Pașii preliminari luați pentru a împiedica Rusia să utilizeze sistemul Starlink par să funcționeze, potrivit fondatorului SpaceX, Elon Musk, scrie Reuters.

Problema a apărut după ce Ucraina a raportat descoperirea unor terminale Starlink pe drone rusești de atac cu rază lungă.

Elon Musk a declarat duminică faptul că SpaceX a acționat pentru a bloca ceea ce compania a descris drept acces neautorizat al Rusiei.

El a adăugat că firma este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar.

Armata Ucrainei depinde în mare măsură de Starlink pentru comunicații securizate pe câmpul de luptă și pentru anumite operațiuni cu drone.

Oficialii au avertizat recent că forțele ruse ar fi putut exploata sistemul pentru ghidare și coordonare.

Rolul Starlink în efortul de război al Ucrainei

Starlink, operat de SpaceX, furnizează conexiuni la internet prin satelit pe întreg teritoriul Ucrainei.

Zeci de mii de terminale sunt utilizate zilnic de forțele ucrainene aflate pe linia frontului.

Kievul a anunțat că a descoperit dispozitive Starlink instalate pe drone folosite în atacuri rusești.

Autoritățile ucrainene au confirmat că colaborează cu SpaceX pentru a preveni orice utilizare abuzivă suplimentară.

Într-o declarație publicată pe platforma X, Musk a spus că măsurile luate până în prezent „par să fi funcționat”.

El le-a cerut oficialilor ucraineni să semnaleze eventualele vulnerabilități rămase.

Kievul pregătește un sistem de autorizare a terminalelor

Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a declarat că o soluție tehnică se află deja în curs de dezvoltare.

Obiectivul este ca doar terminalele Starlink autorizate să poată funcționa pe teritoriul Ucrainei.

Fedorov a afirmat că măsurile inițiale au produs rezultate rapide în contracararea activității dronelor rusești.

El a adăugat că implementarea unor controale mai stricte de autorizare reprezintă următoarea prioritate.

Contextul Starlink și al conflictului

SpaceX a declarat în repetate rânduri că nu vinde și nu livrează sisteme Starlink către Rusia.

Compania susține, de asemenea, că nu are niciun fel de relații de afaceri cu guvernul sau armata rusă.

Musk a activat serviciul Starlink deasupra Ucrainei în 2022, la scurt timp după lansarea invaziei Rusiei.

Situată în Oceanul Pacific, în apropierea Australiei, Papua Noua Guinee se remarcă drept țara cu cele mai multe limbi vorbite din lume, potrivit datelor lingvistice recente, scrie TimesOfIndia.

Peste 840 de limbi vii distincte coexistă pe teritoriul său, depășind la un loc totalul Europei și al Americii de Nord.

De ce Papua Noua Guinee este atât de diversă din punct de vedere lingvistic

Geografia accidentată și extrem de variată a țării a jucat un rol esențial în bogăția sa lingvistică.

Munții izolați, văile adânci și pădurile dense au încurajat comunitățile să dezvolte limbi unice de-a lungul secolelor.

Fiecare limbă reflectă tradițiile și viața de zi cu zi a comunității în care a apărut.

De la cântece și povești locale până la vocabular specific legat de natură și obiceiuri, limbile sunt profund ancorate în experiența trăită.

În aceste comunități, copiii cresc, de regulă, vorbind limba locală acasă.

La școală, mulți folosesc și Tok Pisin, o limbă creolă larg răspândită, care facilitează comunicarea între grupuri diferite.

Engleza este, de asemenea, predată, creând un mediu multilingv încă din primii ani.

Diversitatea lingvistică în comparație cu alte țări

Nivelul de diversitate lingvistică din Papua Noua Guinee este fără egal la nivel mondial.

Țara depășește cu mult state precum Indonezia, aflată pe locul al doilea cu peste 700 de limbi, sau Nigeria, unde se vorbesc peste 500 de limbi.

