Organizația a lansat recent acest apel, în contextul în care punctele de control ale Gărzilor Revoluționare sunt atacate în timpul războiului cu Statele Unite și Israel, potrivit AP.

Amnesty International a mai declarat că martorii oculari și propria analiză a înregistrărilor video „arată copii-soldați desfășurați” la punctele de control și în patrule, unii înarmați cu arme, inclusiv puști de asalt de tip Kalașnikov.

„Întrucât atacurile americane și israeliene au lovit mii de locații (ale Gărzilor Islamice), inclusiv instalațiile Basij, în întreaga țară, inclusiv prin atacuri cu drone care vizează patrulele de securitate și punctele de control, desfășurarea copiilor soldați alături de personalul (Gărzilor Islamice) sau în instalațiile acestora îi expune unui risc grav de moarte și rănire”, a declarat Erika Guevara-Rosas de la Amnesty International.

Originar din Ștefănești, județul Argeș, Robert Avram face trecerea de la arbitraj către managementul sportiv, după o carieră de peste 20 de ani în fotbalul românesc.

În vârstă de 37 de ani, acesta revine practic acasă, fiind format la nivel de juniori la FC Argeș, sub îndrumarea profesorului Mihai Ianovschi, arată clubul piteștean.

Parcursul său în arbitraj a început în 2005, evoluând constant prin toate eșaloanele competiționale.

A promovat în Liga a 3-a în 2011, a ajuns în Liga a 2-a în 2013, iar în 2025 a debutat oficial în Superliga României, după ce încă din 2021 a condus meciuri la nivelul primei ligi.

În paralel, în ultimii patru ani, Robert Avram a făcut parte și din structurile de conducere ale Asociației Județene de Fotbal Argeș.

FC Argeș ocupă locul 5 în play-off-ul din Superliga. A acumulat 28 de puncte și se află la trei puncte de ultima poziție a podiumului provizoriu.

Ministrul Giancarlo Giorgetti a mai spus jurnaliștilor la Roma că guvernul a aprobat un decret prin care sunt alocate aproximativ 500 de milioane de euro pentru a prelungi până la 1 mai, de la 7 aprilie, reducerea accizelor la carburanți, în încercarea de a stabiliza prețurile, titrează Reuters.

„Este clar că, dacă situația nu se schimbă, discuțiile la nivel european vor fi inevitabile”, a spus Giorgetti, întrebat dacă Italia va cere UE să relaxeze regulile care limitează deficitul bugetar la 3% din producția națională.

„Am exprimat acest punct de vedere chiar de la începutul conflictului, l-am reiterat la reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro și îl voi susține în orice forum internațional la care voi participa”, a adăugat Giorgetti.

Declarațiile sale sugerează că Italia ar putea să nu reușească să reducă deficitul bugetar la 2,8% din produsul intern brut în acest an, de la 3,1% în 2025, așa cum era planificat, din cauza unei creșteri economice mai slabe decât se anticipase, pe fondul majorării prețurilor la energie.

UE a activat, între 2020 și 2023, o „clauză generală de derogare” pentru a suspenda regulile bugetare și a permite statelor membre să răspundă pandemiei de COVID-19, care a declanșat lockdown-uri și recesiuni economice în țările UE, precum și închiderea frontierelor Europei.

Clauza nu mai este în vigoare din 2024, iar Italia se află în prezent sub o procedură de infringement a UE pentru deficit excesiv. Această procedură reduce marja de manevră a statelor în materie de impozitare și cheltuieli publice.

„Problema duratei conflictului va avea, din păcate, consecințe atât asupra politicilor monetare, cât și asupra celor fiscale în țările afectate de aceste evoluții”, a declarat Giorgetti.

Membrul Consiliului guvernatorilor BCE, Fabio Panetta, a spus joi că tensiunile de pe piețele energetice reprezintă un motiv de îngrijorare din cauza potențialelor efecte asupra stabilității financiare.

Guvernul italian urmează să își actualizeze estimările privind bugetul și creșterea PIB pentru 2026 și anul următor, mai târziu în această lună.

