Declarațiile au fost făcute într-un podcast relansat luni, moderat de un fost oficial FBI devenit comentator politic apropiat liderului american. Donald Trump a reluat și acuzații privind o presupusă fraudă la alegerile din 2020, care nu au fost confirmate de instanțe sau de autoritățile electorale din SUA.

Trump a menționat, de asemenea, că republicanii ar trebui „să preia organizarea alegerilor în cel puțin 15 locuri”. Potrivit Politico, el a susținut că scrutinul nu este corect organizat. „Republicanii ar trebui să naționalizeze votul”, a adăugat liderul SUA.

În Statele Unite, alegerile sunt organizate de autoritățile fiecărui stat. Prin „naționalizarea” votului, Trump sugerează ca organizarea alegerilor să fie preluată la nivel federal, de guvernul de la Washington.

Rezultatele alegerilor, confirmate oficial

Președintele SUA a spus din nou că a câștigat alegerile din 2020 „la scor”, susținând că ar fi existat voturi ilegale, însă nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmații. El a făcut referire și la o descindere recentă a FBI într-un birou electoral din comitatul Fulton, statul Georgia, sugerând că „vor apărea lucruri interesante”.

În realitate, zeci de procese intentate după alegerile din 2020 nu au condus la descoperirea unor fraude electorale pe scară largă. În Georgia, atât un audit oficial, cât și o renumărare a voturilor cerută chiar de echipa lui Trump au confirmat victoria lui Joe Biden.

Presiuni pentru schimbarea regulilor electorale

În ultimele luni, Trump și-a intensificat atacurile la adresa rezultatelor alegerilor din 2020. În ianuarie, el a afirmat că mai multe persoane vor fi cercetate penal pentru modul în care au fost organizate alegerile. În paralel, Departamentul Justiției a intentat procese împotriva a aproximativ douăzeci de state, solicitând acces la listele de alegători.

Trump a promis, în 2025, că va semna un ordin pentru a schimba regulile alegerilor, susținând că astfel va aduce „corectitudine” scrutinului din 2026. Până în prezent, un astfel de ordin nu a fost semnat, iar administrația de la Washington nu a explicat cum ar putea fi pusă în aplicare o asemenea măsură fără a încălca Constituția.

Un alt ordin executiv, semnat anul trecut și care viza modificarea regulilor de înregistrare a alegătorilor și a votului prin corespondență, a fost blocat în mare parte de instanțele federale.

La nivelul Uniunii Europene, 9,2% din populație nu a reușit să își mențină locuința suficient de caldă în 2024. Situația s-a îmbunătățit față de anul precedent, când proporția persoanelor aflate în această situație a fost mai ridicată, potrivit datelor publicate de Eurostat.

În România, 10,8% din populație s-a confruntat cu dificultăți în a-și încălzi adecvat locuința în 2024. Deși nivelul rămâne peste media UE, datele indică o ameliorare față de 2023, când procentul era de 12,5%.

Între extremele UE

Comparativ cu alte state membre, România se află într-o poziție intermediară. Situația este mai bună decât în țările cele mai afectate de sărăcia energetică, unde proporția persoanelor care nu își pot încălzi locuința ajunge la 19% în Grecia, 18% în Lituania și 17,5% în Spania, ceea ce înseamnă că aproape una din cinci persoane se confruntă cu această problemă.

România, mai afectată decât Europa Centrală

În același timp, situația din România este mai dificilă decât în numeroase state din Europa Centrală și de Nord. În Germania, 6,3% din populație se confruntă cu această problemă, în Ungaria 6%, în Cehia 4,9%, iar în Polonia 3,3%. La polul opus în Uniunea Europeană se află Finlanda, unde doar 2,7% din populație declară că nu își poate încălzi adecvat locuința.

Datele arată diferențe și între marile economii europene. În Franța, 11,8% din populație se confruntă cu dificultăți în a-și încălzi locuința, un procent ușor mai mare decât în România. În Italia, 8,6% dintre oameni se află în aceeași situație, iar în Slovacia 8,3%, ambele țări având valori sub nivelul României, dar peste media Uniunii Europene.

Nordul mai protejat, Sudul mai expus

Fenomenul este influențat de nivelul veniturilor, de costurile energiei, eficiența energetică a locuințelor și de condițiile climatice.

