Prim-ministrul italian Giorgia Meloni ia în considerare convocarea unor alegeri generale încă din aprilie, cu câteva luni înainte de termenul limită impus de sfârșitul anului 2027, potrivit unui raport Bloomberg de marți, care citează persoane familiarizate cu situația.

Meloni este îngrijorată că rata sa de aprobare ar putea scădea și mai mult dacă va amâna votul, se arată în raport.

Alegerile care ar avea loc la sfârșitul anului 2027 ar lăsa, de asemenea, timp limitat pentru ca un nou guvern să aprobe bugetul anual, care trebuie adoptat până la sfârșitul anului.

Prim-ministrul Italiei ar fi discutat această opțiune, printre alte planuri, cu biroul președintelui Sergio Mattarella, care are autoritatea de a dizolva parlamentul și de a convoca noi alegeri.

Meloni s-a confruntat cu presiuni crescânde din martie, când a pierdut un referendum privind reforma justiției.

Înfrângerea a dus la demiterea a trei dintre oficialii săi. De atunci, partidul de extremă dreapta Viitorul Național a crescut în sondaje și a criticat-o pe Meloni pentru adoptarea unor poziții prea centriste.

Meloni și președintele american Donald Trump s-au aflat, de asemenea, într-o dispută publică continuă, care s-a intensificat după recentul summit G7.

Trump a spus că Meloni l-a „implorat” să-i o fotografie pentru a-i ajuta să scadă popularitatea. Meloni a răspuns publicând un videoclip în care a numit afirmațiile „complet fabricate” și a spus că „nici eu, nici Italia nu implorăm vreodată”.

„Pas important pentru Bd. Dimitrie Pompeiu: am scos la licitație lucrările de supralărgire și modernizare a bulevardului”, notează pe Facebook Primăria Capitalei. 

Primarul general, Ciprian Ciucu, a transmis că proiectul va transforma bulevardul într-o arteră cu două benzi de circulație pe sens, spații verzi, piste pentru biciclete, linie dublă de tramvai și trotuare extinse.

Proiectul prevede lărgirea bulevardului și extinderea infrastructurii de tramvai până la Bulevardul Barbu Văcărescu, ceea ce va permite conectarea liniilor de tramvai 16 și 36 cu linia 5. De asemenea, peste noua conexiune va fi construită o pasarelă pietonală. 

Investiția include și realizarea unui drum de legătură între Șoseaua Pipera, Bulevardul Dimitrie Pompeiu și Strada Fabrica de Glucoză, măsură „care va decongestiona mult traficul”. 

Valoarea totală a contractului este de 256.418.082 de lei. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 28 iulie, ora 15:00, urmând etapa de evaluare, întocmirea raportului procedurii și semnarea contractului, în cazul în care nu vor exista contestații. 

„Câștigătorul licitației va avea la dispoziție 26 de luni de la emiterea ordinului de începere”, mai transmite PMB. 

„Alături de Prelungirea Ghencea, acest proiect este în top trei proiecte prioritare pe care le-am asumat. Este unul dintre cele mai mari și mai importante proiecte de Infrastructură ale Bucureștiului și se află într-o zonă încremenită în timp și în trafic”, a declarat Ciprian Ciucu.

„Au fost zece ani de șantier, de consolidare și de grijă pentru un loc a cărui poveste a început în 1875, când Titu Maiorescu a avut ideea de a aduna și păstra mărturii ale vieții satului românesc. Trei decenii mai târziu, în 1906, lua ființă Muzeul Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, nucleul actualului Muzeu Național al Țăranului Român. La conducerea noii instituții a fost numit, la 1 octombrie 1906, istoricul de artă și muzeologul Alexandru Tzigara-Samurcaș, cel care avea să îi definească misiunea și identitatea. Astăzi, povestea merge mai departe”, a transmis, marți, ministerul Culturii.

Redeschiderea are loc în etape. După inaugurarea parterului în aprilie 2025 cu expoziția „Legea creștinească”, acum este redeschis și etajul muzeului prin expoziția permanentă „Rânduiala vieții”. Ministerul Culturii arată că publicul este invitat să regăsească „universul satului românesc așa cum a fost imaginat de Horia Bernea și de echipa sa”.

„În anul în care Muzeul Național al Țăranului Român împlinește 120 de ani de existență și 30 de ani de la obținerea Premiului European pentru Muzeul Anului, sălile sale se umplu din nou de povești despre oameni, case, meșteșuguri, credință și tradiții”.

Programul este completat de două expoziții noi: „Huțulii”, dedicată comunităților huțule din Bucovina și Maramureș, și „Instrumente muzicale aerofone”, care „dezvăluie bogăția instrumentelor tradiționale de suflat și locul lor în viața comunităților românești”.

Redeschiderea este programată pentru 28 iunie, iar muzeul va fi deschis de miercuri până duminică, între 10:00 și 18:00.

„I-am spus președintelui că USR nu va putea să susțină un guvern din care face parte PSD. Asta este o poziție care nu este nouă. Cu mare consecvență am ținut această poziție de când PSD a făcut un pact cu AUR și unde a dus acest pact am văzut aseară”, a declarat liderul USR.

Fritz a subliniat că formațiunea pe care o conduce consideră incompatibilă susținerea unui executiv în care PSD ar avea reprezentanți, reiterând una dintre principalele linii politice asumate de partid în ultimii ani.