Surse au declarat pentru Reuters că Roma ia în calcul reducerea estimării de creștere a PIB-ului pentru acest an la 0,5% sau 0,6%, de la prognoza actuală de 0,7%, precum și scăderea perspectivei pentru anul viitor la 0,7%, de la 0,8%.

Totuși, revizuiri negative mai semnificative nu pot fi excluse, având în vedere deteriorarea contextului internațional, au adăugat sursele.

Panetta a avertizat că schimbările în percepția investitorilor globali asupra riscului ar putea duce rapid la presiuni asupra obligațiunilor guvernamentale, în special în economiile puternic îndatorate, precum Italia.

Mihai Udroiu: „Curtea Constituțională a acționat în mod exclusiv ca un organ politic”

„Curtea Constituțională, în teoria dreptului constituțional, este un organism politico-jurisdicțional. În evaluarea mea de teoretician, în soluția dată cu privire la pensiile magistraților, Curtea Constituțională a acționat în mod exclusiv ca un organ politic, iar nu ca un organ jurisdicțional. Și de aici întrebarea mea este dacă vrem să construim o Curte Condițională puternică cred că, în primul rând, trebuie să conștientizăm. Că nu sunt dependenți de opiniile sau poziționările politice ale partidelor care îi propun pentru a fi desemnați la Curtea Constituțională și de asemenea să înțeleagă că în statutul constituțional, condiția pentru a fi desemnat la Curtea Constituțională de acces la Curtea Constituțională, este să fii un practician, o persoană cu experiență juridică remarcabilă.

Ori, dacă vă uitați la hotărârea și la prima hotărâre, în care apar surprinzător niște paragrafe neasumate de către majoritate. Iar în a doua soluție, să spui că nu e nicio problemă de constituționalitate după jurisprudență constantă…(…)

Când te așezi pe scaunul de judecător al Curții Constituționale, cred că componenta jurisdicțională trebuie să fie pregnantă, ceea ce n-am observat în deciziile acestea pe care mi le-ați enunțat dumneavoastră și în special în ceea ce privește statutul magistraților. (…) Cristian Deliorga – este un magistrat de carieră. Este un magistrat care n-am văzut să deraieze de la opiniile exprimate anterior în jurisprudență. (…) Cred că a vrut mai mult Guvernul decât președintele”.

Mihai Udroiu: „Impactul bugetar în ceea ce privește pensiile speciale este insignifiant. Miza a fost capturarea Justiției”

„Există pensii speciale în România, însă modalitatea în care au fost prezentate, ca fiind privilegii, ca fiind privilegii de castă, ca fiind privilegii neo-feudale. E total greșită. Impactul bugetar în ceea ce privește pensiile speciale este insignifiant. Există mai multe categorii de persoane care primesc pensii speciale în considerarea statutului. Pensia specială este atașată independenței și imparțialității justiției. Miza a fost ca să parafrazez un documentar Recorder, capturarea justiției. Capturarea Justiției de către cei care gândesc în momentul ăsta că o justiție independentă și o justiție în care activitatea se desfășoară, pe probe, pe baza dosarului, iar nu în spațiu mediatic, în telejustiție sau în justiția făcută de către site-uri sau ziare. Considerau că e un impediment în buna desfășurare a actului de Justiție prezența pe anumită funcție a unor procurori și prezența pe anumită funcție de conducere a unor judecători”.

UPDATE. Mihai Udroiu: „Am plecat de la Înalta Curte în contextul atacului sistematic împotriva Justiției”

„Am plecat de la Înalta Curte în contextul atacului sistematic împotriva Justiției, alegând să servesc și Justiția, dar și magistratul. dintr-o altă postură, din postura de avocat. Valorile mele nu s-au schimbat și de asemenea sprijinul pe care pot să-l acord magistraturii în realizarea actului de Justiție este similar. Am schimbat doar locul în sală. Avocatura îmi dă libertatea de a mă exprima. Magistratura este supusă unui atac sistematic și unei decredibilizări sistematice. Cred că e benefic ca noi, foștii magistrați, să putem să fim vocali în susținerea magistraturii și în susținerea ideilor în care trebuie să funcționeze o justiție coerentă în România”.