Această varietate excepțională este descrisă uneori drept un „tezaur cultural viu”.

Ea arată cum izolarea geografică și tradițiile culturale bogate pot susține o diversitate lingvistică vastă, chiar și în țări cu populații relativ mici.

Experții în lingvistică subliniază că numărul limbilor se poate modifica în timp, pe măsură ce dialectele evoluează, se contopesc sau dispar.

Deocamdată însă, Papua Noua Guinee rămâne liderul incontestabil în privința numărului de limbi vorbite.

Potrivit AEP, totalul de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 ianuarie 2026 este de 19.035.825, cu 3.622 mai puțini față de data de 31 decembrie 2025, când, conform datelor, figurau înscriși în Registrul electoral 19.039.447 de alegători români.

Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia.

În perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 24.399 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, iar alte 115 persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitoare la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau care au fost puși sub interdicție.

Un număr de 64 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 – 31 ianuarie 2026 este de 20.828, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP).

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 17.982.003 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.053.822 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, va face o vizită de lucru la Washington, în perioada 3-6 februarie, la invitația secretarului de stat al SUA, Marco Rubio.

Delegația condusă de ministrul de Externe, va participa la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, organizată în data de 4 februarie 2026, la Washington D.C. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe, acest summit urmărește întărirea cooperării internaționale pentru a asigura lanțuri de aprovizionare sigure și diversificate, la nivel bilateral, cât și UE-SUA.

„Întâlnirea vizează abordarea strategică asupra domeniului, urmând să fie discutate, pe parcursul anului, propuneri de parteneriate comerciale, în baza unui grup de lucru tehnic la nivelul Guvernului României, pentru facilitarea investițiilor strategice în domeniu.

Consolidarea dimensiunii economice a parteneriatului strategic, precum și dezvoltarea oportunităților pentru investiții comune fac parte din obiectivele cheie ale Guvernului României în acest an și din creșterea poziționării României ca actor cheie european pentru autonomia strategică în domeniul esențial al mineralelor rare”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe.

Delegația României este alcătuită din șeful cancelariei premierului, Mihai Jurca, și consilierul prezidențial pentru politici economice şi sociale, Radu Burnete.

Potrivit datelor SATI aferente lunii decembrie 2025, Grupul ARCMEDIA a înregistrat 12.852.030 de clienți unici, clasându-se pe primul loc la nivel național. Performanța a fost reconfirmată în ianuarie 2026, când grupul a depășit pragul de 13 milioane de cititori unici (13.041.631), menținându-și conducerea detașată în topul grupurilor de presă din România.

Această evoluție constant ascendentă reflectă încrederea publicului, relevanța editorială și forța portofoliului de branduri media dezvoltate de ARCMEDIA, care acoperă zone-cheie de interes precum știri și analize, business, lifestyle, sănătate, IT&C, educație, știință și auto.

În plus față de audiența record, Grupul ARCMEDIA a generat în ianuarie 2026 peste 128 de milioane de afișări și 73 de milioane de vizite, confirmând nu doar amploarea, ci și angajamentul ridicat al utilizatorilor față de conținutul publicat.

„Rezultatele SATI din ultimele două luni validează strategia noastră editorială și investițiile constante în conținut de calitate, tehnologie și echipe jurnalistice puternice. Leadershipul ARCMEDIA este construit pe consistență, credibilitate și o înțelegere profundă a nevoilor publicului digital”, transmite Radu Budeanu, fondatorul grupului.

Prin această performanță, ARCMEDIA se poziționează ca cel mai puternic grup de presă online din România, un partener strategic de referință pentru advertiseri și un reper de încredere pentru milioane de cititori.

Despre ARCMEDIA

ARCMEDIA este un grup media fondat și deținut de antreprenorul și jurnalistul Radu Budeanu, care reunește sub aceeași umbrelă unele dintre cele mai relevante și influente branduri media din România. Portofoliul ARCMEDIA include agențiile de știri și imagini Mediafax și Mediafax Foto, precum și publicațiile Gândul, G4Media, CANCAN, Ciao, G4Food, Economedia, ProSport, Promotor, Ce se întâmplă, doctore?, Descoperă, go4it, go4games, Liga2, Râzi cu lacrimi, Apropo, TechRider și Pets&Cats.

