Jacques Moretti urma să fie interogat pe 7 aprilie de către parchetul din Valais (Elveția) în cadrul anchetei privind incendiul de la Crans-Montana. Cu toate acestea, această a treia audiere a fost amânată pe termen nelimitat din motive medicale, potrivit Le Figaro. „Având în vedere certificatele medicale depuse, audierea programată pentru 7 aprilie 2026 în cazul lui Jacques Moretti este amânată pe termen nelimitat”, a declarat Béatrice Pilloud, procurorul general al cantonului Valais (vestul Elveției), într-un mesaj adresat părților implicate, o copie fiind obținută de AFP.

Conform documentelor medicale consultate de Le Figaro, Jacques Moretti suferă de depresie de la tragedia de la barul său, Le Constellation, situat în stațiunea de lux Crans-Montana. În dimineața zilei de 1 ianuarie, 41 de persoane au murit și alte 115 au fost rănite într-un incendiu devastator care a izbucnit în subsolul barului. Printre victime s-au numărat clienți – unii dintre ei foarte tineri – precum și membri ai personalului (chelneri, DJ și un agent de securitate).

Jacques Moretti, în vârstă de 49 de ani, „suferă de depresie reactivă în urma șocului posttraumatic suferit după incendiu și încarcerarea ulterioară”, a explicat medicul său într-un certificat datat 18 martie, în urma unei consultații din 13 martie. „Din acea zi, a descris dificultăți de a adormi și o stare de confuzie cu mai multe episoade de uitare”, a continuat medicul, care i-a prescris pacientului său medicamente antidepresive.

O audiere poate dura mai mult de 10 ore

Managerul barului ar fi slăbit 10 kilograme în trei luni: a trecut de la 87 kg în decembrie 2025 la 72 kg în martie 2026, conform unui alt certificat de la același medic din 31 martie. Această pierdere în greutate se explică printr- o „pierdere a poftei de mâncare” .

Confruntat cu acest diagnostic, medicul lui  Jacques Moretti  a concluzionat că „îi era dificil în starea sa actuală să fie supus unui interogatoriu”. Aceste audieri în fața procurorului și a zecilor de avocați ai părților civile durează în medie o zi întreagă, între orele 9:00 și 19:00, și se pot prelungi mai mult, în funcție de decizia procurorului.

Jacques Moretti, un cetățean francez care locuiește în Elveția de aproximativ zece ani, este principalul suspect în ancheta privind incendiul de la Constellation – alături de soția sa, Jessica, originară din Cannes, care se afla în bar în noaptea tragediei. Deocamdată, nu a fost comunicată nicio dată pentru un nou interogatoriu niciuneia dintre părți. Potrivit medicului lui Moretti, acesta nu poate „comenta acest lucru” și explică faptul că „așteaptă rezultatele tratamentului său”. Cei doi manageri au fost deja interogați de două ori de la începerea anchetei penale împotriva lor. Jacques Moretti a fost, de asemenea, plasat în arest preventiv  pe 9 ianuarie – în urma interogatoriului inițial – și apoi eliberat pe 23 ianuarie, după plata unei cauțiuni de 200.000 de franci elvețieni. El și soția sa au fost ulterior supuși unor „măsuri coercitive”.

Alte persoane au fost puse sub acuzare

Pe lângă soții Moretti, alte persoane – reprezentanți ai municipalității Crans-Montana – au fost puse sub acuzare de către parchetul din Valais. Printre acestea se numără șeful serviciului de securitate și predecesorul său, un fost consilier municipal responsabil cu securitatea, precum și actuali sau foști funcționari ai securității din Crans-Montana. Actualul primar,  Nicolas Féraud , este, de asemenea, anchetat și va fi interogat pe 13 aprilie.

Comisia Tehnică, condusă de directorul tehnic Mihai Stoichiță, a analizat situația echipei naționale și a stabilit mai multe opțiuni pentru postul rămas vacant după încheierea mandatului lui Mircea Lucescu. Printre acestea, Gheorghe Hagi a fost susținut în unanimitate de membrii comisiei, potrivit unui comunicat al Federației Române de Fotbal.

