficiente decât chimioterapia, chatboturile au oferit inițial răspunsuri corecte, avertizând că astfel de opțiuni nu sunt susținute de dovezi științifice.

În pasul următor însă, au enumerat aceste terapii — acupunctură, medicină pe bază de plante, diete prezentate ca având efecte anticancer — și, în unele cazuri, au furnizat chiar referințe către clinici care promovează astfel de tratamente și resping chimioterapia.

„Echilibrul fals” — capcana algoritmilor

Cercetătorii atrag atenția asupra unei tendințe sistematice a acestor platforme de a prezenta un „echilibru fals”: acordarea unei importanțe egale surselor științifice validate și surselor nevalidate, precum bloguri, forumuri sau postări din social media.

Această abordare, aparent neutră, poate induce în eroare pacienții și îi poate îndepărta de tratamentele aprobate medical.

„Chatboturile evaluate au avut rezultate slabe în domenii medicale unde riscul de dezinformare este ridicat”, concluzionează autorii studiului, adăugând că utilizarea lor fără educație publică și supraveghere adecvată poate amplifica, nu reduce, răspândirea informațiilor eronate.

Un sfert dintre americani caută sfaturi medicale la chatboturi

Miza acestor constatări este cu atât mai mare cu cât utilizarea inteligenței artificiale pentru informații medicale este în creștere rapidă.

Un sondaj Gallup arată că aproximativ unul din patru adulți din Statele Unite apelează la astfel de instrumente pentru sfaturi legate de sănătate, adesea în căutarea unor răspunsuri rapide sau din cauza dificultății de acces la servicii medicale.

Nivelul de încredere în răspunsurile IA rămâne, totuși, limitat

Nivelul de încredere rămâne însă limitat: doar o treime dintre utilizatori declară că au încredere în răspunsurile primite, în timp ce majoritatea manifestă rezerve.

Specialiștii avertizează că informațiile eronate despre terapii alternative și suplimente sunt deja răspândite în mediul online, iar unele dintre aceste produse — neevaluate de autoritățile de reglementare — pot avea efecte adverse grave, inclusiv asupra ficatului sau metabolismului.

Mai mult, utilizarea lor poate întârzia accesul la tratamentele standard, cu consecințe potențial fatale.

Au fost semnalate și cazuri în care răspunsurile incorecte ale chatboților IA au generat îngrijorare inutilă în rândul pacienților, inclusiv prin estimări eronate privind prognosticul bolii.

O fotografie făcută din satelit a surprins un inel de fitoplancton care înconjoară îndepărtatele Insule Chatham, potrivit Live Science. Priveliștea uimitoare este rezultatul unei structuri subacvatice ascunse, care a contribuit la uciderea a sute de balene.

Inelul strălucitor înconjoară Insulele Chatham, un arhipelag cu 10 insule din Oceanul Pacific, situat la aproximativ 840 de kilometri vest de Christchurch, pe coasta de est a Insulei de Sud a Noii Zeelande. Insulele Chatham și Pitt sunt cele mai mari având aproximativ 58 km, respectiv 15 km în diametru.

Insulele Chatham sunt înconjurate de Chatham Rise, un platou subacvatic puțin adânc care se extinde până la 1.450 km de coasta de est a Insulei de Sud. Experții au stabilit că structura ascunsă acționează ca o rampă gigantică care canalizează apele reci, bogate în nutrienți, către suprafața oceanului. Vara, curenții sezonieri mai calzi se amestecă cu această apă bogată în nutrienți, oferind condițiile perfecte pentru înflorirea algelor.

Inelul se formează frecvent, dar în acest an a ajuns la una dintre cele mai mari mărimi din ultimele decenii. Specialiștii de la NASA spun că microorganismele sunt vizibile cu ochiul liber chiar și din spațiu.

