Naționala României a fost repartizată în Grupa C a Billie Jean King Cup, alături de Franța, Letonia și Norvegia. Meciurile din faza grupelor se vor juca în sistem fiecare cu fiecare, între 7 și 9 aprilie, iar ulterior vor avea loc meciuri de clasament și play-off.

În total, 16 echipe participă în competiția din zona Europa/Africa, împărțite în patru grupe.

Primele clasate vor lupta în play-off pentru cele trei locuri de promovare către play-off-ul mondial programat în noiembrie, în timp ce ultimele clasate riscă retrogradarea.

Distribuția grupelor este următoarea:

Grupa A: Slovacia, Croația, Serbia, Lituania

Grupa B: Țările de Jos, Turcia, Ungaria, Georgia

Grupa C: România, Franța, Letonia, Norvegia

Grupa D: Germania, Danemarca, Portugalia, Suedia

Participarea României în această fază vine după ce echipa a ratat calificarea în faza superioară a competiției, anul trecut. România s-a clasat pe locul al doilea în grupa sa din play-off, fiind învinsă de Polonia.

Cele 16 echipe se luptă pentru trei locuri disponibile în play-off-ul pentru Grupa Mondială, fază care va avea loc în toamnă.

Un singur cablu USB-C pentru toate gadgeturile – pare simplu. Dar există un detaliu tehnic pe care puțini utilizatori îl cunosc, notează El Economista.

Unul dintre avantajele USB-C este că se poate conecta în ambele orientări. Nu mai trebuie să cauți „partea bună” a cablului. Totuși, reversibilitatea are o limită tehnică importantă.

Cablul USB-C este format din 24 de pini, fiecare cu o funcție specifică. Unii transportă curentul de încărcare, alții gestionează transferul de date, alții activează încărcarea rapidă. Acești pini nu sunt interschimbabili.

Când orientarea cablului USB-C contează

La cablurile de calitate inferioară, pinii „SuperSpeed”, responsabili de transferul de date la viteză mare, există doar pe un singur rând. Dacă introduci cablul în orientarea greșită, acești pini nu se aliniază corect cu contactele dispozitivului. Rezultatul: cablul încarcă în continuare telefonul sau laptopul, dar transferul de fișiere nu mai atinge viteza maximă de 10 Gbps.

Dacă folosești cablul exclusiv pentru încărcare, această problemă nu te privește. Cablurile noi, de calitate bună, au pinii poziționați să funcționeze corect în ambele direcții. Problema apare în special la cablurile neoficiale sau de proastă calitate.

Concluzia practică: dacă transferi frecvent fișiere mari între dispozitive, investește într-un cablu certificat. Diferența de viteză poate fi semnificativă.

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, anunță o schimbare majoră în modul în care vor funcționa sălile de jocuri de noroc din oraș. Edilul vrea să interzică păcănelele și alte activități de gambling în apropierea școlilor și să permită funcționarea lor doar în câteva zone bine delimitate, situate în afara cartierelor rezidențiale.

Potrivit primarului, în prezent în Timișoara sunt autorizate 173 de locații în care se desfășoară jocuri de noroc. Analiza făcută de administrația locală arată că problema este mult mai mare decât se credea.

„Am pus pe o hartă toate sălile de jocuri de noroc și am tras un perimetru în jurul tuturor școlilor din Timișoara. Trei sferturi dintre sălile de păcănele sunt pe o rază de 500 de metri în jurul unei școli”, a explicat Fritz.

Păcănelele vor fi mutate din apropierea școlilor

Planul propus de primar este ca aceste locații să fie mutate treptat, odată ce le expiră autorizațiile de funcționare. În locul lor, municipalitatea va stabili două sau trei perimetre limitate, amplasate în zone nerezidențiale, unde astfel de activități vor putea funcționa legal.

„La Timișoara vom interzice păcănelele și jocurile de noroc din apropierea școlilor. În schimb vom stabili 2 sau 3 perimetre limitate în zone nerezidențiale unde acestea vor putea să funcționeze. Doar acolo”, a precizat edilul.

„Trebuie să protejăm copiii și tinerii”

Primarul spune că nu susține interzicerea completă a jocurilor de noroc, dar consideră că autoritățile au obligația să limiteze expunerea copiilor și adolescenților la astfel de activități.