Țările din Europa de Nord, unde locuințele sunt mai bine izolate și sistemele de sprijin sunt mai extinse, înregistrează cele mai scăzute valori. În schimb, în state din sudul și estul Europei, inclusiv România, proporția populației afectate rămâne mai ridicată, în principal din cauza veniturilor mai mici și a clădirilor mai puțin eficiente din punct de vedere energetic.

Început pe 26 octombrie 2025, la Fort Worth, în Texas, marșul se desfășoară pe un traseu de aproximativ 3.700 de kilometri, având drept destinație Washington, D.C.
Luni, călugării au ajuns la Richmond, în Virginia, împlinind 100 de zile consecutive de mers, după ce au traversat, pas cu pas, opt state din sudul și estul Statelor Unite: Texas, Louisiana, Mississippi, Alabama, Georgia, Carolina de Sud, Carolina de Nord și Virginia.

Ei au parcurs zilnic peste 35 de kilometri, în tăcere sau rugăciune, cu opriri pentru masă, întâlniri cu oamenii care îi așteptau și înnoptare în comunitățile pe care le traversau.
Organizatorii au descris marșul drept un demers non-politic, conceput ca un pelerinaj spiritual dedicat păcii, compasiunii și reflecției, oferit ca răspuns spiritual la conflictele armate din lume, între care este menționat constant și războiul din Ucraina.

Așteptați în toate comunitățile

De-a lungul celor 100 de zile, marșul a atras constant oameni care au ieșit din case pentru a-i vedea pe călugări, care trăiesc, de regulă, retrași, departe de viața publică. Mulți dintre ei au venit din alte localități, unii de la zeci de kilometri distanță. Oamenii i-au așteptat pe marginea drumului cu flori, sticle de apă și pachete cu mâncare, iar unii li s-au alăturat pentru porțiuni scurte de drum.

În multe localități, părinți și bunici și-au adus copiii pentru binecuvântări. De asemenea, bolnavi însoțiți de aparținători au venit special pentru a-i întâmpina. Călugării s-au oprit de fiecare dată, au stat lângă oameni, au meditat, s-au rugat și le-au dăruit brățări simbolice, realizate de ei.

Sprijin constant din partea autorităților

Pe întregul traseu, marșul a beneficiat de sprijin constant din partea autorităților americane locale. Poliția, serviciile de urgență și echipele medicale au asigurat escorta, siguranța și coordonarea traficului în numeroase orașe și comunități.

În orașe importante, inclusiv la Capitoliul statului Carolina de Nord, în Raleigh, au fost organizate adunări publice pentru pace, la care au participat mii de oameni. De-a lungul marșului, călugării au primit și insigne onorifice din partea unor reprezentanți ai forțelor de ordine, ai serviciilor de intervenție și ai administrațiilor locale, ca gest simbolic de respect și susținere pentru caracterul pașnic al inițiativei.

Încercări pe traseu

Drumul nu a fost lipsit de momente dificile. La scurt timp după plecarea din Texas, un accident rutier a dus la rănirea gravă a unor participanți, iar marșul a fost oprit temporar. Unul dintre călugări a suferit răni atât de severe încât i-a fost amputat un picior.

Grupul a parcurs traseul în condiții meteo dificile, inclusiv frig și ploi abundente. O parte dintre călugări au mers desculți pe cea mai mare parte a drumului, până când gheața și zăpada i-au obligat să poarte încălțăminte.

Aloka, câinele pelerinajului

Un simbol al marșului este Aloka, un câine adoptat de comunitatea de călugări, care i-a însoțit pe acest drum. Aloka a mers alături de ei în frig, ploaie și pe distanțe lungi, zi de zi, devenind rapid un reper pentru oamenii întâlniți pe traseu, care îl recunoșteau și îl așteptau cu hrană și apă.

În timpul pelerinajului, Aloka a suferit o accidentare și a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind separat temporar de grup. Organizatorii au anunțat atunci că prioritatea a fost recuperarea lui, iar marșul a continuat fără el o perioadă. După însănătoșire, Aloka a fost readus lângă călugări și continuă să le fie alături, devenind parte din ritmul zilnic al drumului.