Inelul de plancton, o capcană pentru balene

Problema este că în apele din zonă există o faună bogată, inclusiv pinguini, albatroși, foci, lei de mare, cod și homari. Cel puțin 25 de specii de balene și delfini stau în jurul insulelor pentru a se hrăni. Planctonul gros le dezorientează în special pe cetacee care ori rămân captive în ape mici la reflux, ori eșuează pe țărm. În octombrie 2022, aproape 500 de balene pilot au fost eutanasiate pe Insula Chatham după ce au eșuat pe mal.

Astfel de evenimente s-au produs și în trecutul mai îndepărtat. În 1918, peste 1.000 de balene pilot au murit după ce au ajuns la țărm, acesta fiind cel mai mare eveniment de acest tip cunoscut.
Cetaceele nu sunt singurele creaturi care au avut un sfârșit prematur pe Insulele Chatham. Arhipelagul a găzduit cel puțin opt specii de păsări care au dispărut între timp, inclusiv pinguinul Chatham. Cele mai multe specii au dispărut în urmă cu 150 – 200 de ani, din cauza coloniștilor sosiți din Polinezia.

Sursele, care au vorbit cu Reuters sub condiția anonimatului, au declarat că un program ajustat de export al petrolului a fost transmis Kazahstanului și Germaniei.

O oprire a livrărilor de țiței din Kazahstan ar crește incertitudinea privind aprovizionarea cu combustibil a Germaniei, în contextul în care războiul cu Iranul perturbă livrările de energie din Orientul Mijlociu, la doar câțiva ani după ce legăturile energetice de decenii dintre Berlin și Moscova au fost date peste cap de războiul din Ucraina.

Cât petrol livra Kazahstanul către Germania

În 2025, Kazahstanul a livrat Germaniei, prin conducta Drujba, 2,146 milioane de tone de petrol, aproximativ 43.000 de barili pe zi, cu 44% mai mult decât în 2024. În primul trimestru din 2026, livrările au fost de 730.000 de tone.

O oprire totală ar afecta circa 17% din cele până la 12 milioane de tone procesate anual de rafinăria PCK din Schwedt, una dintre cele mai mari din Germania.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu este la curent cu o astfel de decizie de oprire a exporturilor. „Vom încerca să verificăm”, le-a spus Peskov jurnaliștilor.

Relațiile dintre Rusia și Germania au fost afectate de războiul din Ucraina. După izbucnirea conflictului, livrările de petrol rusesc au fost oprite, iar Berlinul a plasat în 2022 filialele locale ale Rosneft sub administrare specială.

Din 2023, Kazahstanul a furnizat petrol către rafinăria PCK prin ramura nordică a conductei Drujba, care trece prin Polonia. Livrările au fost însă întrerupte de mai multe ori din cauza atacurilor cu drone ucrainene asupra secțiunii rusești.

Un purtător de cuvânt al operatorului polonez de conducte PERN a declarat pentru Reuters că societatea este pregătită să transporte petrol pentru acționarii non-ruși ai rafinăriei PCK prin portul Gdansk, dacă i se va solicita.

Potrivit ISU Neamț, în comuna Dochia a fost identificată luni o groapă cu un diametru de 50 cm și adâncime de 10 m. Situația a fost semnalată de SVSU Dochia.

Marți dimineața, la fața locului s-a deplasat un echipaj de pompieri din cadrul Detașamentului Piatra-Neamț cu o autospecială complexă pentru intervenție și cu un ofițer CBRN, care au constatat cele sesizate. Astfel, a fost solicitat sprijinul echipajului specializat CBRN din cadrul ISU Bacău.

În urma măsurătorilor făcute, s-a constatat că din interiorul găurii formate se degajă clor în cantități mici.

Pompierii arată că prima locuință se află la o distanță de aproximativ 600 m de groapă, iar la 150 m se află un drum județean.

La fața locului sunt prezenți reprezentanți ai instituțiilor cu rol în gestionarea unor astfel de situații de urgență.

Evaluarea a fost prezentată în cadrul unei reuniuni cu membri ai Parlamentul European, unde oficialii au analizat progresele țărilor candidate și potențiale la aderare, scrie Kyiv Independent.