„Trăim în libertate și sunt de acord, cât timp nu vorbim de activități ilegale, ca timișorenii adulți să poată accesa astfel de activități, chiar dacă sunt dăunătoare. Dar avem o datorie să protejăm copiii și tinerii de acest flagel”, a transmis Fritz.

Primul primar care a anunțat că va interzice păcănelele a fost cel din Slatina, Mario de Mezzo. Ulterior, au urmat și alți edili care au făcut anunțuri similate.

Regatul Unit trimite încă patru avioane Typhoon în Qatar, precum și elicoptere Wildcat cu capacități anti-drone trimise în Cipru, spune Starmer, potrivit The Guardian.

Premierul Marii Britanii spune că SUA a primit permisiunea de a folosi aerodromurile britanice pentru a îndeplini misiuni defensive și că HMS Dragon se îndreaptă spre Marea Mediterană.

Peste 4.000 de persoane s-au întors în Marea Britanie cu zboruri comerciale, spune el, iar alte șapte zboruri urmează să sosească în Marea Britanie în cursul zilei de joi.

Primul zbor charter din Oman a decolat „acum câteva minute”, adaugă prim-ministrul.

„Vreau să fiu foarte clar; aceasta este o întreprindere uriașă. Este una dintre cele mai mari operațiuni de acest gen, de multe ori mai mare decât evacuarea din Afganistan. Nu se va întâmpla peste noapte, dar nu ne vom opri până când oamenii noștri nu vor fi în siguranță”, a declarat într-o conferință de presă premierul britanic.

Reorganizarea Romsilva a fost adoptată în Ședința de Guvern, marcând una dintre cele mai importante reforme ale sistemului silvic din ultimii ani.

Potrivit ministrei Mediului, Diana Buzoianu, noua structură administrativă va reduce numărul direcțiilor silvice și va introduce criterii clare de performanță pentru conducerea instituției.

Decizia face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este legată de cererea de plată numărul patru.

Romsilva va avea 19 direcții silvice regionale

Noua reorganizare prevede trecerea de la structura actuală, formată din 41 de direcții silvice județene, la 19 direcții regionale.

Ministra Mediului spune că această schimbare reprezintă un jalon din PNRR și este necesară pentru deblocarea unei noi tranșe de finanțare.

„Astăzi a fost adoptată în ședința guvernului hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva. Este vorba de hotărârea de guvern care, practic, face trecerea de la cele 41 de direcții silvice la 19 direcții silvice regionale. Este o hotărâre de guvern care a fost, de altfel, și jalon în PNRR.

Cu îndeplinirea acestui jalon, mergem înainte și cu cererea de plată numărul 4 pentru a putea să fie îndeplinite și ultimele condiții ca să primim acești bani. Dar mai departe de jalonul din PNRR, reorganizarea Romsilva, de fapt, va însemna inclusiv o reformă reală a acestei instituții”, a declarat Buzoianu.

Reforma vizează combaterea problemelor din sistemul silvic

Autoritățile spun că reorganizarea instituției este necesară în contextul problemelor semnalate în ultimii ani, inclusiv în privința tăierilor ilegale și a modului în care au fost gestionate unele cazuri.

„Am văzut de-a lungul timpului cifrele alarmante cu privire la cazurile care au fost sesizate și apoi clasate, prescrise. Este clar că avem nevoie și de mecanisme interne în cadrul Romsilva, mult mai solide, pentru a putea să fie schimbată traiectoria în care a fost gestionată pădurea din România.”

Directorii regionali vor fi evaluați anual pe baza unor indicatori de performanță

O altă schimbare importantă vizează modul în care vor fi numiți și evaluați directorii direcțiilor silvice regionale.

Aceștia vor fi selectați prin concurs și vor semna contracte de mandat, nu contracte de muncă. Performanța lor va fi evaluată anual pe baza unor indicatori clari.

„Pentru viitoarele direcții regionale se va da un concurs. Directorul Silvic, care va câștiga acest concurs, va trebui să semneze un contract de mandat. Nu va mai avea contract de muncă.

Contractul de mandat înseamnă că vor exista criterii de performanță care vor fi analizate în fiecare an. Această evaluare va putea să ducă inclusiv la încetarea mandatului dacă nu au fost îndeplinite două-treimi din criterii.