Drumul continuă

Ajunși în Virginia, călugării se află acum în ultima parte a traseului. Potrivit programului anunțat de organizatori, sosirea în Washington este urmată de mai multe evenimente dedicate păcii, programate în zilele de 10 și 11 februarie 2026.

Mesajul transmis a fost același pe tot parcursul marșului și este reluat la fiecare oprire: „Fie ca toate ființele să fie bine, fericite și în pace”.

În anul 2024, Ministerul Agriculturii a decis suspendarea permanentă a acțiunilor sistemului antigrindină în mai multe zone, inclusiv în județul Prahova. Mecanismul este utilizat pentru diminuarea riscului de grindină și are rolul de a proteja culturile agricole împotriva fenomenelor meteo extreme.

Ministrul Florin Barbu a explicat atunci că decizia a fost luată la solicitarea fermierilor din Prahova, Buzău și Vrancea, care au susținut că, în perioadele când sistemul antigrindină era activ, ploaia părea redusă, motiv pentru care au cerut oprirea acestuia.

Ordinul, declarat ilegal

Producătorii de vin, reuniți în Asociația Dealu Mare-Tohani, au atacat ordinul în instanță, care a admis acțiunea și a dispus anularea actului normativ. Reprezentanții viticultorilor susțin că actul normativ a fost declarat ilegal și „a provocat daune incomensurabile comunităților și afacerilor din regiunea Dealu Mare și nu numai”.

„În acest moment, ordinul a fost declarat ilegal de către instanțele judecătorești și a fost anulat”, au transmis reprezentanții Asociației, citați de Agrointeligența.

Argumente științifice în sprijinul viticultorilor

În cadrul procesului, poziția viticultorilor a fost susținută nu doar de specialiști din domeniul combaterii grindinei, ci și de cercetători. Potrivit asociației, „victoria în instanță a fost obținută și cu ajutorul cercetării. În opoziție cu acest ordin s-au plasat nu doar specialiștii Autorității de resort antigrindină, ci și cercetători ai Academiei de Științe Agricole și Silvice și ai Institutului pentru Protecția Plantelor”.

Fermieri afectați, fără despăgubiri

Reprezentanții sectorului viticol spun însă că hotărârea instanței vine prea târziu pentru o parte dintre fermele afectate: „Este prea târziu pentru gospodăriile și fermele care au fost lovite de grindină în 2025 și a căror dezdăunare probabil nu va fi făcută niciodată”. Aceștia dau ca exemplu chiar cazul uneia dintre entitățile care au susținut ordinul contestat: „Oltina, societatea lui Cosmin Olteanu, un apropiat al ministrului Barbu, a intrat între timp în reorganizare judiciară”.

De ce numai Prahova?

Viticultorii susțin că sistemul antigrindină funcționează în zonă de zeci de ani și că și-a dovedit eficiența. Potrivit Asociației Dealu Mare-Tohani, mecanismul este utilizat în diferite forme încă din anii ’60. Ulterior, „acesta a fost reorganizat în forma actuală, inițial ca structură-pilot în Prahova, pentru ca apoi, urmare a rezultatelor foarte bune pe care le-a avut, să se extindă la nivel național”.

Aceștia susțin că, în practică, suspendarea a afectat funcțional doar sistemul din Prahova, singurul complet omologat și operațional. „Nu cunoaștem motivul real pentru care ministrul Florin Barbu a ales să suspende sistemul antigrindină în Prahova, și doar în Prahova, în condițiile în care acesta este singurul sistem omologat din țară, fiind în plus certificat la nivelul Uniunii Europene și al României”, au transmis reprezentanții producătorilor prahoveni.

Decizii pe baze științifice

Pentru a evita pierderi economice semnificative, viticultorii solicită autorităților ca, pe viitor, „deciziile administrative cu impact major asupra agriculturii să fie fundamentate pe argumente științifice”.

Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Descoperite în 1961 într-un sit neolitic din satul Tărtăria, județul Alba, tăblițele au fost incluse de atunci în patrimoniul muzeului clujean și au alimentat peste șase decenii de dezbateri aprinse între arheologi, lingviști și istorici ai religiilor. Cele trei mici piese din lut ars, acoperite cu semne incizate și pictograme, sunt considerate de o parte a specialiștilor drept posibile dovezi ale celei mai vechi forme de scriere cunoscute până în prezent.