Kos a subliniat că Ucraina a atins o rată de implementare a reformelor de aproximativ 87%, situându-se astfel printre cele mai avansate state candidate. Aceasta este depășită doar de Republica Moldova, care înregistrează un procent de 93%, în timp ce Serbia rămâne în urmă, cu doar 30%.

Reformele Ucrainei pentru aderarea la UE, între progres și provocări

În ultimele luni, parlamentul de la Kiev a adoptat mai multe acte normative esențiale pentru alinierea la standardele europene. Totuși, procesul nu este lipsit de obstacole, în special în domenii precum statul de drept și reformele economice, unde au existat întârzieri și dificultăți legislative.

Potrivit comisarului european, progresele realizate sunt remarcabile având în vedere situația de securitate.

„Acest progres are loc în ciuda bombelor care cad asupra țării și a faptului că Ucraina luptă pentru supraviețuire”, a declarat Kos.

În același timp, oficialul european a cerut garanții suplimentare pentru a preveni eventuale regresii după aderare.

Termenul de aderare

Referitor la obiectivul stabilit de președintele Volodimir Zelenski privind aderarea până în 2027, Kos a considerat acest termen drept „imposibil”. Cu toate acestea, ea a subliniat necesitatea oferirii unor perspective clare Ucrainei, astfel încât autoritățile de la Kiev să aibă certitudinea că eforturile depuse vor duce la integrarea în Uniunea Europeană.

Discuțiile din cadrul Comisiei pentru afaceri externe au evidențiat și nevoia de reformare a procesului de extindere al UE. Oficialii europeni consideră că actualul mecanism este prea lent și trebuie adaptat pentru o Uniune extinsă, care ar putea depăși 30 de state membre.

Cei doi au convenit asupra unui nou cadru de colaborare între TISZA și UDMR, centrat pe viitorul comunității maghiare din Transilvania.

„Am căzut de acord să lăsăm trecutul în urmă”

Péter Magyar a transmis că întâlnirea a marcat un nou început în relația dintre cele două formațiuni.

„Am căzut de acord să lăsăm trecutul în urmă și ca guvernul TISZA și UDMR să lucreze împreună pentru păstrarea și dezvoltarea comunității maghiare din Transilvania”, a scris liderul TISZA.

O condiție clară a fost pusă pe masă: „Din partea domnului președinte am primit garanția că UDMR se va abține în viitor de la orice implicare în luptele politice de partid din Ungaria.”

Fraudă electorală și vot prin corespondență

Un subiect sensibil abordat în cadrul discuțiilor a fost cel al neregulilor electorale.

Magyar a anunțat că cei doi au convenit că „trebuie investigate neregulile legate de votul prin corespondență constatate în cadrul alegerilor parlamentare din 2026″ și că „regulile de vot trebuie revizuite pentru a preveni eventualele fraude electorale.”

Cazul abatelui din Oradea

Magyar a ridicat în cadrul întâlnirii și un caz concret, cu rezonanță în comunitatea catolică din Transilvania.

„M-am opus ferm expulzării abatelui din Oradea, Fejes Rudolf Anzelm, și am solicitat intervenția domnului președinte în această problemă”, a precizat el.

„Așteptările noastre în privința finanțărilor sunt transparența și reponsabilitatea”

Liderul TISZA a transmis un mesaj ferm și în privința sprijinului financiar acordat comunității maghiare din Transilvania, anunțând că acesta va continua, dar în condiții clare.

„Drepturile dobândite ale maghiarilor din Transilvania vor fi în continuare respectate și aceștia se pot baza în orice privință pe sprijinul țării-mamă, însă așteptarea noastră fundamentală în ceea ce privește finanțările este transparența și responsabilizarea, precum și respectarea deplină a prevederilor legale maghiare și române”, a scris Magyar.

Mai mult, liderul TISZA a anunțat că finanțările din ultimii ani vor fi supuse unui audit retroactiv: „Vom analiza modul în care au fost utilizate finanțările acordate în ultimul deceniu.”

Consultări în continuare

Cei doi lideri au convenit că dialogul va continua după formarea guvernului TISZA. „Am stabilit că vom continua consultările atât la nivel politic, cât și la nivel de experți”, a concluzionat Magyar în postarea sa.