Un alt tehnician nominalizat de forul național este Edward Iordănescu.

Propunerile urmează să fie înaintate Comitetului Executiv al FRF, care se va reuni miercuri, 8 aprilie, pentru a decide cu cine vor fi demarate negocierile pentru preluarea conducerii tehnice a naționalei.

Decizia finală va aparține Comitetului Executiv. Ulterior președintele FRF va primi mandatul pentru a negocia cu candidatul ales.

Anunțul oficial privind noul selecționer al României va fi făcut după finalizarea tuturor formalităților contractuale.

„Federația Silva este deranjată că își vor pierde funcțiile de conducere oameni care au tratat regia ca pe propria moșie”, spune Buzoianu, după ce Federația a contestat în instanță Hotărârea de Guvern privind reorganizarea Romsilva.

„Șoc. Ne surprinde că un proces ultra-dezbătut un an de zile, transparent, în care se pierd funcții de conducere de oameni care au tratat ca pe moșie proprie instituția…e contestat de cei care pierd acele funcții. Ce spune Hotărârea de Guvern? Reorganizare, tăiere de posturi de conducere inutile, concursuri pentru posturile de conducere vacante, contracte de mandat semnate și criterii de performanță stabilite clar”, arată ministrul.

De celalată parte, Buzoianu arată ce cere Federația Silva: „Să se suspende orice concurs. Doamne ferește să fie date concursuri. Doamne ferește să fie puse criterii de performanță. A, și toate acestea, cu tăcerea conducerii Romsilva care ne transmite oficial, sub semnătura directorului general Jean Vișan că nu prea e interesat de susținerea în instanță a reorganizării, pe care, de altfel, și-a și asumat-o”.

Eu zic atât: vom merge în instanță și vom argumenta decența și legalitatea. Nu ne lăsăm în fața disperării a conducerii Romsilva care crede că îi va mai merge mulți ani de zile cu incompetența și corupția”, avertizează Diana Buzoianu.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a reacționat după ce a fost numit noul director general al Romsilva după decizia luată de Consiliul de Administrație.

Diana Buzoianu a declarat că nu are încredere că schimbările necesare vor avea loc și avertizează că procesul de reformă se va întinde pe o perioadă lungă de timp.

Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Buzoianu a explicat că a evitat orice comentariu pe durata selecției pentru a nu influența procedura. După finalizarea concursului, ea a ieșit în față cu o poziție.

Potrivit FRH, Eva Kerekes (CS Gloria Bistrița) a părăsit lotul din motive medicale și nu va putea evolua. În locul ei, selecționerul Ovidiu Mihăilă a convocat-o pe Gabriela Dumitrașcu (CSM Corona Brașov).

Naționala României se reunește duminică pentru ultimele două meciuri din faza grupelor competiției EHF Euro Cup.

România va întâlni miercuri, 8 aprilie, de la ora 19:00, Norvegia, la București. Apoi, „tricolorele” vor evolua împotriva Poloniei, în deplasare, duminică, 12 aprilie, la Radom, de la ora 19:00.

Echipa României ocupă în prezent locul al doilea în grupă, cu un bilanț de trei victorii și o înfrângere. Se află, astfel, la un pas de calificarea la Final Four-ul EHF Euro Cup, programat la finalul lunii septembrie.

Competiția are caracter amical, participând echipele deja calificate la turneul final al Campionatului European 2026, la care România este co-organizatoare.

Întrecerea se desfășoară în paralel cu preliminariile pentru competiția continentală.

Lotul naționalei feminine a României pentru meciurile cu Norvegia și Polonia:

Bianca Bazaliu (Gloria Bistrița)
Alisia Boiciuc (CSM Corona Brașov)
Yaroslava Burlachenko (Gloria Bistrița)
Diana Ciucă (Rapid București)
Bianca Curmenț (CSM Corona Brașov)
Asma Elghaoui (SCM Râmnicu Vâlcea)
Alicia Gogîrlă (SCM Craiova)
Sorina Grozav (CSM Corona Brașov)
Gabriela Dumitrașcu (CSM Corona Brașov) – convocată în locul Evei Kerekes
Cristina Laslo (Gloria Bistrița)
Lorena Ostase (Gloria Bistrița)
Beatrice Raicea (Dunărea Brăila)
Elena Roșu (Dunărea Brăila)
Sonia Seraficeanu (Gloria Bistrița)
Ștefania Stoica (Gloria Bistrița)
Alexandra Szoke (CSM București)

Naționala este coordonată de selecționerul Ovidiu Mihăilă, ajutat de Iulia Curea (antrenor secund) și Daniel Apostu (antrenor cu portarii).