Inițial, tăblițele au fost datate în intervalul 2900–2700 î.Hr., prin analogii cu materiale din Mesopotamia. Analize ulterioare ale resturilor osoase asociate contextului funerar au indicat însă o vechime mult mai mare, de până la aproximativ 5500 î.Hr.

O datare mult mai veche

Dacă această datare ar fi confirmată, semnele de pe tăblițe ar preceda cronologic apariția scrierii cuneiforme sumeriene și a hieroglifelor egiptene. „Nu avem în acest moment certitudinea că aşa este, că, într-adevăr, este cea mai veche scriere. E posibil, dacă sunt originale, să provină dintr-un context mai târziu, dintr-o groapă, din situl de la Tărtăria, care vine dintr-un nivel mai tânăr, care este mai recent decât scrierea din Sumer. Deci, încă este o dezbatere vie, se fac cercetări în continuare, sper să aflăm cât mai multe detalii”, a precizat Felix Marcu, managerul muzeului din Cluj Napoca, citat de Știrile Pro TV.

Unii specialiști interpretează semnele incizate ca o formă incipientă de scriere, comparabilă cu pictogramele timpurii din Sumer, sugerând existența unei tradiții locale de codificare a informației. Alții atrag atenția că ar putea fi vorba doar de simboluri rituale sau mărci cu semnificație religioasă, care nu îndeplinesc criteriile riguroase ale unui sistem de scriere propriu-zis.

Sub semnul întrebării

Controversa a fost amplificată și de modul în care tăblițele au fost conservate imediat după descoperire. Pentru a fi întărite, ele au fost arse în laborator, procedeu care a compromis ulterior posibilitatea unei datări directe prin Carbon-14. Au apărut astfel inclusiv suspiciuni de fals sau de intervenție ulterioară asupra semnelor, în urma unor asemănări între simbolurile de pe tăblițe și reprezentări sumeriene cunoscute în literatura populară din anii ”60. Deși ipoteza falsului nu a fost demonstrată, ea continuă să fie invocată în dezbaterea științifică.

Potrivit unei alte ipoteze, semnele ar fi putut servi drept instrument de memorie pentru ceremonii religioase, legate de ciclurile Soarelui și ale Lunii, sugerând că nevoia de a codifica sacrul ar fi precedat nevoia de evidență administrativă.

În timp, tăblițele de la Tărtăria au fost integrate și într-un discurs identitar mai larg, uneori speculativ, care leagă vechimea semnelor de ideea unei continuități multimilenare în spațiul carpato-danubian. Aceste interpretări depășesc însă datele arheologice verificate și țin de mitologiile construite ulterior.

Fără un verdict încă

Expoziția prezintă atât ipotezele existente, cât și limitele cunoașterii actuale, iar materialele explicative indică faptul că dosarul Tărtăria rămâne deschis.

Indiferent dacă vor fi sau nu recunoscute vreodată drept cea mai veche scriere din lume, tăblițele de la Tărtăria continuă să provoace întrebări fundamentale despre originile scrisului și despre felul în care ne raportăm la trecut.

Băluță a spus că PSD discută și îi explică argumentat premierului Bolojan soluții pentru relansare, dar „dânsul are o problemă la acest tip de dialog”.

Întrebat, la Digi 24, ce face PSD în privința lui Ilie Bolojan, primarul Sectorului 4 a spus că „PSD niciodată nu va lucra împotriva româniilor, niciodată nu vom adânci criza în care societatea românească se află, niciodată nu ne vom preocupa exclusiv de lucrurile pe care domnul Bolojan le face, că dacă vă uitați, ca și măsură nu putem să aplaudăm un om care știe un singur lucru, să taie”.

„Dacă îmi spuneți o altă măsură de construcție pe care a făcut-o, vă felicit. Ăsta este singurul lucru pe care știe să-l taie. Atât. Nimic mai mult. Măsurile de reconstrucție, protecția oamenilor vulnerabili nu intră în preocupările dânsului”, afirmă Băluță.

Despre creșterea economică din 2025, primarul Sectorului 4 spune că „este adevărat că am avut creștere economică în 2025 și n-am stagnat din punct de vedere economic”.