Știre inițială: „Cel mai periculos judecător sau avocat nu este cel care greșește, ci cel care știe legea și o aplică greșit”, spune fostul judecător ÎCCJ, Mihai Udroiu. Timp de trei decenii, Udroiu a fost judecător în penal. A plecat de la Tribunalul Bihor, s-a dus la Curtea de Apel Oradea ca, ulterior, să promoveze la cea mai importantă instanță din România: ÎCCJ.

A făcut parte din comisiile de elaborare a Noilor Coduri penale, dar – după promovarea la Curtea Supremă de Justiție – Mihai Udroiu a părăsit rapid magistratura și a ales avocatura.

Care sunt motivele pentru care judecătorii tineri pleacă din sistem, cum răspund ei la presiunile mediatice, este „acceptabil” ca un judecător să dea dovadă de „empatie”, trebuie separate carierele între judecători și procurori, există corupție în Justiție, care a fost scopul documentarului Recorder, este capturată Justiția din România, cum poate fi revigorată lupta anticorupție? La toate aceste întrebări și multe altele răspunde Mihai Udroiu, avocat, fost judecător ÎCCJ.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit într-un interviu exclusiv pentru G4Media despre cauzele problemelor grave de sănătate publică din România, cum ar fi rata ridicată a cancerului de col uterin, cazurile de rujeolă și situația mamelor minore.

În cadrul interviului a fost menționat faptul că disciplina educație pentru sănătate este opțională în România, iar aceasta depinde de acordul scris al părinților.

Întrebat dacă are „curajul” să susțină introducerea educației pentru sănătate în școli, ministrul a declarat că problema este mult mai complexă și nu poate fi redusă doar la sistemul educațional.

„Am curajul, dar aici nu e vorba de curaj, aici e vorba de a face lucrurile într-un mod responsabil și aplicabil. Nu, n-are legătură cu acest curaj. Da, educația este un element, dar nu e totul”, a declarat Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății a precizat că soluția privind această materie școlară nu ține exclusiv de Ministerul Sănătății și că există deja discuții cu Ministerul Educației despre tot acest demers.

„Este gândit așa. Modulul de educație pentru sănătate are mai multe componente”, a explicat el. „E adevărat. Știți dumneavoastră, eu momentan sunt ministrul Sănătății, nu al Educației.”

Rogobete a mai declarat însă că principala problemă din spatele ratei scăzute de vaccinare nu este lipsa orelor din școli, ci impactul dezinformării și a mișcărilor antivacciniste.

„În spatele ratei acesteia de vaccinare scăzută, pentru că părinții care nu-și vaccinează copiii nu sunt la școală. Deci nu asta este neapărat problema. Fenomenul antivaxerilor care circulă în social media la intensitate maximală și care, din păcate, încă nu este scăzut”, a spus ministrul.

Alexandru Rogobete a afirmat că soluția cea mai ideală privind tot acest subiect este comunicarea mai credibilă din partea specialiștilor din domeniul sănătății, nu a politicienilor.

„Deci avem nevoie de o informare mai completă, mai accelerată, mai vocală, profesioniști în sănătate, doctori și așa mai departe ar trebui să fie mai des pe la televizoare, să recomande ei, să recomande vaccinarea, nu eu sau politicienii”, a afirmat Rogobete.

„Eșecul campaniei de vaccinare din COVID, că tot vorbim de vaccinuri, se vede rezultatul când politicienii își beau cafeaua pe la tot felul de cârciumi pe unde erau filmați și recomandau vaccinarea COVID, că doar așa poți să bei cafeaua. Ăsta este efectul. În momentul în care cei de la guvernare s-au apucat să recomande vaccinarea COVID, automat că opoziția, în Parlament, politică, a utilizat, a speculat acest moment și a creat opoziție, creând astfel fenomenul de antivaccinare. Noi încă suntem acolo”, a declarat ministrul.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat joi că va permite militarilor să poarte arme personale în instalațiile militare, invocând al Doilea Amendament și recentele atacuri armate din bazele militare din întreaga țară, potrivit AP.

Într-un videoclip postat pe X, Hegseth a declarat că semnează un memoriu care va instrui comandanții bazelor să permită solicitările ca trupele să poarte arme de foc private „cu prezumția că acest lucru este necesar pentru protecția personală”.