Și o să vă dau câteva exemple dintre criteriile care au fost adoptate, pentru că ele arată, de fapt, necesitatea de reformă și acolo unde vom începe să ne uităm foarte clar la cifre, la date obiective.

Vorbim și, de asemenea, de criterii de indicatori de performanță financiari, care sunt, de exemplu, profitul net raportat la suprafață sau timpul mediu de recuperare de creanțe, pentru că nu mai vrem să avem situații în care Romsilva este creditor și nu își face treaba, dar avem foarte mult mai important și criteriile indicatorii de performanță nefinanciari.

De exemplu, faptul că vom avea parteneriate și evenimente făcute în cadrul comunităților locale, parteneriate făcute cu organizațiile non-guvernamentale, cu instituții.

Faptul că se vor acoperi cererile de livrare pentru lemn de încălzire pentru populație.

70% din cererile care vor fi depuse în fiecare an vor trebui să fie cel puțin 70% răspunse și realizate ferm. Asta este un obiectiv extraordinar de important la nivel local pentru Romsilva.

Este parte, practic, din serviciile publice pe care Romsilva le asigură pentru cetățeni.”

Noi criterii pentru recuperarea prejudiciilor și combaterea ilegalităților

Printre criteriile de performanță stabilite pentru conducerea direcțiilor silvice se numără recuperarea prejudiciilor și implementarea măsurilor stabilite de instituțiile de control.

„Am pus criteriu ca în 90% din numărul de cazuri în care se constată prejudicii să existe apoi și chemări în judecată pe răspundere civilă și încercarea de recuperare a acestor prejudicii.

Adică nu ne mai batem joc dacă sunt descoperite prejudicii, să zacă, să nu mai fie încercarea reală de a recupera acești bani.

Am trecut de asemenea inclusiv un grad de implementare a măsurilor care au fost menționate în rapoartele de audiță sau în actele de control.

Pentru că am văzut de-a lungul timpului că această instituție, în momentul în care este pusă în fața unui raport al Corpului de Control, în fața unui raport de audit, alege selectiv care dintre concluziile respective să fie sau nu respectate.

Alege selectiv care dintre măsurile respective să poată să fie duse mai departe.

Ei bine, dacă în 90% din aceste cazuri constatate și măsurile care au fost date nu vor fi realizate, în mod evident leadership-ul acelei direcții regionale nu mai are ce să caute ani de zile la rând.

Pentru că nu putem să mergem înainte cu autorități de control care ies în față, zic care sunt problemele, autorități de audit care ies în față, expun anumite probleme și de la an la an pur și simplu doar se contestă cu aroganță diverse probleme constatate juridic și nu se rezolvă niciodată.”, a spus ministra.

Monitorizare video și obiective clare pentru gestionarea pădurilor

Reforma introduce și indicatori privind supravegherea pădurilor și implementarea programelor de regenerare forestieră.

„Avem indicatori de performanță specifici. De exemplu, suprafața de pădure pentru care vor fi puse mijloace de supraveghere video.

Avem proporția de puncte de acces auto în care vor fi de acum încolo puse sisteme CCTV și sisteme video.

Vom avea inclusiv criterii dacă au fost stabilite anual programe de regenerare naturală sau artificială, lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor.

Lucrările care se fac în fiecare an de către Romsilva, planuri care sunt aprobate de către Consiliul de Administrație, acestea trebuie să fie realizate 100%.

Vorbim și despre programul de investiții. Directorii direcțiilor regionale silvice vor trebui să îndeplinească cel puțin 80% din programul de investiții pe care și-l asumă la începutul anului.

Deci, pe scurt, vom trece de la o administrare care era mai degrabă subiectivă cu mandate care erau perpetuate pe zeci de ani de zile în detrimentul pădurilor și în detrimentul acestei instituții la mandate foarte clare cu criterii de performanță extraordinar de obiective care vor putea să fie analizate în fiecare an”, a adăugat Buzoianu.

Planuri de digitalizare și eficientizare economică

În următoarele luni, Romsilva va trebui să pregătească planuri de digitalizare, debirocratizare și eficientizare a activităților economice.

