O celebrare a parteneriatelor strategice 

Evenimentul a debutat prin deschiderea porților sediului central pentru partenerii de distribuție, oferindu-le acestora o incursiune directă în inima operațiunilor de producție cazane și șeminee a companiei Melinda Steel (Engineering & Production). Dincolo de tururile tehnice, prima zi a fost marcată de o festivitate de premiere emoționantă, recunoscând contribuția celor care au crescut alături de brandul Melinda Instal. Seara de networking, animată de muzică și voie bună, a reconfirmat faptul că relațiile profesionale solide sunt fundamentul oricărei reușite pe termen lung.

A doua zi a fost dedicată viziunii de viitor. În cadrul conferinței, dl. András Lehel – Director General și președintele Consiliului de Administrație a Melinda Instal, a prezentat parcursul impresionant al companiei și, a împărtășit informații despre prezentul afacerii și mai important, strategia pentru următorii ani. Reprezentanții producătorilor de elită precum Herz, Schell, Purmo & FIV, Longi, Elpumps și Wilo au adus în discuție inovațiile tehnologice care definesc piața astăzi, în 2026.

Citeşte comunicatul integral AICI

Jaqueline Cristian și Gabriela Ruse au învins perechea din China, Qianhui Tang / Yue Yuan, în minimum de seturi.

Jucătoarele române s-au impus cu scorul de 6-4, 6-3. Partida a durat o oră și aproape 20 de minute.

Cristian și Ruse au făcut diferența în special pe primul serviciu, unde au câștigat 79% dintre puncte, față de doar 60% ale adversarelor.

De asemenea, româncele au fost mult mai agresive la retur, reușind să câștige 46% dintre punctele de la primire, comparativ cu 36% pentru Tang și Yuan.

Un alt element-cheie a fost conversia mingilor de break. Cristian și Ruse au fructificat 5 din 7 astfel de oportunități (71%). Adversarele au reușit doar 2 break-uri din 5 șanse.

La serviciu, perechea română a avut 5 ași, dar și 3 duble greșeli.

Finalul de meci le-a aparținut clar româncelor, cu 7 dintre ultimele 10 puncte câștigate.

În sferturi, Cristian și Ruse se vor confrunta cu perechea învingătoare dintre Eudice Chong (Hong Kong) / En Shuo Liang (Taiwan) și româncele Ruxandra Bertea / Briana Szabo, posesoare de wild-card pe tabloul principal.

Plecarea de la Educație a lui Daniel David l-a obligat pe Ilie Bolojan să-și asume interimatul la acest minister extrem de complicat, astfel că, de pe 13 ianuarie, premierul a fost în recrutări continue.

Premierul s-a lovit, însă, de numeroase refuzuri.

Pe lista scurtă a nominalizărilor s-au aflat rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, și consiliera de stat pe Educație, Luciana Antoci, fostă prefectă de Iași.

Sarcina dificilă a ministrului Educației

Noul ministru al Educației ar avea sarcina dificilă de a implementa măsurile dure pe care Bolojan le dorește, și anume tăierea a 10% din fondul de salarii în mediul universitar – măsură cu care fostul ministru nu a fost de acord și motivul pentru care și-a prezentat demisia.

O nouă nominalizare este acum pe masa premierului: fostul ministru al Culturii, Daniel Breaz, rector prof. univ. al Universității „1 Decembrie” din Alba Iulia, iar propunerea ar urma să fie discutată la ședința din această seară din PNL.

Ciolacu despre Breaz: „Îmi aduc aminte cum se milogea la Dragnea”

Daniel Breaz nu e nou în mediul politic.

Fost apropiat al lui Liviu Dragnea, el a fost ministru al Culturii în perioada guvernului Dăncilă (20 noiembrie 2018 – 2 august 2019) și apoi interimar tot la Cultură între 2 august 2019 și 4 noiembrie 2019.

În 2020, Daniel Breaz și-a dat demisia din PSD și, pentru scurt timp, a făcut parte din Alianța pentru Patrie – o formațiune politică lansată de Dragnea în colaborare cu Codrin Ștefănescu.