ARCMEDIA – Unim Perspective

Avocații Alexandru Stănescu și Irina Vasile, parteneri în cadrul casei de avocatură Lexters, au detaliat, într-un răspuns la întrebările reporterului Mediafax, prima etapă, a audierilor, în procesul cu gigantul farmaceutic Pfizer, pentru care au fost angajați de statul român.

Compania farmaceutică Pfizer a depus o cerere la tribunalul civil din Bruxelles pentru a obliga Polonia și România la plata a 1,8 miliarde de euro, potrivit presei belgiene. Potrivit avocaților companiei, Pfizer cere Poloniei 1,248 de miliarde de euro plus dobânzi pentru 88 de milioane de doze de vaccin, iar României, 615 milioane de euro, plus dobânzi, pentru 40 de milioane de doze, au explicat miercurea trecută avocații companiei farmaceutice în fața instanței de la Bruxelles, în prima dintre cele șase ședințe de judecată privind acest caz.

La momentul la care Guvernul a aprobat memorandum prin care acorda Ministerului Finanţelor împuternicire pentru a contracta servicii juridice în vederea reprezentării României în faţa Tribunalului de Primă Instanţă francofon din Bruxelles, în februarie 2024, România era obligată să plătească companiei Pfizer 564 de milioane de euro, pentru cele 28,94 milioane de doze de vaccin care mai erau de livrat, respectiv să achite către Pfizer România 2,78 miliarde lei şi plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii, respectiv 22.500 euro.

„Ne menținem încrederea în temeinicia apărărilor formulate”

Reporter Mediafax: Care este strategia de apărare a României?

Avocați parteneri Lexters: Strategia adoptată de România a fost stabilită anterior, împreună cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai Comitetului Interministerial din care fac parte și Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției și Secretariatul General al Guvernului. România a invocat atât apărări de procedură, cât și apărări de fond. Pe fond, apărarea se bazează  pe o serie de argumente de interes public, dreptul civil și al contractelor. Cu titlu de exemplu, enumerăm forța majoră, impreviziune, abuzul de drept din partea reclamantei, precum și aspecte legate de drepturile de proprietate intelectuală cu privire la tehnologia de producție a vaccinurilor.

Reporter Mediafax: Cum au decurs audierile, încheiate vineri?

Avocați parteneri Lexters: Audierile s-au desfășurat conform calendarului stabilit de instanță. A fost o etapă intensă în care noi, avocații de la Lexters, împreună cu avocații de la Strelia din Bruxelles, am avut ocazia să pregătim și să prezentăm în detaliu argumentele tehnice și juridice în susținerea poziției României.  Din punctul nostru de vedere, a fost o oportunitate importantă pentru a clarifica argumente tehnice în probleme de drept foarte complexe.

Reporter Mediafax: Care au fost întrebările judecătorilor?

Avocați parterneri Lexters: Întrebările instanței au vizat, așa cum era de așteptat, puncte sensibile ale acestui litigiu – pe care părțile le-au clarificat în cele șase zile de audieri (eg. mecanismul de contractare la nivel european și particularitățile implementării acestuia).

De asemenea, au fost abordate aspecte privind impactul litigiilor de proprietate intelectuală dintre Pfizer și alți producători, precum și solicitări de clarificare către Pfizer dacă dozele pentru care se pretind aceste sume de bani au fost efectiv produse. Au mai fost varii întrebări, pentru că instanța să se clarifice și să înțeleagă în detaliu argumentele părților implicate. Nu am putea face o selecție a acestora pentru a nu riscă o interpretare parțială.

Reporter Mediafax: Cât mai obiectiv cu putință, care credeți că sunt șansele României să câștige și să nu plătească suma imputată (sau cel puțin nu toată)?