Guvernul nu are nici o altă șansă decât să meargă înainte cu Ilie Bolojan ca prim-ministru, spune, la RFI, fostul premier Theodor Stolojan. Acesta speră că PSD nu va rupe coaliția în urma consultării interne din 20 aprilie.

Theodor Stolojan analizează criza politică iminentă din coaliție.

„Ca să mă exprim pe românește, asta ne mai lipsește, ca în perioada următoare să intrăm într-o situație din asta de instabilitate politică. Politică, politică, guvernamentală și capacitatea Guvernului de a lua deciziile necesare”, potrivit premierului.

Fostul prim-ministru subliniază că „premierul Bolojan ne-a spus foarte limpede într-o conferință de presă că în lunile care urmează până la sfârșitul lui august, România are de depus două cereri de plată pentru fondurile europene din PNRR, care se termină la sfârșitul lui august, două cereri care însumate înseamnă peste opt miliarde de euro. Imaginați-vă ce înseamnă. Și sigur că între timp trebuie realizate și proiectele și reformele, jaloanele acelea pe care trebuie să le aprobăm, pentru a putea depune aceste cereri de plată”.

În opinia sa, „noi nu avem nici o altă șansă decât să mergem înainte cu premierul Bolojan, care știe ce are de făcut și sigur, va fi în mâna Parlamentului, dacă Parlamentul va susține în continuare măsurile pe care premierul Ilie Bolojan e obligat să le ia, dacă vrem ca România să mai fie o țară credibilă pe piețele financiare naționale și internaționale”.

Un atac masiv cu drone și rachete rusești este în desfășurare în regiunea Kiev, a avertizat vineri șeful administrației militare regionale, Mykola Kalachnyk. Acesta marchează cel mai recent episod al unui atac pe timp de zi împotriva Ucrainei, care este de obicei vizat noaptea, relatează Le Figaro.

Rusia a lansat miercuri peste 360 ​​de drone împotriva Ucrainei în plină zi. Pe 24 martie, a lansat unul dintre cele mai mari atacuri în plină zi împotriva Ucrainei de la începutul războiului în februarie 2022, cu peste 400 de drone,.

Rusia a respins săptămâna aceasta propunerea de armistițiu de Paște, înaintată de liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Întâlnirile din ultimele luni dintre Statele Unite, Ucraina și Rusia nu au dat rezultate tangibile în direcția încheierii celui mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.

Cu toate acestea, Kievul solicită reluarea discuțiilor, în timp ce atenția Washingtonului este acum concentrată asupra războiului din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie.

Proiectul legislativ a fost adoptat în ședința de miercuri a Senatului, cu 64 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 2 abțineri, urmând să fie dezbătut în Camera Deputaților, forul decizional.

Noile reglementări introduc măsuri precum supravegherea video extinsă pe stadioane, sancțiuni mai dure pentru suporteri, restricții privind consumul de alcool și limitarea utilizării materialelor pirotehnice. Consumul de băuturi alcoolice ar urma să fie permis în zone speciale, fără acces în tribune.

Șase cluburi din Superliga de fotbal au reacționat după decizie

Oțelul Galați, Farul Constanța, Universitatea Craiova, Dinamo București, Universitatea Cluj și Petrolul Ploiești au acuzat, prin comunicate oficiale, lipsa consultării și efectele negative asupra suporterilor și organizării meciurilor.

Cluburile susțin că forma actuală a proiectului este dezechilibrată și departe de standardele europene. Acestea avertizează că măsurile propuse ar putea afecta atmosfera din tribune și ar îndepărta publicul de pe stadioane.