Momentul demisiei din PSD a fost aspru comentat de fostul premier Marcel Ciolacu, care a spus: „Foarte rușinoasă plecarea fiecăruia, dar cea mai rușinoasă dintre toate mi se pare plecarea domnului Breaz. Îmi aduc aminte un episod cu dânsul în biroul lui Dragnea, cum se milogea și îl ruga frumos să fie măcar o lună ministru al Învățământului sau Culturii, ca să poată să mai fie, conform legii, încă o dată, rector”.

Breaz: „Pilele, rudele și amantele PSD-iștilor sunt și ei oameni”

„Alianța pentru Patrie” s-a dovedit, însă, falimentară, iar, în 2022, Daniel Breaz a intrat în PNL – moment anunțat de vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan și despre care surse din partid au spus că Breaz spera să obțină un post de ministru într-o eventuală remaniere a guvernului de la acea vreme.

Perioada sa de ministeriat la Cultură a fost caracterizată de numeroase controverse: Breaz a avut unele declarații care i-au atras critici și solicitări de demisie.

Un exemplu memorabil este acela în care liberalul Tinel Gheorghe i-a spus lui Breaz că pilele, rudele și amantele PSD-iștilor trebuie date afară din ministere, la care Breaz a replicat că „pilele, rudele și amantele PSD-iștilor sunt și ei oameni”.

Breaz: „Holocaustul a fost un moment neplăcut”

În 2019, chiar partidul din care astăzi face parte i-a solicitat lui Breaz demisia pentru replica sa privitoare la Holocaust.

Breaz a spus într-un interviu la RFI:

„De-a lungul timpului au fost și momente mai delicate, să nu le spunem dificile sau să nu le spunem neplăcute; (…) anumite minorități au avut de suferit, ceea ce ne face să găsim momente cum este cel de astăzi, prin care readucem în atenţia, nu doar a românilor, ci a întregii națiuni române, a întregii Europe, a întregii lumi, faptul că respectăm aceste minorități” – afirmație pentru care Raluca Turcan i-a cerut demisia de la Educație, unde era interimar.

„Este grav că gesturi antisemite și manifestări naziste se regăsesc și în rândul consilierilor Vioricăi Dăncilă, pe care aceasta le tolerează!!!”, a spus atunci Raluca Turcan.

Breaz: „Vom vedea ce va fi”

În privința nominalizării sale la Educație, Breaz a declarat pentru publicația Alba24.ro că nu avea cunoștință de această propunere și că nu a avut niciun fel de discuție cu premierul.

„Vom vedea ce va fi”, a spus acesta pentru publicația citată.

Pe de altă parte, președintele PNL Alba, Ion Dumitrel, a declarat pentru aceeași publicație că „Daniel Breaz își dorește o astfel de funcție” și a adăugat că ar avea susținerea PNL Alba dacă o asemenea propunere s-ar produce.

Deocamdată, nimic nu este oficial, dar voci din partid spun că Breaz „este doritor de funcții”, relatează publicația citată.

Scurtă biografie

Daniel Breaz s-a născut la 23 martie 1975 în Alba Iulia.

Este profesor universitar doctor în matematică, specializat în analiza matematică, cu accent pe teoria geometrică a funcțiilor, funcții univalente și operatori integrali.

Breaz a absolvit Facultatea de Matematică–Informatică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar în 2002 și-a susținut teza de doctorat în analiza matematică cu titlul „Operatori integrali pe spații de funcții univalente”.

Și-a început cariera universitară în 1998, evoluând de la seminarist până la profesor titular la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (UAB) — unde predă „Analiză complexă” și „Analiză matematică”.

Breaz a publicat peste 170 de articole științifice și este coautor a peste o duzină de cărți de specialitate.

De-a lungul carierei, a participat la zeci de conferințe internaționale.

În 2009, i s-a acordat Nishiwaki Prize de către Universitatea din Kyoto, recunoscut ca o distincție de prestigiu în domeniul matematicii.

Rector la UAB

Breaz este rector al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia din 2012, fiind reales în funcție de mai multe ori cu majoritate covârșitoare în alegerile interne ale universității.

