Anunțul a fost făcut de Kirilo Budanov, consilierul prezidențial al lui Zelenski și fostul director al Direcției de Informații a Ministerului Apărării. 

„Kushner, Witkoff, Lindsey Graham, aceștia sunt cei așteptați să vină. Cine va mai fi acolo, vom vedea”,a declarat oficialul ucrainean pentru Bloomberg, notează Reuters. 

Vizita care ar putea să aibă loc după Paștele Ortodox (12 aprilie), ar fi prima  deplasare oficială a lui Witkoff și Kushner în Ucraina.

Cei doi s-au întâlnit cu reprezentanți ucraineni în Statele Unite și au mers la Moscova pentru discuții cu diplomații ruși. 

Negocierile mediate de Washington au luat o pauză după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu.

O întâlnirea trilaterală era programtă la începutul lunii martie la Abu Dhabi, însă situația de securitate din Orientul Mijlociu cauzată de atacurile lansate de SUA și Iran asupra Iranul au dus la amânarea lor. 

„Pompierii din cadrul ISU Prahova intervin pentru gestionarea unui accident rutier produs pe DN1D, în localitatea Cioranii de Jos, unde o cisternă încărcată cu aproximativ 30.000 de litri de GPL s-a răsturnat pe partea carosabilă. Având în vedere riscul asociat, a fost dispusă evacuarea preventivă a populației pe o rază de aproximativ 1.000 de metri, perimetrul fiind asigurat de forțele de ordine, respectiv poliția și jandarmeria”, se arată în informarea emisă de ISU Prahova. 

Pompierii intervin cu o autospecială de stingere, una de descarcerare și un echipaj SMURD.

La dispozitivul inițial s-au adăugat și o autospecială pentru transport personal și victime multiple, un microbuz, roboții pentru stingere din cadrul ISU BIF și un echipaj pentru amenințările CBRN (Chimice, Biologice, Radiologice și Nucleare). 

În urma măsurătorilor nu au fost identificate scurgeri. 

De asemenea, nu au fost înregistrate victime. 

Autoritățile au emis o avertizare prin sistemul RO-Alert.

„Au fost evacuate 72 de persoane din 50 de locuințe”, mai transmit servicile de intervenție.  

„Nu prea jucam împreună, că nu ne dădea voie. Nu era voie să joace soțul și soția”, a spus actrița.

„Am jucat numai în roluri care erau mai puțin importante, că nu se putea”, a afirmat Diana Lupescu.

Actrița a spus că restricția se extindea și dincolo de filme, inclusiv în zona imaginii publice.

„Nici pe coperta revistei Cinema nu am avut niciodată voie să fim amândoi. Pe vremea aia era interzis”, a spus ea.

Actrița a adăugat că, în acea perioadă, „nu trebuia decât un cuplu să fie în atenția publică”, făcând referire la cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu.

„Fiecare a făcut roluri importante cu alți parteneri (…) La televiziune am mai jucat împreună. Și ne-am simțit bine, a fost bine. Și repet, rolurile de film n-au fost roluri importante”, a spus actrița.

Podcastul integral: 

Vorbind despre viața după moartea lui Mircea Diaconu, actrița a mărturisit: „Mi-e foarte greu. Mi-e îngrozitor de greu. De-asta probabil și-mi doresc atât de mult să mă întorc la profesie, sper să mai pot. Pentru că e un gol enorm”.

Diana Lupescu a explicat că în prezent este ocupată cu mai multe formalități și acte și că are momente în care se simte „îngrozitor de goală” și vulnerabilă, motiv pentru care își dorește să încheie cât mai repede aceste lucruri.

„Îmi doresc mult de tot să pot să termin cu treburile astea și să încerc să mă întorc la profesie, pentru că e un mod de existență. E un mod de existență care mie îmi făcea foarte bine și îți umple sufletul și gândurile”, a mai spus celebra actriță.