Cluburile fac apel la autorități să reanalizeze modificările și să inițieze consultări reale cu toate părțile implicate. Ele subliniază că sunt dispuse să contribuie la elaborarea unei legislații echilibrate, care să asigure atât siguranța, cât și menținerea spiritului autentic al fotbalului.

„Farul Constanța a urmărit cu deosebit interes modificarea Legii 4, prin care ar trebui ca fiecare eveniment sportiv să se transforme într-un moment pe care fiecare suporter să îl aștepte cu și mai mult interes. […] Am constatat, din păcate, că forma finală a acestei legi […] nu aduce sub nicio formă beneficii, ci doar alte constrângeri”, a transmis clubul Farul Constanța.

Reprezentanții clubului au subliniat că nu au fost consultați în procesul legislativ și au avertizat că noile reguli pot adânci diferențele față de campionatele europene de top.

La rândul său, Universitatea Craiova a criticat dur proiectul, considerându-l dezechilibrat și dificil de aplicat:

„Analiza prevederilor incluse în proiect evidențiază o serie de măsuri care […] generează dificultăți operaționale semnificative, costuri suplimentare și riscuri sporite atât pentru organizatori, cât și pentru suporteri. Practic, prin aceste modificări aberante, legiuitorul nu face altceva decât să alunge suporterii din tribune”, spun reprezentanții clubului din Craiova.

Dinamo București a atras atenția asupra necesității unui cadru legislativ clar și previzibil

„Orice cadru legal care limitează exercitarea unor drepturi […] trebuie să fie clar, previzibil și lipsit de ambiguități. Sportul înseamnă performanță și fair-play, dar și suporteri”, se arată în comunicatul Dinamo.

Critici similare au venit și din partea celor de la U Cluj, care consideră legea „anti-fotbal”: „Modificările aduse Legii […] reprezintă […] o transformare a evenimentului sportiv dintr-un spectacol social într-un exercițiu de supraveghere și birocrație”.

De asemenea, Oțelul Galați a transmis că noile prevederi „nu aduc beneficii reale nici suporterilor, nici spectacolului sportiv”.

Totodată, FC Petrolul Ploiești a avertizat asupra „constrângerilor, costurilor suplimentare și riscurilor crescute” generate de lege.

Ministrul Giancarlo Giorgetti a mai spus jurnaliștilor la Roma că guvernul a aprobat un decret prin care sunt alocate aproximativ 500 de milioane de euro pentru a prelungi până la 1 mai, de la 7 aprilie, reducerea accizelor la carburanți, în încercarea de a stabiliza prețurile, titrează Reuters.

„Este clar că, dacă situația nu se schimbă, discuțiile la nivel european vor fi inevitabile”, a spus Giorgetti, întrebat dacă Italia va cere UE să relaxeze regulile care limitează deficitul bugetar la 3% din producția națională.

„Am exprimat acest punct de vedere chiar de la începutul conflictului, l-am reiterat la reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro și îl voi susține în orice forum internațional la care voi participa”, a adăugat Giorgetti.

Declarațiile sale sugerează că Italia ar putea să nu reușească să reducă deficitul bugetar la 2,8% din produsul intern brut în acest an, de la 3,1% în 2025, așa cum era planificat, din cauza unei creșteri economice mai slabe decât se anticipase, pe fondul majorării prețurilor la energie.

UE a activat, între 2020 și 2023, o „clauză generală de derogare” pentru a suspenda regulile bugetare și a permite statelor membre să răspundă pandemiei de COVID-19, care a declanșat lockdown-uri și recesiuni economice în țările UE, precum și închiderea frontierelor Europei.

Clauza nu mai este în vigoare din 2024, iar Italia se află în prezent sub o procedură de infringement a UE pentru deficit excesiv. Această procedură reduce marja de manevră a statelor în materie de impozitare și cheltuieli publice.

„Problema duratei conflictului va avea, din păcate, consecințe atât asupra politicilor monetare, cât și asupra celor fiscale în țările afectate de aceste evoluții”, a declarat Giorgetti.

Membrul Consiliului guvernatorilor BCE, Fabio Panetta, a spus joi că tensiunile de pe piețele energetice reprezintă un motiv de îngrijorare din cauza potențialelor efecte asupra stabilității financiare.