În mandatul său, a coordonat decizii administrative și academice, cum ar fi numirea de prorectori, și și-aa consolidat poziția ca una dintre figurile centrale ale conducerii universitare locale.

Daniel Breaz a avut și o carieră politică semnificativă, începută în cadrul Partidului Social Democrat (PSD).

În perioada 2016–2020, a fost senator PSD de Alba, făcând parte din comisii parlamentare precum cea pentru muncă și pentru cultură și media.

În noiembrie 2018, a fost propus de PSD pentru funcția de ministru al Culturii în Guvernul Dăncilă, poziție pe care a deținut-o efectiv.

În 2019, a asigurat și interimatul la Ministerul Educației, după eliberarea din funcție a Ecaterinei Andronescu.

În privința nominalizării sale la Educație, surse din conducerea PNL au comentat pentru EduPedu că acesta este un portofoliu „suicidar”

„Este un portofoliu suicidar pentru cine-l va lua, pentru că Bolojan nu le acordă mandat și susținere politică să facă reformă. Ca să faci reformă înseamnă să dai afară întâi din Minister secretarii de stat și secretarii generali care mențin influența baronilor universitari. Vă dați seama ce înseamnă asta pentru Coaliție? Cine vine vine doar ca să aplice planul lui de tăieri cu 10% în universitar. Probabil doar cineva ahtiat să-și treacă în CV funcția de ministru va accepta”, a declarat sursa pentru Edupedu.ro.

În pofida imaginii sale controversate, Daniel Breaz este perceput în mediul universitar ca un bun manager.

Pe partea academică, Breaz este recunoscut pentru expertiza sa matematică avansată și activitatea de cercetare internațională.

SkyShowtime a anunțat astăzi că Jurassic World: Renașterea, regizat de câștigătorul BAFTA^® Gareth Edwards, va fi disponibil pentru vizionare în exclusivitate în România din 3 februarie.

La cinci ani după evenimentele din Jurassic World: Dominion, ecologia planetei s-a dovedit, în mare parte, ostilă dinozaurilor. Cei care au mai rămas trăiesc în zone ecuatoriale izolate, cu un climat asemănător celui în care au prosperat odinioară. Cele mai colosale trei creaturi de pe uscat, din mare și din aer, din această biosferă tropicală, ascund în ADN-ul lor cheia unui medicament cu beneficii miraculoase, capabil să salveze vieți omenești. Acest nou capitol plin de acțiune urmărește o echipă de extracție aflată într-o cursă contracronometru spre cel mai periculos loc de pe Pământ: insula-laborator a primului Jurassic Park, populată de cei mai periculoși dinozauri rămași.

Citeşte comunicatul integral AICI

Pașii preliminari luați pentru a împiedica Rusia să utilizeze sistemul Starlink par să funcționeze, potrivit fondatorului SpaceX, Elon Musk, scrie Reuters.

Problema a apărut după ce Ucraina a raportat descoperirea unor terminale Starlink pe drone rusești de atac cu rază lungă.

Elon Musk a declarat duminică faptul că SpaceX a acționat pentru a bloca ceea ce compania a descris drept acces neautorizat al Rusiei.

El a adăugat că firma este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar.

Armata Ucrainei depinde în mare măsură de Starlink pentru comunicații securizate pe câmpul de luptă și pentru anumite operațiuni cu drone.

Oficialii au avertizat recent că forțele ruse ar fi putut exploata sistemul pentru ghidare și coordonare.

Rolul Starlink în efortul de război al Ucrainei

Starlink, operat de SpaceX, furnizează conexiuni la internet prin satelit pe întreg teritoriul Ucrainei.

Zeci de mii de terminale sunt utilizate zilnic de forțele ucrainene aflate pe linia frontului.

Kievul a anunțat că a descoperit dispozitive Starlink instalate pe drone folosite în atacuri rusești.

Autoritățile ucrainene au confirmat că colaborează cu SpaceX pentru a preveni orice utilizare abuzivă suplimentară.

Într-o declarație publicată pe platforma X, Musk a spus că măsurile luate până în prezent „par să fi funcționat”.