Avocați parteneri Lexters: România a formulat apărări atât pe aspecte procedurale, cât și pe fond. Circumstanțele factuale sunt puternice, și sperăm și judecătorii să poată evalua într-un mod echitabil aceste circumstanțe. Există o schimbare drastică în numărul de vaccinări, în numărul de îmbolnăviri, în numărul de doze distruse, nu doar în România ci și la nivelul întregii Uniuni Europene. De asemenea acest contract a fost semnat într-o perioadă de urgență fără precedent și ar trebui interpretat cu flexibilitate, ținând în cont condițiile epidemiologice și de piață care au evoluat rapid după aceea. Acestea sunt doar câteva dintre apărările României.

Evaluarea șanselor de câștig depinde de aprecierea instanței asupra argumentelor prezentate de ambele părți, de normele de drept, de contract, de circumstanțele aplicabile raporturilor juridice izvorâte din acesta. Ne menținem încrederea în temeinicia apărărilor formulate.

Reporter Mediafax: Cât va mai dura litigiul / când vom avea o decizie?

Avocați parteneri Lexters: Având în vedere miza financiară și complexitatea juridică a cauzei, ne putem aștepta la un prim verdict în câteva  luni, deși termenul exact depinde exclusiv de calendarul și volumul de muncă al judecătorilor. Cazul este unul complex. Judecătorul poate aprecia că ar mai fi nevoie și de alte probe, și poate redeschide dezbaterile pe problemele de drept pentru care nu au existat dezbateri, dacă va considera astfel.

Trebuie însă precizat că aceasta reprezintă etapa primei instanțe, în funcție de a cărei decizie preliminară sau finală se vor determina pașii ulteriori.

Reporter Mediafax: Care este legislația aplicabilă și care sunt căile de atac în cazul unei soluții nefavorabile?

Avocați parteneri Lexters: Contractul este guvernat de dreptul belgian,  de dreptul European, de tratate de comerț internațional. Procedura belgiană prevede posibilitatea părții care pierde în prima instanță să formuleze calea de atac a apelului și ulterior a recursului, în condițiile dreptului procedural civil belgian. Pentru o decizie care să aducă dreptate României, interpretarea tribunalului asupra cadrului normativ și contractual specific, ținând cont de circumstanțele specifice, factuale, este esențială.

Euro a înregistrat o scădere ușoară, ajungând la valoarea  5.0959 Lei.

Dolarul american a crescut, ajungând la valoarea de 4.2958 Lei.

În raport cu dolarul american, euro a înregistrat o scădere ceva mai mare. Un euro este estimat la 1.1863 dolari americani.

Prețul Aurului a scăzut și el, cu puțin peste 54 de lei. Luni, un gram de aur costând 644.9082 lei.

Cursul valutar rezultat din cotațiile de luni.

Cursurile pieţei valutare sunt calculate de BNR pe baza cotaţiilor practicate de societăţile bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.

BNR comunică în fiecare zi bancară. Acest curs este, de obicei, valabil pentru ziua următoare, implicit pentru toate tranzacțiile ce urmează a fi făcute în ziua următoare.

Compania care deține platforma Polymarket a contestat în instanță decizia Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) de a include platforma pe lista neagră a operatorilor care desfășoară activități de jocuri de noroc fără licență în România, arată date analizate de Profit.ro.

Autoritatea de reglementare a luat această decizie în toamna anului trecut, după ce au observat o creștere semnificativă a activității platformei în perioada alegerilor.

Până în prezent, „nu a fost stabilit un prim termen de judecată”, potrivit sursei citate.

Piață de predicții sau platformă de pariuri?

Decizia ONJN a fost precedată de semnale privind amploarea tranzacțiilor realizate pe platformă, în special în context electoral.

Pentru context, Polymarket este o platformă online de tip „piață de predicții”, care permite utilizatorilor să plaseze bani pe rezultatul unor evenimente viitoare, precum alegeri, decizii politice, evoluții economice sau evenimente sociale.