Our military installations have been turned into gun-free zones—leaving our service members vulnerable and exposed.

That ends today. pic.twitter.com/IQ204YepZ0

— Secretary of War Pete Hegseth (@SecWar) April 2, 2026

El a spus că orice refuz al cererii unui membru al forțelor armate trebuie explicat în detaliu și în scris.

„Practic, bazele noastre din întreaga țară erau zone fără arme”, a spus Hegseth. „Dacă nu ești în antrenament sau nu ești polițist militar, nu puteai purta, nu puteai aduce propria armă de foc pentru protecția personală la post.”

Întrebări despre motivul pentru care militarii nu au avut acces la arme au apărut adesea în urma atacurilor armate din bazele militare ale țării . Astfel de atacuri armate au variat de la evenimente izolate între militari până la evenimente cu victime în masă, cum ar fi atacul armat comis de un psihiatru al armatei la Ford Hood din Texas în 2009, soldat cu 13 morți.

Hegseth a citat unele dintre evenimentele din videoclipul său, inclusiv un atac armat în care au fost răniți cinci soldați la Fort Stewart, Georgia, anul trecut. Oficialii au declarat că atacatorul, un sergent al armatei care lucra la bază, și-a folosit pistolul personal înainte de a fi reținut de colegii săi soldați și arestat.

„În aceste cazuri, minutele sunt o viață întreagă”, a spus Hegseth. „Iar membrii serviciului nostru au curajul și pregătirea necesare pentru a face ca acele minute prețioase și scurte să conteze.”

Armele personale supuse unui protocol strict

Politica Departamentului Apărării a interzis personalului militar să poarte arme personale în bază fără permisiunea unui comandant superior, cu un protocol strict privind modul în care trebuie depozitate armele de foc.

De obicei, personalul militar trebuie să își preia oficial armele din depozitul securizat pentru a merge în zonele de vânătoare sau la poligoanele de tragere din bază, apoi să își predea toate armele de foc imediat după utilizarea lor autorizată. Poliția militară este adesea singurul personal înarmat din bază, în afara poligoanelor de tragere, a zonelor de vânătoare sau în timpul antrenamentului, unde soldații își pot mânui armele de serviciu fără muniție.

„Conform legii, participanţii la trafic sunt obligaţi ca, la cererea poliţistului rutier, să înmâneze acestuia cartea de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente. Nereprezentarea acestora este calificată drept contravenție. Consider că această sancțiune a devenit învechită, în contextul digitalizării administrației publice și este disproporționată în raport cu scopul legitim urmărit de lege, acela de a proteja siguranța rutieră”, declară deputatul USR Alexandru Dimitriu.

Proiectul de lege propune modificarea și completarea Codului rutier astfel încât să se considere îndeplinită obligația de prezentare a documentelor „dacă datele aferente pot fi verificate de către polițistul rutier prin accesarea bazelor de date oficiale”.

Sancționarea șoferilor pentru lipsa documentelor fizice nu doar că nu reprezintă o încălcare reală a dreptului de a conduce și nu protejează siguranța rutieră, dar poate genera abuzuri și sancțiuni inutile.

În plus, obligația de a prezenta fizic documentele vine în contradicție cu tendința de digitalizare a administrației publice. Autoritățile publice trebuie să utilizeze mijloacele tehice aflate la dispoziție și să nu impună sarcini inutile cetățenilor.

Guvernul nu putea face mai mult în privința prețului carburanților în acest moment, pentru că trebuie să se încadreze în ținta de deficit, spune la RFI fostul premier Theodor Stolojan.

El afirmă că ar fi fost bine ca Guvernul să intervină cu măsuri care să vizeze categoriile vulnerabile de populație, dar crede că acest lucru nu e posibil.

„E o puzderie de mașini cu o capacitate cilindrică de peste 3.000 de centimetri cubi, nu cred că cei care dețin asemenea mașini au nevoie de mare ajutor”, spune Stolojan.

Guvernul a decis în criza prețurilor carburanților reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru. Executivul a hotărât de asemenea să nu mai permită decât o actualizare pe zi a preţurilor la pompă.