El le-a cerut oficialilor ucraineni să semnaleze eventualele vulnerabilități rămase.

Kievul pregătește un sistem de autorizare a terminalelor

Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a declarat că o soluție tehnică se află deja în curs de dezvoltare.

Obiectivul este ca doar terminalele Starlink autorizate să poată funcționa pe teritoriul Ucrainei.

Fedorov a afirmat că măsurile inițiale au produs rezultate rapide în contracararea activității dronelor rusești.

El a adăugat că implementarea unor controale mai stricte de autorizare reprezintă următoarea prioritate.

Contextul Starlink și al conflictului

SpaceX a declarat în repetate rânduri că nu vinde și nu livrează sisteme Starlink către Rusia.

Compania susține, de asemenea, că nu are niciun fel de relații de afaceri cu guvernul sau armata rusă.

Musk a activat serviciul Starlink deasupra Ucrainei în 2022, la scurt timp după lansarea invaziei Rusiei.

Situată în Oceanul Pacific, în apropierea Australiei, Papua Noua Guinee se remarcă drept țara cu cele mai multe limbi vorbite din lume, potrivit datelor lingvistice recente, scrie TimesOfIndia.

Peste 840 de limbi vii distincte coexistă pe teritoriul său, depășind la un loc totalul Europei și al Americii de Nord.

De ce Papua Noua Guinee este atât de diversă din punct de vedere lingvistic

Geografia accidentată și extrem de variată a țării a jucat un rol esențial în bogăția sa lingvistică.

Munții izolați, văile adânci și pădurile dense au încurajat comunitățile să dezvolte limbi unice de-a lungul secolelor.

Fiecare limbă reflectă tradițiile și viața de zi cu zi a comunității în care a apărut.

De la cântece și povești locale până la vocabular specific legat de natură și obiceiuri, limbile sunt profund ancorate în experiența trăită.

În aceste comunități, copiii cresc, de regulă, vorbind limba locală acasă.

La școală, mulți folosesc și Tok Pisin, o limbă creolă larg răspândită, care facilitează comunicarea între grupuri diferite.

Engleza este, de asemenea, predată, creând un mediu multilingv încă din primii ani.

Diversitatea lingvistică în comparație cu alte țări

Nivelul de diversitate lingvistică din Papua Noua Guinee este fără egal la nivel mondial.

Țara depășește cu mult state precum Indonezia, aflată pe locul al doilea cu peste 700 de limbi, sau Nigeria, unde se vorbesc peste 500 de limbi.

Această varietate excepțională este descrisă uneori drept un „tezaur cultural viu”.

Ea arată cum izolarea geografică și tradițiile culturale bogate pot susține o diversitate lingvistică vastă, chiar și în țări cu populații relativ mici.

Experții în lingvistică subliniază că numărul limbilor se poate modifica în timp, pe măsură ce dialectele evoluează, se contopesc sau dispar.

Deocamdată însă, Papua Noua Guinee rămâne liderul incontestabil în privința numărului de limbi vorbite.

Potrivit AEP, totalul de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 ianuarie 2026 este de 19.035.825, cu 3.622 mai puțini față de data de 31 decembrie 2025, când, conform datelor, figurau înscriși în Registrul electoral 19.039.447 de alegători români.

Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia.

În perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 24.399 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, iar alte 115 persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitoare la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau care au fost puși sub interdicție.

Un număr de 64 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 – 31 ianuarie 2026 este de 20.828, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP).

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 17.982.003 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.053.822 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Potrivit datelor SATI aferente lunii decembrie 2025, Grupul ARCMEDIA a înregistrat 12.852.030 de clienți unici, clasându-se pe primul loc la nivel național. Performanța a fost reconfirmată în ianuarie 2026, când grupul a depășit pragul de 13 milioane de cititori unici (13.041.631), menținându-și conducerea detașată în topul grupurilor de presă din România.

Această evoluție constant ascendentă reflectă încrederea publicului, relevanța editorială și forța portofoliului de branduri media dezvoltate de ARCMEDIA, care acoperă zone-cheie de interes precum știri și analize, business, lifestyle, sănătate, IT&C, educație, știință și auto.