„Raportul investigației referitoare la ROBOR a generat deja numeroase dezbateri și speculații, deși nu avem încă o astfel de decizie finală. Nu este obișnuit, și nici util, să discutăm o propunere de decizie, care este probabil să sufere modificări, având în vedere că urmează o etapă foarte importantă: audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora, de care vom ține cont când vom lua decizia finală. Deși foarte important din punct de vedere economic si al eventualelor sancțiuni, din punct de vedere legal si procedural acest caz nu este unul neobișnuit”, a declarat Bogdan Chirițoiu, la întrebarea Mediafax.

Consiliul Concurenței ar putea da cea mai mare amendă din istoria sa, în cazul în care, după mai bine de trei ani de investigații și volume uriașe de informații analizate, va ajunge la concluzia că cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR sunt vinovate de fixarea valorii ROBOR.

Potrivit șefului autorității naționale de reglementare în domeniul concurenței, ROBOR este esențial pentru funcționarea economiei, iar reglementările naționale privind acest indice au fost îmbunătățite, inclusiv ca reacție la controversele apărute în cazuri similare din alte țări.

„Investigația noastră nu vizează însă cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing prin care se stabilește indicele ROBOR. Independența acestor cotații este esențială pentru relevanța indicatorului și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență”, a precizat Bogdan Chirițoiu.

„Legislația de concurență din România este pe deplin armonizată cu cea europeană. Investigații similare privind stabilirea unor indicatori financiari, precum ROBOR, au avut loc în numeroase state europene și în Statele Unite ale Americii, unele dintre acestea fiind finalizate cu sancțiuni semnificative. Dacă în cazul nostru vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Desigur, părțile care vor fi nemulțumite de decizia noastră se pot adresa Curtii de Apel București și ulterior Înaltei Curti de Casație și Justiție, ca în orice altă situație similară”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Poziția băncilor

Șapte dintre cele zece bănci vizate de una dintre cele mai mari și complexe investigații ale Consiliului Concurenței privind posibila fixare coordonată a valorii ROBOR, și-au anunțat la începutul lunii acționarii și potențiali investitori la Bursa de Valori București (BVB), iar ING a anunțat printr-un comunicat de presă că au primit raportul preliminar au autorității naționale de reglementare în domeniu. Încă din această etapă, unele dintre instituțiile de credit au avertizat că sunt pregătite să se adrese instanței în cazul în care inspectorii ajung la concluzia că ar fi vinovate de practici care ar afecta drepturile clienților.

Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD-Groupe Société Générale, СЕС Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și Libra Internet Bank sunt cele șapte instituții de credit care au anunțat la BVB, până la ora publicării, că au primit raportul preliminar al Consiliului Concurentei în cadrul investigației privind mecanismul de stabilire a ROBOR.

Cele zece bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.

Cât de mari ar putea fi amenzile

Băncile sunt chemate să dea un răspuns oficial pe baza acestui raport, inclusiv să trimită responsabilii segmentului la audieri.

Din informațiile Mediafax, decizia finală privind amenzile, luată în plenul Consiliul Concurenței, este așteptată să fie luată  înainte de finalul lunii iunie, când expiră mandatul actualilor membri.

Conform legii, dacă inspectorii de concurență constată o încălcare a legii, companiile pot fi cu un procent din cifra de afaceri, care pot merge până la 10% conform legii, care este calculat în funcție de circumstanțe atenuante sau agravante, sau, la polul opus în funcție de recunoașterea neregulilor, care permite mai multă clemență.

Dat fiind că băncile nu au cifră de afaceri, amenda va fi aplicată, dacă e cazul, la echivalentul cifrei de afaceri din domeniu și, chiar dacă nu s-ar aplica procentul maxim, tot se așteaptă ca aceasta să fie la sute de milioane de euro, cea mai mare amendă din istoria Consiliului, potrivit informațiilor Mediafax.