Întrebat dacă PSD îi pune condiții lui Bolojan, Băluță a spus că există una „simplă”: „Condiția pe care PSD o a pus-o a fost ca în acest pachet să fie incluse și măsurile de relansare economică. Simplu. Nu e nimic complicat”.

Într-o cultură modelată de rețelele sociale și de expunerea constantă a vieții personale, granița dintre deschidere și expunere excesivă a devenit tot mai subțire.

Cercetările din Psihologie arată că intimitatea nu ține de secretomanie, ci de protejarea sănătății mintale, a motivației și a relațiilor sănătoase, scrie GlobalEnglishEditing.

Specialiștii susțin că discreția intenționată poate reduce stresul, menține echilibrul emoțional și preveni conflictele inutile.

A împărtăși totul, de la ambiții la dificultăți personale, poate părea eliberator, dar poate submina dezvoltarea personală și stabilitatea pe termen lung.

1. Obiectivele de viitor și ambițiile personale

Psihologii avertizează că anunțarea publică a obiectivelor poate slăbi motivația în timp.

Laudele timpurii pot crea un fals sentiment de realizare, reducând impulsul de a acționa.

Munca în liniște menține concentrarea pe progres, nu pe validare.

2. Conflictele de cuplu

Discutarea problemelor de relație cu prea multe persoane poate distorsiona imaginea partenerului.

Impresiile negative persistă adesea mai mult decât cele pozitive.

Rezolvarea conflictelor în privat susține încrederea, repararea relației și siguranța emoțională pe termen lung.

3. Problemele de familie

Dinamica familială implică istorii emoționale profunde și tensiuni nerezolvate.

Expunerea publică a acestor situații poate atrage judecăți și neînțelegeri.

Psihologii recomandă păstrarea conflictelor familiale în limite adecvate sau apelarea la mediere neutră.

4. Situația financiară exactă

Dezvăluirea detaliilor financiare poate schimba subtil interacțiunile sociale.

Informațiile despre bani pot genera comparații, invidie sau așteptări greșite.

Păstrarea discreției financiare protejează relațiile de tensiuni inutile.

5. Detaliile legate de sănătate

Împărtășirea excesivă a informațiilor medicale poate redefini involuntar identitatea unei persoane.

Ceilalți pot ajunge să se concentreze mai mult pe boală decât pe capacități.

Limitarea acestor detalii păstrează autonomia și demnitatea personală.

6. Insecuritățile profunde

Vulnerabilitatea construiește conexiuni doar atunci când există încredere.

Expunerea largă a insecurităților poate crește riscul emoțional fără sprijin real.

Psihologii subliniază importanța dezvăluirii treptate în relații sigure.

7. Actele caritabile

Afișarea publică a generozității poate muta atenția de la intenție la percepție.

Studiile arată că faptele bune făcute discret întăresc satisfacția interioară.

Altruismul este adesea mai autentic fără un public.

8. Defectele partenerului

Scoaterea în evidență a neajunsurilor partenerului întărește narațiuni negative.

Critica repetată alimentează resentimentele, nu soluțiile.

Cuplurile sănătoase discută problemele direct și în privat.

9. Resentimentele din trecut

Relatarea constantă a nemulțumirilor vechi menține durerea emoțională activă.

Psihologia sugerează că vindecarea vine din procesare, nu din repetiție.

Lăsarea poveștilor în trecut susține închiderea emoțională și evoluția personală.

10. Parolele și informațiile de securitate

Intimitatea digitală protejează siguranța personală, financiară și emoțională.

Împărtășirea parolelor crește vulnerabilitatea.

Limitele clare online sunt esențiale într-o lume interconectată.

Astfel, psihologia definește intimitatea ca pe un act de respect față de sine.

Alegerea discreției permite protejarea relațiilor, a obiectivelor și a liniștii interioare într-o epocă a expunerii excesive.

Runda va începe la Ploiești, unde Petrolul primește replica echipei FC Argeș. Sâmbătă sunt programate două meciuri, iat duminică – trei partide, printre care și duelul Craiova – FCSB, care va închide ziua.

Etapa se va încheia luni, cu două meciuri.