În plus față de audiența record, Grupul ARCMEDIA a generat în ianuarie 2026 peste 128 de milioane de afișări și 73 de milioane de vizite, confirmând nu doar amploarea, ci și angajamentul ridicat al utilizatorilor față de conținutul publicat.

„Rezultatele SATI din ultimele două luni validează strategia noastră editorială și investițiile constante în conținut de calitate, tehnologie și echipe jurnalistice puternice. Leadershipul ARCMEDIA este construit pe consistență, credibilitate și o înțelegere profundă a nevoilor publicului digital”, transmite Radu Budeanu, fondatorul grupului.

Prin această performanță, ARCMEDIA se poziționează ca cel mai puternic grup de presă online din România, un partener strategic de referință pentru advertiseri și un reper de încredere pentru milioane de cititori.

Despre ARCMEDIA

ARCMEDIA este un grup media fondat și deținut de antreprenorul și jurnalistul Radu Budeanu, care reunește sub aceeași umbrelă unele dintre cele mai relevante și influente branduri media din România. Portofoliul ARCMEDIA include agențiile de știri și imagini Mediafax și Mediafax Foto, precum și publicațiile Gândul, G4Media, CANCAN, Ciao, G4Food, Economedia, ProSport, Promotor, Ce se întâmplă, doctore?, Descoperă, go4it, go4games, Liga2, Râzi cu lacrimi, Apropo, TechRider și Pets&Cats.

ARCMEDIA – Unim Perspective

Avocații Alexandru Stănescu și Irina Vasile, parteneri în cadrul casei de avocatură Lexters, au detaliat, într-un răspuns la întrebările reporterului Mediafax, prima etapă, a audierilor, în procesul cu gigantul farmaceutic Pfizer, pentru care au fost angajați de statul român.

Compania farmaceutică Pfizer a depus o cerere la tribunalul civil din Bruxelles pentru a obliga Polonia și România la plata a 1,8 miliarde de euro, potrivit presei belgiene. Potrivit avocaților companiei, Pfizer cere Poloniei 1,248 de miliarde de euro plus dobânzi pentru 88 de milioane de doze de vaccin, iar României, 615 milioane de euro, plus dobânzi, pentru 40 de milioane de doze, au explicat miercurea trecută avocații companiei farmaceutice în fața instanței de la Bruxelles, în prima dintre cele șase ședințe de judecată privind acest caz.

La momentul la care Guvernul a aprobat memorandum prin care acorda Ministerului Finanţelor împuternicire pentru a contracta servicii juridice în vederea reprezentării României în faţa Tribunalului de Primă Instanţă francofon din Bruxelles, în februarie 2024, România era obligată să plătească companiei Pfizer 564 de milioane de euro, pentru cele 28,94 milioane de doze de vaccin care mai erau de livrat, respectiv să achite către Pfizer România 2,78 miliarde lei şi plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii, respectiv 22.500 euro.

„Ne menținem încrederea în temeinicia apărărilor formulate”

Reporter Mediafax: Care este strategia de apărare a României?

Avocați parteneri Lexters: Strategia adoptată de România a fost stabilită anterior, împreună cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai Comitetului Interministerial din care fac parte și Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției și Secretariatul General al Guvernului. România a invocat atât apărări de procedură, cât și apărări de fond. Pe fond, apărarea se bazează  pe o serie de argumente de interes public, dreptul civil și al contractelor. Cu titlu de exemplu, enumerăm forța majoră, impreviziune, abuzul de drept din partea reclamantei, precum și aspecte legate de drepturile de proprietate intelectuală cu privire la tehnologia de producție a vaccinurilor.

Reporter Mediafax: Cum au decurs audierile, încheiate vineri?

Avocați parteneri Lexters: Audierile s-au desfășurat conform calendarului stabilit de instanță. A fost o etapă intensă în care noi, avocații de la Lexters, împreună cu avocații de la Strelia din Bruxelles, am avut ocazia să pregătim și să prezentăm în detaliu argumentele tehnice și juridice în susținerea poziției României.  Din punctul nostru de vedere, a fost o oportunitate importantă pentru a clarifica argumente tehnice în probleme de drept foarte complexe.