Guvernul italian urmează să își actualizeze estimările privind bugetul și creșterea PIB pentru 2026 și anul următor, mai târziu în această lună.

Surse au declarat pentru Reuters că Roma ia în calcul reducerea estimării de creștere a PIB-ului pentru acest an la 0,5% sau 0,6%, de la prognoza actuală de 0,7%, precum și scăderea perspectivei pentru anul viitor la 0,7%, de la 0,8%.

Totuși, revizuiri negative mai semnificative nu pot fi excluse, având în vedere deteriorarea contextului internațional, au adăugat sursele.

Panetta a avertizat că schimbările în percepția investitorilor globali asupra riscului ar putea duce rapid la presiuni asupra obligațiunilor guvernamentale, în special în economiile puternic îndatorate, precum Italia.

Mihai Udroiu: „Curtea Constituțională a acționat în mod exclusiv ca un organ politic”

„Curtea Constituțională, în teoria dreptului constituțional, este un organism politico-jurisdicțional. În evaluarea mea de teoretician, în soluția dată cu privire la pensiile magistraților, Curtea Constituțională a acționat în mod exclusiv ca un organ politic, iar nu ca un organ jurisdicțional. Și de aici întrebarea mea este dacă vrem să construim o Curte Condițională puternică cred că, în primul rând, trebuie să conștientizăm. Că nu sunt dependenți de opiniile sau poziționările politice ale partidelor care îi propun pentru a fi desemnați la Curtea Constituțională și de asemenea să înțeleagă că în statutul constituțional, condiția pentru a fi desemnat la Curtea Constituțională de acces la Curtea Constituțională, este să fii un practician, o persoană cu experiență juridică remarcabilă.

Ori, dacă vă uitați la hotărârea și la prima hotărâre, în care apar surprinzător niște paragrafe neasumate de către majoritate. Iar în a doua soluție, să spui că nu e nicio problemă de constituționalitate după jurisprudență constantă…(…)

Când te așezi pe scaunul de judecător al Curții Constituționale, cred că componenta jurisdicțională trebuie să fie pregnantă, ceea ce n-am observat în deciziile acestea pe care mi le-ați enunțat dumneavoastră și în special în ceea ce privește statutul magistraților. (…) Cristian Deliorga – este un magistrat de carieră. Este un magistrat care n-am văzut să deraieze de la opiniile exprimate anterior în jurisprudență. (…) Cred că a vrut mai mult Guvernul decât președintele”.

Mihai Udroiu: „Impactul bugetar în ceea ce privește pensiile speciale este insignifiant. Miza a fost capturarea Justiției”

„Există pensii speciale în România, însă modalitatea în care au fost prezentate, ca fiind privilegii, ca fiind privilegii de castă, ca fiind privilegii neo-feudale. E total greșită. Impactul bugetar în ceea ce privește pensiile speciale este insignifiant. Există mai multe categorii de persoane care primesc pensii speciale în considerarea statutului. Pensia specială este atașată independenței și imparțialității justiției. Miza a fost ca să parafrazez un documentar Recorder, capturarea justiției. Capturarea Justiției de către cei care gândesc în momentul ăsta că o justiție independentă și o justiție în care activitatea se desfășoară, pe probe, pe baza dosarului, iar nu în spațiu mediatic, în telejustiție sau în justiția făcută de către site-uri sau ziare. Considerau că e un impediment în buna desfășurare a actului de Justiție prezența pe anumită funcție a unor procurori și prezența pe anumită funcție de conducere a unor judecători”.

UPDATE. Mihai Udroiu: „Am plecat de la Înalta Curte în contextul atacului sistematic împotriva Justiției”

„Am plecat de la Înalta Curte în contextul atacului sistematic împotriva Justiției, alegând să servesc și Justiția, dar și magistratul. dintr-o altă postură, din postura de avocat. Valorile mele nu s-au schimbat și de asemenea sprijinul pe care pot să-l acord magistraturii în realizarea actului de Justiție este similar. Am schimbat doar locul în sală. Avocatura îmi dă libertatea de a mă exprima. Magistratura este supusă unui atac sistematic și unei decredibilizări sistematice. Cred că e benefic ca noi, foștii magistrați, să putem să fim vocali în susținerea magistraturii și în susținerea ideilor în care trebuie să funcționeze o justiție coerentă în România”.