Diana Lupescu a vorbit și despre relația pe care a avut-o cu Mircea Diaconu, spunând că au comunicat zilnic și că și-au spus mereu tot ce aveau pe suflet.

„Noi am vorbit în fiecare zi și ne-am spus tot ce aveam pe suflet. Eu zic că am comunicat total”, a afirmat ea.

Cu vocea frântă, Diana Lupescu a adăugat: „Până în ultima clipă a sperat că o să fie bine. N-a vrut să mă lase singură”.

Marele actor Mircea Diaconu a murit pe 14 decembrie 2024, la vârsta de 74 de ani. El și Diana Lupescu au fost căsătoriți timp de 44 de ani.

Podcastul integral: 

„Sincer, chiar dacă erau, mie îmi plăceau. Că n-aveai voie să înjuri, că n-aveai voie să vorbești urât, că n-aveai voie să aduci în discuție lucruri care puteau stârni revolte și alte lucruri”, a spus Diana Lupescu în cadrul podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, găzduit de publicația Gândul. 

Actrița a spus că artiștii aveau o influență considerabilă asupra publicului: „Actorii erau foarte iubiți și piesele de teatru și filmele de multe ori incitau la tot felul de comportamente, mai mult sau mai puțin, dar mi se părea că nu trebuie să se intersecteze lucrurile astea”. 

Diana Lupescu a spus că nu s-a simțit o victimă a normelor din perioada regimului comunist deși o parte din colegii de breaslă s-au simțit afectați de cenzură. 

„Unii zic că m-am simțit tulburat, m-am simțit dat deoparte, că m-am luptat cu regimul. Nu, nu m-am luptat nici cu regimul, nici nu pot să spun că mi s-au pus bețe în roate, cel puțin eu n-am știut”, spune Diana Lupescu. 

Artista mai spune că piedicile nu veneau din partea regimului, ci din partea colegilor: „Mai degrabă din partea celor apropiați, din partea colegilor, decât din punct de vedere politic. Adică n-am resimțit cenzura asta”. 

„Cred că, în general, marii actori care erau cu totul în alt nivel decât mine, n-au avut astfel de probleme”, a mai spus actrița. 

URMĂREȘTE AICI ÎNTREGUL DIALOG!

„La data de 4 aprilie a.c., în jurul orei 16:01, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Focșani au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că un minor ar fi căzut de la etajul al doilea al unui imobil situat pe strada Războieni, din municipiu”, se arată în informarea emisă de IPJ Vrancea. 

Copilul, un băiat în vârstă de șapte ani, a fost preluat de serviciile de intervenție și dus la spital, fiind în stare conștientă. 

Polițiștii au demarat o anchetă continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs evenimentul.

„Noaptea trecută, nepoata și strănepoata general-maior Qasem Soleimani din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene au fost arestate de agenți federali după ce secretarul de stat Marco Rubio le-a revocat statutul de rezident permanent legal. Hamideh Soleimani Afshar și fiica sa se află acum în custodia Serviciului de Imigrare și Control Vamal al SUA (ICE)”, se arată în comunicatul de presă emis de Departamentul de Stat, citat de Reuters. 

Autoritățile americane au motivat decizia prin sprijinul față de guvernul de la Teheran demonstrat de Afshar, subliniind că aceasta „ a promovat propaganda regimului iranian, a celebrat atacurile împotriva soldaților americani și a instalațiilor militare din Orientul Mijlociu, l-a lăudat pe noul Lider Suprem iranian, a denunțat America drept „Marele Satan”. 

De asemenea, Departamentul a mai anunțat că fiica lui Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Fatemeh Ardeshir Larijani,  și soțul acesteia,  Seyed Kalantar Motamedi  și-au pierdut statutul legal. 

„Atât Ardeshir Larijani, cât și Motamedi nu se mai află în Statele Unite și le este interzisă intrarea în viitor”, se arată în comunicat. 