Reporter Mediafax: Care au fost întrebările judecătorilor?

Avocați parterneri Lexters: Întrebările instanței au vizat, așa cum era de așteptat, puncte sensibile ale acestui litigiu – pe care părțile le-au clarificat în cele șase zile de audieri (eg. mecanismul de contractare la nivel european și particularitățile implementării acestuia).

De asemenea, au fost abordate aspecte privind impactul litigiilor de proprietate intelectuală dintre Pfizer și alți producători, precum și solicitări de clarificare către Pfizer dacă dozele pentru care se pretind aceste sume de bani au fost efectiv produse. Au mai fost varii întrebări, pentru că instanța să se clarifice și să înțeleagă în detaliu argumentele părților implicate. Nu am putea face o selecție a acestora pentru a nu riscă o interpretare parțială.

Reporter Mediafax: Cât mai obiectiv cu putință, care credeți că sunt șansele României să câștige și să nu plătească suma imputată (sau cel puțin nu toată)?

Avocați parteneri Lexters: România a formulat apărări atât pe aspecte procedurale, cât și pe fond. Circumstanțele factuale sunt puternice, și sperăm și judecătorii să poată evalua într-un mod echitabil aceste circumstanțe. Există o schimbare drastică în numărul de vaccinări, în numărul de îmbolnăviri, în numărul de doze distruse, nu doar în România ci și la nivelul întregii Uniuni Europene. De asemenea acest contract a fost semnat într-o perioadă de urgență fără precedent și ar trebui interpretat cu flexibilitate, ținând în cont condițiile epidemiologice și de piață care au evoluat rapid după aceea. Acestea sunt doar câteva dintre apărările României.

Evaluarea șanselor de câștig depinde de aprecierea instanței asupra argumentelor prezentate de ambele părți, de normele de drept, de contract, de circumstanțele aplicabile raporturilor juridice izvorâte din acesta. Ne menținem încrederea în temeinicia apărărilor formulate.

Reporter Mediafax: Cât va mai dura litigiul / când vom avea o decizie?

Avocați parteneri Lexters: Având în vedere miza financiară și complexitatea juridică a cauzei, ne putem aștepta la un prim verdict în câteva  luni, deși termenul exact depinde exclusiv de calendarul și volumul de muncă al judecătorilor. Cazul este unul complex. Judecătorul poate aprecia că ar mai fi nevoie și de alte probe, și poate redeschide dezbaterile pe problemele de drept pentru care nu au existat dezbateri, dacă va considera astfel.

Trebuie însă precizat că aceasta reprezintă etapa primei instanțe, în funcție de a cărei decizie preliminară sau finală se vor determina pașii ulteriori.

Reporter Mediafax: Care este legislația aplicabilă și care sunt căile de atac în cazul unei soluții nefavorabile?

Avocați parteneri Lexters: Contractul este guvernat de dreptul belgian,  de dreptul European, de tratate de comerț internațional. Procedura belgiană prevede posibilitatea părții care pierde în prima instanță să formuleze calea de atac a apelului și ulterior a recursului, în condițiile dreptului procedural civil belgian. Pentru o decizie care să aducă dreptate României, interpretarea tribunalului asupra cadrului normativ și contractual specific, ținând cont de circumstanțele specifice, factuale, este esențială.

Euro a înregistrat o scădere ușoară, ajungând la valoarea  5.0959 Lei.

Dolarul american a crescut, ajungând la valoarea de 4.2958 Lei.

În raport cu dolarul american, euro a înregistrat o scădere ceva mai mare. Un euro este estimat la 1.1863 dolari americani.

Prețul Aurului a scăzut și el, cu puțin peste 54 de lei. Luni, un gram de aur costând 644.9082 lei.

Cursul valutar rezultat din cotațiile de luni.

Cursurile pieţei valutare sunt calculate de BNR pe baza cotaţiilor practicate de societăţile bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.

BNR comunică în fiecare zi bancară. Acest curs este, de obicei, valabil pentru ziua următoare, implicit pentru toate tranzacțiile ce urmează a fi făcute în ziua următoare.