Utilizatorii nu pariază împotriva platformei, ci unii împotriva altora, prin cumpărarea și vânzarea de poziții financiare care reflectă probabilitatea unui anumit rezultat.

ONJN: „Datele trebuie interpretate corect”

Datele publice disponibile pe Polymarket indică faptul că, „în timpul alegerilor prezidențiale din România de anul trecut, valoarea totală a tranzacțiilor efectuate a depășit 600 de milioane de dolari”, iar pentru alegerile locale din București „volumul a trecut, în octombrie 2025, de 15 milioane de dolari”.

ONJN subliniază însă că aceste sume trebuie interpretate corect.

„Este important de subliniat că sintagma „volum tranzacționat” nu reprezintă sume efectiv pariate o singură dată, ci valoarea cumulată a tuturor tranzacțiilor între utilizatori”, prin care aceștia „au mizat și schimbat poziții financiare în funcție de rezultatul unui eveniment viitor”.

„Caracter de pariere nereglementată”

Chiar și așa, instituția consideră că aceste cifre „reflectă un nivel ridicat de activitate cu caracter de pariere nereglementată, derulată în afara oricărui control fiscal, tehnic sau de integritate”.

Autoritatea de reglementare atrage atenția că activitatea Polymarket „eludează obligațiile legale impuse operatorilor licențiați – inclusiv cele privind protecția jucătorilor, raportarea către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și plata taxelor și contribuțiilor la bugetul de stat”.

ONJN: „Are toate criteriile unui pariu în contraparte”

Deși platforma este prezentată drept „o „platformă de trading pe evenimente” sau o „piață de predicții”, ONJN afirmă că „din punct de vedere juridic și funcțional aceasta îndeplinește toate criteriile unui pariu în contraparte”.

Reprezentanții Oficiului explică această calificare prin mai multe elemente: „există miză (utilizatorul riscă o sumă de bani în speranța unui câștig), există eveniment aleatoriu viitor care determină rezultatul, există contrapartidă (alți utilizatori, nu doar platforma)”, iar Polymarket „doar intermediază și încasează comision, fără a garanta cotele”.

Jucătorii sunt îndemnați „să plaseze un pariu”

În plus, ONJN arată că inclusiv modul în care platforma se promovează confirmă această percepție.

„În chiar propria comunicare pe platformă, jucătorii sunt îndemnați să „plaseze un pariu”, aspect confirmat și de percepția generală a jucătorilor conform căreia platforma este un „site de pariuri utilizând crypto”.

Instituția concluzionează că „diferența constă doar în soluția tehnologică sub care este prezentată platforma (blockchain/tokenizare), însă nu există o diferență de substanță juridică”.

În acest context, ONJN avertizează asupra riscurilor sistemice.

„Reinterpretarea” pariurilor ar putea crea un precedent periculos

Jocurile de noroc „constituie monopol de stat și pot fi organizate numai de operatorii licențiați și autorizați”, iar acceptarea ideii că pariurile în contraparte ar putea fi redenumite „tranzacționare” ar crea „un precedent periculos”.

Potrivit instituției, acest lucru ar permite ca „orice operator să „reinterpreteze” activitatea de pariere, eludând reglementările stricte din domeniul jocurilor de noroc sau din domeniul piețelor de capital”.

Nu este primul conflict pentru Polymarket

Oficialii semnalează și o problemă de percepție publică.

„Este îngrijorător faptul că […] platforma Polymarket este socialmente acceptată ca fiind o alternativă „smart” de pariere, fără a conștientiza că vorbim de o platformă nelicențiată, operând în afara cadrului legal”, transmit reprezentanții ONJN.

Polymarket nu se află la primul conflict cu autoritățile de reglementare.

Platforma a fost anterior interzisă în Statele Unite, după ce autoritatea americană CFTC a apreciat că activitatea sa reprezintă „tranzacționare neautorizată de instrumente derivate”.