Potrivit normelor Consiliului Concurenței de individualizare a amenzilor, „pentru instituţiile de credit şi alte instituţii financiare, prevăzute la art. 68 lit. a) din lege, cifra de afaceri avută în vedere în scopul aplicării amenzii este alcătuită, cumulativ, din următoarele elemente de venit, după deducerea impozitelor şi taxelor legate direct de acestea, conform legislaţiei specifice fiecărui domeniu:

a) venituri din dobânzi şi venituri asimilate;

b) venituri privind titlurile: venituri din acţiuni şi din alte titluri cu venit variabil, venituri din participaţii, venituri din părţi în cadrul societăţilor legate;

c) venituri din comisioane;

d) profitul net din operaţiuni financiare;

e) alte venituri din exploatare;

f) alte categorii de venituri prevăzute de legislaţia specifică fiecărui domeniu.”

Mai mult, deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, adică se plătesc pe loc, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.

Traseul investigației

„E singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât la petrol”, spunea Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la întrebările jurnaliștilor, în cadrul conferinței tradiționale de presă a instituției de la începutului anului de acum trei ani, în ianuarie 2023, după ce, a începutul lunii noiembrie a anului precedent, în contextul creșterii ratelor la credite pentru mulți români, instituția anunța că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR.

La acea dată, șeful autorității de concurență sublinia că a strâns un volum enorm de date de la cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR și estima că primele amenzi, dacă se va stabili că este cazul, vor fi aplicate cel mai devreme la sfârșitul anului respectiv.

„Am strâns un volum mare de date, am avut nouă echipe care au fost trimise, asta a însemnat 60 de oameni. Gândiți-vă că tot personalul nostru care se ocupă de investigații, pe toate sectoarele, este undeva la 8o de oameni, deci mai mult de jumătate din personalul nostru a fost implicat în strângerea asta de date. Acum procesează datele astea”, declara Bogdan Chirițoiu, în ianuarie 2023.

„Dacă ajungem să dăm amenzi la bănci, singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât am dat la petrol – de 220 de milioane de euro, asta cu băncile este singura noastră șansă”, a comentat Bogdan Chirițoiu referitor la cuantumul probabil al amenzilor.

Este vorba de investigația care a dus la sancţionarea a şase companii petroliere cu amendă de aproape 900 milioane lei (peste 200 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, anunțată de Consiliul Concurenței acum 14 ani, în ianuarie 2012, după ce, în anul 2009, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile principalelor companii petroliere din România, iar în 2010, Consiliul Concurenţei a decis extinderea investigaţiei pentru a se analiza şi existenţa unei posibile încălcări a regulilor de concurenţă ale Uniunii Europene.

Conform datelor de atunci, inspecțiile Consiliului Concurenței s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID).

Astfel, investigația vizează activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea desfășurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea și plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național.

Potenţiala practică anticoncurenţială afectează întreg teritoriul României, indicele ROBOR stabilit de cele zece bănci fiind o componentă a preţului (rata dobânzii) pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice înaintea datei de 2 mai 2019 şi a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice.

Potrivit instituției, documentele ridicate în cadrul inspecțiilor inopinate au ajuns în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi au fost justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

„Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Legea concurenței interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare”, anunța autoritatea.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).

ROBID este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele atrase de către bănci de la alte bănci participante la tranzacțiile de pe această piață. ROBID se determină în cadrul aceleiași proceduri de fixing, împreună cu ROBOR.

Topul băncilor din România

Conform celui mai recent raport anual al BNR, la 31 decembrie 2024, activele nete bilanțiere din sistemul bancar românesc însumau 881.848,5 milioane lei, în creștere cu 9,8% față de sfârșitul anului 2023.

Numărul total al instituțiilor de credit care desfășurau activitate bancară în România era rămas neschimbat la finele anului 2024, modificările intervenite fiind localizate în structură, la nivelul instituțiilor de credit clasificate în funcție de natura capitalului. Este vorba de 32 de instituții de credit, dintre care 24 de persoane juridice române și opt străine:

Topul băncilor, în funcție de activele nete bilanțiere, la finalul lui 2024:

Sursa: BNR