Qassem Soleimani a fost ucis într-un atac aerian american la Bagdad în ianuarie 2020, în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump. Ali Larijani, arhitect al politicii de securitate iraniene, a fost ucis la rândul său în martie, în războiul declanșat de Statele Unite și Israel. 

FC Argeș a deschis scorul în minutul 44 printr-o lovitură de pedeapsă transformată de  Ricardo Matos. Formația din „Ștefan cel Mare” a marcat în minutul 76, când Eddy Gnahoré a reușit să înscrie golul egalizator, stabilind totodată și scorul final al întâlnirii.

În urma acestei partide, cele două echipe se află pe ultimele poziții din play-off. FC Argeș se află pe locul 5 cu 29 de puncte, în timp ce Dinamo București se află pe poziția a 6-a, cu 27 de puncte, obținând astfel primul punct din play-off.  

Echipele de start

FC Argeș

Antrenor: Bogdan Andone 

3-5-2: C. Căbuz – M. Tudose, G. Garutti, L. Sadriu – F. Borța, R. Sierra, V. Rață, C. Micovschi, M. Briceag – R. Matos, A. Bettaieb.

Dinamo 

Antrenor: Željko Kopić

4-3-3: A. Roșca – R. Opruț, N. Stoinov, Kennedy Boateng, M. Sivis – C. Cîrjan, A. Mărginean, A. Soro – D. Armstrong, A. Pop, A. Musi.

„La o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de țiței și produse derivate către țările lumii se simt atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne”, se arată în mesajul publicat sâmbătă de premierul Ilie Bolojan. 

Premierul punctează că deficitele bugetare crescute din ultimii ani au limitat capcitate de intervenție a statului, subliniind: „Acționăm în limita posibilităților pe care le avem”.

Șeful Guvernul a explicat costurile bugetare aferente măsurilor de sprijin luate de la începutul crizei energetice cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. 

Bolojan a spus că acciza rambursată transportatorilor fost mărită la aproape o treime, fiind un efort de 600 de milioane de lei. În cazul agricultorilor, subvenția de 2,7 lei pe litrul de motorină a fost prelungită, implicând un cost bugetar de 1.5 miliarde de lei. 

Legat de reducerea accizei la motorină, premierul a spus că va genera un cost bugetar de 200 de milioane de lei, explicând că acciza pe benzină nu a fost redusă deoarece reprezintă doar 25% din consumul pieței. 

Bolojan a mai explicat că taxa de solidaritate impusă profiturilor excepționale ale companiilor care exploatează petrol românesc generează 90-100 de milioane de lei lunar. 

Despre creșterea veniturilor statului din TVA ca urmare a creșterii prețurilor la pompă, prim-ministrul a spus: „Din estimările Finanțelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creșterea veniturilor din TVA între 100 și 110 milioane lei, la un preț mediu al carburanților de 10–10,2 lei”. 

”Așa cum se vede din sumele prezentate mai sus, toate încasările suplimentare sunt returnate sub forma reducerii accizei. Chiar dacă adăugăm și veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm”, se mai arată în mesajul publicat de Ilie Bolojan. 

Decizia de scumpire a biletelor a fost votată, sâmbătă, în cadrul Consiliul de Administrație al Metrorex.

Contactat de MEDIAFAX, Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a precizat că propunerea a fost înaintată de Consiliul de Administrație al Metrorex.

„Este o propunere a CA-ului Metrorex. Vom analiza dacă este sustenabilă această măsură”, a precizat Ciprian Șerban.

În luna ianuarie a anului trecut a mai existat o creștere a tarifelor la călătoriile cu metroul, biletele fiind majorate de la 3 la 5 lei. Tot atunci a crescut și tariful abonamentelor de călătorie.

Atunci, creșterile tarifelor de călătorie au fost puse pe seama echilibrării bugetului și a reducerii cheltuielilor de exploatare.