Programul etapei a 27-a din Superliga:

Vineri, 13 februarie

Ora 20.00 Petrolul Ploiești – FC Argeș

Sâmbătă, 14 februarie

Ora 14.30 Universitatea Cluj – FK Csikszereda Miercurea Ciuc

Ora 19.00 FC Metaloglobus București – Oțelul Galați

Duminică, 15 februarie

Ora 14.00 UTA Arad – FC Botoșani

Ora 17.00 Farul Constanța – FC Rapid

Ora 20.00 Universitatea Craiova – FCSB

Luni, 16 februarie

Ora 17.00 FC Hermannstadt – CFR 1907 Cluj

Ora 20.00 Dinamo București – Unirea Slobozia

Sorana Cîrstea, în vârstă de 35 de ani și a treia favorită a competiției, a învins-o pe Kamila Rahimova (Uzbekistan, 24 de ani, locul 93 WTA), în două seturi.

Scorul a fost 6-4, 6-4, după ce a fost condusă în setul secund cu 2-4. Partida a durat o oră și 41 de minute.

Sorana Cîrstea a realizat 14 ași. În comparație, adversara sa a servit doar 2 ași.

În plus, jucătoarea din Târgoviște a avut 69% procentaj la punctele câștigate pe primul serviciu (33/48).

De asemenea, a câștigat aproape jumătate dintre punctele pe primul serviciu al adversarei.

A realizat 5 break-uri, față de 3 ale Rahimovei.

Aceasta marchează a treia victorie a româncei în fața Rahimovei, după întâlnirile din 2022 la Istanbul (6-4, 6-1) și din calificările de la Adelaide, luna trecută (7-6, 6-3).

Prin această victorie, Sorana Cîrstea și-a asigurat un premiu de 4.600 de dolari și 30 de puncte WTA. În optimile de finală, o va întâlni pe slovena Tamara Zidansek (locul 153 WTA).

Irineu Darău a explicat că programul SAFE aduce împrumuturi la dobânzi europene avantajoase, pe o perioadă de 40 de ani, dar impune un calendar foarte strâns pentru semnarea contractelor.

„Acest offset, adică o parte esențială, mare, din componente sau din produse întregi, să fie făcute pe teritoriul României. Nu este ceva ușor, să știți. Oricum, programul SAFE, trebuie să spunem două lucruri despre el. Pe de-o parte, într-adevăr, vor fi împrumuturi. Dar vor fi împrumuturi la dobânzi europene. Deci înseamnă că multe țări europene își pun credibilitatea împreună și nu are România cele mai mici dobânzi nici pe departe pentru a putea împrumuta ieftin, pe 40 de ani”, a declarat Darău, luni seara, la TVR Info.

Ministrul a precizat că obiectivul strategic al mandatului său este ca aceste investiții să nu fie simple achiziții de echipament, ci să aducă tehnologie și cunoștințe noi în fabricile românești.

Atragerea investitorilor străini, un obiectiv strategic

„Un alt obiectiv strategic este să atragem mulți investitori străini, mari, serioși, conectați și validați de sistemele de apărare europene și NATO, pentru ca pe termen lung să-i avem aici, să ne învețe lucruri și dacă vreți să fim interdependenți. Pentru că, de fapt, noi cumva de multe ori am ajuns să fim dependenți de alții. Aici, obiectivul nu este să fii izolat într-un turn de fildeș și să produci așa singur. Nu putem asta și nu cred că mai poate aproape nicio țară din Europa. Iar dacă noi folosim programul SAFE și vom încerca acest lucru prin condițiile contractuale pentru a deveni interdependenți cu producția din țările europene cred că vom câștiga foarte mult”, a mai spus Darău.

În ceea ce privește managementul companiilor de stat din industria de apărare, Irineu Darău a admis că sistemul a suferit din cauza corupției, dar vede o soluție în parteneriatele cu firmele internaționale.

„Au fost niște paraziți sau niște căpușe care au încercat în niște locuri să își tragă partea lor și asta în ce rezultă? Nu doar că au sărăcit sistemul național de apărare, dar au compromis șansele să avem o industrie națională de apărare mult mai puternică. Există și investitori străini atât de interesați de România și de această zonă și de programul safe încât s-ar putea să fie convinși să investească în niște companii de stat alături de stat, adică să fie parteneri cu statul, deși situația nu este bună”, a conchis ministrul.