„De asemenea, avem menționate și câteva lucruri legate de perioada imediat următoare în următoarele 120 de zile, adică în următoarele șase luni de zile va trebui să fie realizat un plan de măsuri de debirocratizare și de digitalizare al Romsilva și în următoarele 90 de zile, 3 luni de zile, practic vom avea și un plan de eficientizare a exploatărilor imobiliare.

Aici vorbim de celebrele cabane ale Romsilva.

Dacă nu aduc profit, dacă sunt pe pierdere de la an la an, este clar că nu mai poate să continue această activitate și trebuie să existe și un plan de eficientizare.”

Separarea contabilă a activităților instituției

Ministra Mediului a mai precizat că reforma prevede separarea contabilă a activităților Romsilva, pentru a evita utilizarea banilor proveniți din administrarea pădurilor pentru acoperirea altor pierderi.

„Știu, pare un lucru foarte abstract, dar, de fapt, în realitate spune un principiu foarte important.

Ce anume nu vom mai duce banii de la administrarea pădurilor, care este activitatea principală a Romsilva, la activități secundare care nu sunt eficiente și care sunt găuri negre.

Dacă avem, de exemplu, la Romsilva astăzi un hotel de patru stele în mijlocul Bucureștiului și acesta nu aduce bani, ci are pierderi anuale de milioane de lei, acești bani nu vor mai putea fi luați din administrarea pădurilor.

Pe scurt, avem în față o reformă care a fost rezultatul unei munci de mai bine de șase luni.

Le mulțumesc tuturor miniștrilor care au avizat, premierului Bolojan care a susținut acest demers, președintelui Nicușor Dan și, de asemenea, CES-ului și sindicatelor care au dat aviz favorabil.”

Autoritățile spun că reforma ar trebui să ducă la o protecție mai bună a pădurilor

Potrivit ministrului Mediului, reorganizarea instituției este rezultatul unui proces de lucru care a durat mai multe luni și ar trebui să contribuie la o gestionare mai eficientă a fondului forestier.

„Sper ca acest început de reformă să ducă real la păduri mult mai protejate în viitor, pentru că asta ne dorim.

Ne dorim o gestionare echilibrată economic a resursei lemnului din România, dar și o protecție mult mai mare a unor comori naționale pe care încă le avem”, a conchis ministra Mediului.

Mesajul Primăriei Municipiului București a fost transmis în cadrul unei întâlniri cu studenți din anul I de la SNSPA, unde studenții au fost încurajați să ia în calcul o carieră în instituțiile statului după finalizarea studiilor.

„România se schimbă mai repede decât credem. Tocmai de aceea este esențial să formăm tineri bine pregătiți pentru administrația publică – locală și centrală. Profesioniști care înțeleg că politica este ciclică: funcțiile vin și pleacă, dar ceea ce rămâne sunt faptele”, a transmis joi viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu.

Se caută profesioniști tineri

După finalizarea studiilor, tinerii au fost încurajați să se înscrie la concursurile organizate pentru ocuparea unor posturi în administrație. Potrivit administrației bucureștene, modernizarea serviciilor publice și digitalizarea instituțiilor depind în mare măsură de atragerea unor tineri bine pregătiți, capabili să contribuie la eficientizarea activității și la dezvoltarea orașului.

„I-am invitat să se înscrie la concursurile organizate de Primăria Capitalei. Administrația are nevoie de tineri profesioniști care aduc soluții moderne la probleme vechi, care accelerează digitalizarea și eficientizarea serviciilor publice”, a precizat viceprimarul.

Nu mai mulți angajați, ci mai competenți

Potrivit acestuia, administrația trebuie să ofere servicii publice mai bune, iar performanța instituțiilor depinde de competența personalului, nu de numărul angajaților.

„Trebuie să vă oferim servicii publice mai bune – de la parcări până la marile proiecte ale orașului. Un număr mare de angajați nu înseamnă performanță. Doar cantitate. Ori noi, dar și dumneavoastră, cetățenii, așteptați să vă oferim calitate”, a mai spus Bujduveanu.

Problemele pe care le-a generat războiul cu Iranul nu se limitează doar la industria petrolului și gazelor. Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, în timp ce Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă vitală pentru exporturi.

Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree trec prin această cale navigabilă. Ureea este cel mai utilizat îngrășământ cu azot, care, la rândul său, stă la baza a aproximativ jumătate din producția alimentară globală, dezvăluie Financial Times.

Această rută gestionează, de asemenea, 45% din exporturile globale de sulf, un ingredient cheie utilizat pentru producerea de îngrășăminte cu fosfat, precum și volume semnificative de amoniac, un ingredient cheie pentru îngrășămintele cu azot.

„Nu ar trebui să subestimăm ce ar putea însemna acest lucru pentru producția alimentară la nivel mondial”, a declarat Svein Tore Holsether, director executiv al celui mai mare grup de îngrășăminte din Europa, Yara.

Criza petrolului eclipsează impactul asupra industriei îngrășămintelor

El a adăugat că accentul pus pe petrol și gaze „eclipsează” impactul asupra industriei îngrășămintelor. „Dacă nu se aduce [îngrășământ] pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% la prima recoltă”, a spus el.

Dacă această situație continuă, consumatorii pot vedea o creștere a prețului pâinii în șase până la zece săptămâni, a ouălor în câteva luni și a prețului cărnii de porc și a puiului în șase luni.

Prețurile îngrășămintelor deja au crescut brusc

Prețurile îngrășămintelor au crescut deja brusc. Prețurile ureei granulate din Orientul Mijlociu au crescut cu aproximativ 130 de dolari, ajungând la aproximativ 575-650 de dolari pe tonă, de vineri, în timp ce prețurile de export egiptene au urcat cu aproximativ 125 de dolari, ajungând la aproximativ 610-625 de dolari pe tonă în aceeași perioadă, potrivit Argus.

Grafică FT

Contractele futures europene pentru amoniac au crescut și ele: o marfă de 1.000 de tone pentru aprilie se tranzacționează la 725 de dolari pe tonă – cu aproximativ 130 de dolari mai mult decât atunci când contractul a fost tranzacționat ultima dată la mijlocul lunii februarie.

O criză mai mare decât cea provocată de războiul din Ucraina

Analiștii spun că perturbările s-ar putea dovedi chiar mai dăunătoare decât șocul alimentar declanșat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, când costurile energiei și ale îngrășămintelor au crescut tot brusc, iar prețurile globale la alimente au atins niveluri record .

„Când prețurile au crescut vertiginos în 2022, a fost extraordinar, dar piața a putut să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat”, a declarat Chris Lawson, șeful departamentului de îngrășăminte de la CRU, adăugând că „marea diferență” de data aceasta a fost că Strâmtoarea Ormuz blocată a reprezentat o barieră fizică.

Impactul asupra alimentelor în 2022 a fost imediat, deoarece Ucraina era un exportator major de grâu, a spus Patel, dar „de data aceasta impactul va fi mult mai extins”.

Războiul afectează deja producția

QatarEnergy, care a exportat 5,4 milioane de tone de uree sau aproape 10% din comerțul maritim global anul trecut, a anunțat luni că a oprit producția de sulf, amoniac și uree la complexul său Ras Laffan în urma unui atac cu drone asupra amplasamentului cu o zi înainte.

Iranul și-a oprit toată producția de amoniac din cauza conflictului, în timp ce producătorii din alte părți ale regiunii luau în considerare reducerea producției, deoarece navele nu pot trece prin Strâmtoarea Ormuz, a declarat Sarah Marlow, șefa globală a departamentului de stabilire a prețurilor îngrășămintelor la Argus.

Cresc și prețurile la energie

Prețurile la energie pun și ele presiune pe populații.

Gazele naturale sunt principala materie primă utilizată pentru producerea de îngrășăminte cu azot, cum ar fi amoniacul și ureea. Acest lucru înseamnă că prețurile în creștere ale gazelor pot duce rapid la creșterea costurilor de producție.

Holsether a declarat că prețul benzinei utilizate de Yara pentru a produce îngrășăminte în Europa s-a dublat de la 10,6 dolari vineri la peste 20 de dolari luni.

Perturbarea lovește într-un moment deosebit de sensibil pentru fermieri.

În unele părți ale Europei și ale emisferei nordice, cultivatorii intră în sezonul de aplicare a îngrășămintelor de primăvară, când achiziționează și împrăștie nutrienți care determină randamentele culturilor mai târziu în cursul anului.