Ce spunea legea din România

Ulterior, compania a fost obligată să blocheze accesul utilizatorilor americani și să plătească sancțiuni.

Măsuri similare au fost dispuse și în alte state din Uniunea Europeană, precum Belgia, Franța și Polonia, dar și în Asia, inclusiv în Singapore și Thailanda.

În România, ONJN invocă prevederile Ordonanței de Urgență nr. 77/2009, potrivit cărora „participarea la activități de jocuri de noroc nelicențiate constituie contravenție”, la fel ca și promovarea acestora.

„Orice formă de joc de noroc online trebuie să fie licențiată”

„Prin această decizie, ONJN reafirmă că orice formă de joc de noroc online trebuie să fie licențiată și supravegheată”, avertizează instituția, subliniind că accesarea sau promovarea platformelor nelicențiate „expune utilizatorii și statul român la riscuri majore”.

În urma deciziei, ONJN a anunțat că lista neagră actualizată va fi transmisă furnizorilor de servicii de internet, astfel încât aceștia „să blocheze într-un termen rezonabil accesul la platformă al jucătorilor rezidenți de pe teritoriul României”.

Anunțul a fost făcut în urma unei discuții dintre ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, și ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov. Pachetul se numără printre cele mai consistente forme de sprijin militar oferite de Suedia de la începutul războiului și vizează atât livrări directe de echipamente, cât și investiții în industria de apărare a Ucrainei.

Potrivit informațiilor transmise, ajutorul va include sisteme de apărare aeriană, radare dezvoltate de compania Saab, sisteme suplimentare de război electronic și drone, inclusiv capabile de lovituri la distanță mare. Cele două părți au discutat și despre consolidarea apărării împotriva amenințărilor balistice, prin contribuții suplimentare la inițiativa PURL, destinată dotării forțelor ucrainene cu armament esențial.

Un alt subiect a vizat cooperarea în domeniul inovației militare. Clusterul ucrainean Brave1 analizează lansarea unui program comun cu Suedia, care ar permite companiilor din domeniul apărării să obțină finanțare și să testeze soluții tehnologice direct pe front.

De asemenea, oficialii au discutat despre demararea unor proiecte comune de producție în domeniul apărării, care ar urma să se desfășoare pe teritoriul Suediei și să vizeze tehnologii de securitate dezvoltate în Ucraina.

În cadrul întâlnirii, a fost abordată și componenta aeriană a cooperării, inclusiv posibila furnizare de avioane de luptă Gripen și transferul de rachete Meteor, considerate esențiale pentru combaterea aeronavelor care folosesc bombe aeriene ghidate.

Polițiștii rutieri din cadrul Poliției orașului Corabia au oprit sâmbătă, pentru control, pe Drumul Județean 544A, la ieșire din orașul Corabia, un autoturism condus de un bărbat de 69 de ani, cu dublă cetățenie română si americană.

Potrivit IPJ Olt, întrucât acesta a prezentat un permis de conducere emis de autoritățile din Statele Unite ale Americii, iar la momentul controlului nu au fost prezentate documente din care să rezulte dreptul de a conduce autovehicule pe teritoriul României, bărbatul a fost condus la sediul Poliției orașului Corabia, în vederea efectuării unor verificări și stabilirii situației de fapt.

„În timp ce se afla în sediul unității de poliție, bărbatul s-a dezechilibrat și a căzut, suferind un traumatism la nivelul capului, pierzându-și starea de conștiență.

La fața locului a intervenit un echipaj de prim ajutor, care a efectuat manevre de resuscitare, însă, din nefericire, a fost constatat decesul acestuia.

În cauză a fost sesizat procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, care a întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, urmărirea penală fiind efectuată de către procuror”, a transmis IPJ Olt.

Conform concluziilor preliminare ale medicului legist, decesul bărbatului s-ar fi datorat unei insuficiențe cardio-respiratorii acute, consecința unui infarct miocardic acut.