Știre inițială: „Cel mai periculos judecător sau avocat nu este cel care greșește, ci cel care știe legea și o aplică greșit”, spune fostul judecător ÎCCJ, Mihai Udroiu. Timp de trei decenii, Udroiu a fost judecător în penal. A plecat de la Tribunalul Bihor, s-a dus la Curtea de Apel Oradea ca, ulterior, să promoveze la cea mai importantă instanță din România: ÎCCJ.

A făcut parte din comisiile de elaborare a Noilor Coduri penale, dar – după promovarea la Curtea Supremă de Justiție – Mihai Udroiu a părăsit rapid magistratura și a ales avocatura.

Care sunt motivele pentru care judecătorii tineri pleacă din sistem, cum răspund ei la presiunile mediatice, este „acceptabil” ca un judecător să dea dovadă de „empatie”, trebuie separate carierele între judecători și procurori, există corupție în Justiție, care a fost scopul documentarului Recorder, este capturată Justiția din România, cum poate fi revigorată lupta anticorupție? La toate aceste întrebări și multe altele răspunde Mihai Udroiu, avocat, fost judecător ÎCCJ.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit într-un interviu exclusiv pentru G4Media despre cauzele problemelor grave de sănătate publică din România, cum ar fi rata ridicată a cancerului de col uterin, cazurile de rujeolă și situația mamelor minore.

În cadrul interviului a fost menționat faptul că disciplina educație pentru sănătate este opțională în România, iar aceasta depinde de acordul scris al părinților.

Întrebat dacă are „curajul” să susțină introducerea educației pentru sănătate în școli, ministrul a declarat că problema este mult mai complexă și nu poate fi redusă doar la sistemul educațional.

„Am curajul, dar aici nu e vorba de curaj, aici e vorba de a face lucrurile într-un mod responsabil și aplicabil. Nu, n-are legătură cu acest curaj. Da, educația este un element, dar nu e totul”, a declarat Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății a precizat că soluția privind această materie școlară nu ține exclusiv de Ministerul Sănătății și că există deja discuții cu Ministerul Educației despre tot acest demers.

„Este gândit așa. Modulul de educație pentru sănătate are mai multe componente”, a explicat el. „E adevărat. Știți dumneavoastră, eu momentan sunt ministrul Sănătății, nu al Educației.”

Rogobete a mai declarat însă că principala problemă din spatele ratei scăzute de vaccinare nu este lipsa orelor din școli, ci impactul dezinformării și a mișcărilor antivacciniste.

„În spatele ratei acesteia de vaccinare scăzută, pentru că părinții care nu-și vaccinează copiii nu sunt la școală. Deci nu asta este neapărat problema. Fenomenul antivaxerilor care circulă în social media la intensitate maximală și care, din păcate, încă nu este scăzut”, a spus ministrul.

Alexandru Rogobete a afirmat că soluția cea mai ideală privind tot acest subiect este comunicarea mai credibilă din partea specialiștilor din domeniul sănătății, nu a politicienilor.

„Deci avem nevoie de o informare mai completă, mai accelerată, mai vocală, profesioniști în sănătate, doctori și așa mai departe ar trebui să fie mai des pe la televizoare, să recomande ei, să recomande vaccinarea, nu eu sau politicienii”, a afirmat Rogobete.

„Eșecul campaniei de vaccinare din COVID, că tot vorbim de vaccinuri, se vede rezultatul când politicienii își beau cafeaua pe la tot felul de cârciumi pe unde erau filmați și recomandau vaccinarea COVID, că doar așa poți să bei cafeaua. Ăsta este efectul. În momentul în care cei de la guvernare s-au apucat să recomande vaccinarea COVID, automat că opoziția, în Parlament, politică, a utilizat, a speculat acest moment și a creat opoziție, creând astfel fenomenul de antivaccinare. Noi încă suntem acolo”, a declarat ministrul.