Theodor Stolojan spune că ar fi fost bine ca Guvernul să intervină cu măsuri privind carburanții care să vizeze categoriile vulnerabile de populație, însă precizează că acest lucru nu este deocamdată posibil.

„E o măsură care vine în sprijinul tuturor și asta e una din problemele României la ora actuală, că noi nu putem încă să acționăm la nivelul celor care realmente sunt cei mai loviți de asemenea viituri, ca să mă exprim așa, fenomene care apar, iată, crize care se declanșează”, afirmă fostul premier.

Fostul premier atrage atenția că „în orice oraș mare e o puzderie de mașini care au capacitate cilindrică peste 3.000 de centimetri cubi și eu nu cred că cei care dețin asemenea mașini au nevoie de mare ajutor de 30 de bani la acciză, dar sigur că avem milioane de alți conducători auto și transporturi auto, care se vor bucura de această reducere”.

Ministerul Afacerilor Externe din Thailanda a anunțat vineri, într-un comunicat, că rămășițe umane au fost găsite la bordul navei cu pavilion thailandez care a fost atacată în Strâmtoarea Ormuz luna trecută, scrie CNN.

Nava, denumită Mayuree Naree, se afla în tranzit în dimineața zilei de 11 martie, când a fost lovită în partea din spate. Impactul a provocat un incendiu puternic în sala motoarelor, ceea ce a dus la avarii și la pătrunderea apei în interior.

Potrivit informațiilor furnizate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, atacul a avut loc după ce nava ar fi ignorat avertismentele și ar fi încercat să treacă prin zonă fără autorizare.

După incident, Marina Omaneză a intervenit și a reușit să salveze 20 de membri ai echipajului, care au fost transportați în orașul Khasab. Ulterior, aceștia au ajuns în siguranță la Bangkok.

Cu toate acestea, trei marinari au fost declarați dispăruți.

Compania proprietară a navei, Precious Shipping PLC, a angajat o echipă specializată de căutare și salvare care a efectuat o inspecție a zonelor accesibile ale navei, care a fost avariată de incendii și inundată, a declarat vineri Ministerul de Externe al Thailandei.

„Echipa a găsit rămășițe umane în zona avariată de la bord, dar nu a putut verifica sau identifica aceste rămășițe”, se arată în comunicat. Familiile marinarilor dispăruți au fost anunțate, mai este menționat.

În minutul 40, Neymar a oferit o pasă pentru Thaciano, care a deschis scorul. Reușita a întrerupt o serie de șase meciuri fără gol pentru Thaciano.

Apoi, în minutul 82, Neymar a trimis o pasă în adâncime pentru Escobar, care a pătruns în careu și i-a pasat lui Moisés, care a marcat al doilea gol pentru Santos.

Atacantul brazilian a fost de șapte ori faultat pe parcursul partidei.

Succesul vine într-un moment important pentru Santos, care adunase un singur punct în ultimele patru etape.

Echipa a ajuns la 10 puncte și s-a distanțat la trei puncte de zona retrogradării, în timp ce Remo rămâne pe ultimul loc, cu șase puncte.

După mai multe dueluri dure și un contact cu un adversar, Neymar a protestat, fiind sancționat cu cartonaș galben de arbitrul Savio Pereira Sampaio.

În urma acestui avertisment, atacantul va rata următorul meci important, contra lui Flamengo.

După fluierul final, Neymar a criticat dur decizia arbitrului.

„Acest cartonaș este nedrept. Am primit o intrare periculoasă spre finalul meciului, inutilă. Nu a fost prima, ci a treia sau a patra. Am mers să protestez și am primit cartonaș galben. Savio este așa, s-a trezit ca «chico»… vrea să fie vedeta meciului, nu respectă jucătorii”, a spus el.

Declarația a generat controverse în Brazilia, în special din cauza expresiei folosite. În limbajul obișnuit din Brazilia, „de Chico” este o expresie figurată care indică stare de iritare sau comportament irascibil.

Neymar, care se află într-o perioadă de revenire după mai multe probleme medicale, încearcă să prindă lotul Braziliei pentru Campionatul Mondial. Atacantul nu a fost convocat la ultima acțiune a echipei conduse de Carlo Ancelotti.