„Ceea ce mă îngrijorează este, la fel ca în 2022, că cei mai vulnerabili plătesc cel mai mare preț”, a spus Holsether. „Am văzut ce înseamnă asta – foamete și foamete în multe părți ale lumii”, a adăugat el.

Cinci cetățeni români au fost identificați într-o operațiune internațională de combatere a criminalității informatice, desfășurată marți.

Polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și procurori DIICOT au executat 6 mandate de percheziție în județele Ilfov, Timiș, Alba, Călărași și Neamț.

Acțiunea din România a făcut parte dintr-o operațiune mondială. A fost coordonată de Biroul pentru Afaceri Internaționale al Departamentului de Justiție al SUA și Europol.

Au participat autorități din Australia, Belgia, Canada, Germania, Grecia, Kosovo, Malaezia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania și Marea Britanie.

Investigațiile au fost declanșate de FBI, care a identificat o platformă online folosită pentru comercializarea de date furate.

Ce vindea platforma

Pe platformă se comercializau baze de date sustrase, credențiale de acces, date de identitate, numere de carduri bancare și vulnerabilități software. Cumpărătorii puteau folosi aceste date pentru a accesa dispozitivele electronice sau conturile online ale victimelor.

Cei cinci români cercetați ar fi pus la dispoziție în mod repetat, între 2022 și 2025, credențiale de acces – nume de utilizator, parole, adrese de email, coduri de acces – pentru conturi de aplicații, rețele sociale și plăți online.

Platformă închisă, bază de date confiscată, români cercetați

În urma perchezițiilor, au fost ridicate dispozitive de stocare a datelor. Platforma a fost închisă, iar Departamentul de Justiție al SUA a anunțat confiscarea întregii sale baze de date, informează IGPR.

Era unul dintre cele mai mari forumuri online din lume pentru cumpărarea și vânzarea de date furate și instrumente de criminalitate cibernetică.

Generalul-locotenent în retragere, Ben Hodges, a avertizat, într-un interviu pentru TVP World, că Europa nu este pregătită pentru atacuri masive cu drone, similare celor lansate de Rusia asupra Ucrainei.

Acesta subliniază că Europa s-a pregătit prea puțin pentru amenințări aeriene la scară largă, în contextul în care situația este tensionată și în Orientul Mijlociu, după atacurile SUA-Israel asupra Iranului.

Generalul-locotenent în retragere a subliniat că problema nu este legată exclusiv de interceptarea dronelor, ci și de impunerea unor sancțiuni pentru operațiunile de sabotaj sau încălcări ale spațiului aerian.

„Aliații europeni încă nu au găsit o soluție pentru a impune consecințe ruși pentru toate operațiunile lor din zona gri. Dronele care zboară prin spațiul aerian polonez, spațiul aerian german, Danemarca și alte locuri. Uh, nu este vorba despre doborârea dronelor. Este vorba despre impunerea de consecințe asupra rușilor pentru ceea ce fac, precum și sabotarea căilor ferate și a infrastructurii. Anul trecut, numai în Germania, au avut loc peste 320 de atacuri asupra infrastructurii critice. Și apoi, desigur, aceste nave ale flotei fantomă care navighează pe Marea Baltică și Marea Neagră trecând pe lângă țările europene membre NATO și UE”, a spus Hodges pentru TVP World.

Hodges a evidențiat cazul „flotei fantomă” a Rusiei în apele europene, subliniind că o abordare mai dură ar putea reduce veniturile Moscovei care sunt folosite în efortul de război.

„Nu suntem pregătiți pentru un atac de mărimea celui cu care se confruntă ucrainenii în fiecare noapte sau cu care se confruntă acum statele din Golf cu sute de drone și rachete. Noi nu am exersat asta. Noi nu ne-am antrenat suficient pentru asta”, a mai afirmat Hodges pentru sursa citată.

Fostul comandant al Armatei SUA în Europa a legat atacurile cu rază lungă lansate de Kiev împotriva rafinăriilor și navelor de o strategie menită să degradeze capacitatea Rusiei de a exporta petrol și gaze, cu precădere către clienți-cheie din Asia.