USR se oferă să intre într-un guvern minoritar cu PNL și UDMR

În același timp, liderul USR a transmis că partidul este dispus să participe la un guvern minoritar format împreună cu PNL și UDMR.

„Pe baza performanțelor miniștrilor USR, stăm la dispoziție pentru a face parte dintr-un guvern minoritar împreună cu PNL și UDMR și, bineînțeles, suntem gata să discutăm în ce condiții un astfel de guvern minoritar ar putea fi susținut și de PSD”, a afirmat Fritz.

Declarația vine în contextul negocierilor intense pentru formarea unei noi majorități parlamentare, după criza politică generată de căderea precedentului executiv.

Dominic Fritz: Alegerile anticipate nu trebuie excluse

Liderul USR a susținut că actuala configurație parlamentară nu mai reflectă în totalitate opțiunile electoratului și a declarat că partidul nu se teme de un scrutin anticipat.

„Credem că Parlamentul actual greu mai poate fi descris ca un Parlament care oglindește toate preferințele românilor. Tocmai de aceea nouă nu ne este teamă de alegeri anticipate. Din contră, credem că un astfel de pas ar putea să re-legitimeze procesul democratic în România”, a spus Dominic Fritz.

Cu toate acestea, șeful USR a admis că organizarea alegerilor anticipate este puțin probabilă în actualul context politic.

„Vedem și noi că acest lucru este puțin probabil și tocmai de aceea suntem gata să ne asumăm responsabilitatea într-un guvern minoritar”, a concluzionat liderul USR.

Procurorii DNA Craiova au dispus trimiterea în judecată, la data de 17 iunie 2026, în stare de arest preventiv, a inculpatului GEORGESCU IULIAN ALEXANDRU, ofițer de poliție, subcomisar în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Olt – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Anterior, procurorii au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 din Codul procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției inculpatului P.D.G., persoană fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență.

Din probatoriul administrat în cauză procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La începutul lunii octombrie 2024 și ulterior în luna februarie 2025, inculpatul Georgescu Iulian Alexandru, în calitatea menționată anterior, i-ar fi pretins unui administrator al unei societăți comerciale, prin intermediul inculpatului P.D.G., diferite sume de bani.

Inițial, ar fi solicitat o sumă neprecizată, ulterior suma ar fi fost stabilită la 4.000 – 5.000 de euro, iar în final majorată la 6.000 de euro.

În acest context, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unui alt ofițer de poliție, coleg de-al acestuia, precum și asupra unui magistrat și ar fi promis că va interveni pe lângă aceștia pentru a-i determina să dispună o soluție favorabilă într-un dosar penal în care administratorul respectiv era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

La data de 04 iunie 2025, inculpatul Georgescu Iulian Alexandru ar fi primit, prin intermediul inculpatului P.D.G., de la același administrator, suma de 3.000 de euro, reprezentând jumătate din suma pretinsă.

Ulterior, în perioada martie – aprilie 2026, inculpatul Georgescu Iulian Alexandru ar fi pretins din nou, în mod repetat și prin intermediul aceluiași inculpat, diferența de 3.000 de euro rămasă din suma totală solicitată inițial.

La data de 29 aprilie 2026, inculpatul ar fi primit, prin intermediul inculpatului P.D.G., de la același administrator, suma de 3.000 de euro, în scopul anterior menționat, ocazie cu care procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

În cauză, nu au fost dispuse măsuri asigurătorii, întrucât suma de 3.000 de euro primită de inculpatul Georgescu Iulian Alexandru de la administrator, la data de 04.06.2025, a fost restituită acestuia din urmă.

„Facem precizarea că inculpatul P.D.G., care a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, și-a asumat în totalitate faptele comise și a avut o atitudine sinceră pe parcursul urmăririi penale.
În prezența avocatului, inculpatul P.D.G. a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei, precum și cu modalitatea de executare a acesteia, respectiv:

• o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni;
• interzicerea, pe o perioadă de 2 ani, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public;
• obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială;
• prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare”, arată DNA.

Dosarul de urmărire penală, precum și acordul de recunoaștere a vinovăției, au fost trimise spre judecare la Tribunalul Dolj, cu propunerea de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.

A fost realizată o descoperire remarcabilă de fosile dintr-o peșteră din apropierea orașului Waitomo, pe Insula de Nord a Noii Zeelande, potrivit Science Daily.

Descoperirea marchează prima dată când oamenii de știință au recuperat o colecție vastă de fosile de vertebrate terestre, din această perioadă a istoriei Noii Zeelande. În peșteră au fost conservate fosile aparținând a 12 specii de păsări. De asemenea, au fost conservate și fosilele a patru specii de broaște. Ele oferă o imagine rară a unei lumi care a existat cu sute de mii de ani înainte ca oamenii să ajungă pe insule.

Schimbări ale faunei, cu mult înainte de ajungerea oamenilor în zonă

Cercetarea, realizată de Universitatea Flinders, sugerează că fauna sălbatică a țării trecea deja prin schimbări dramatice cu mult înainte de așezările umane. Erupțiile vulcanice puternice și schimbările climatice rapide au remodelat în mod repetat habitatele. S-au provocat extincții și au fost deschise oportunități pentru evoluția unor noi specii, potrivit sursei.

Autorul principal, profesorul Trevor Worthy, spune că fosilele dezvăluie o comunitate de păsări diferită de orice se vede astăzi în Noua Zeelandă.

„Aceasta este o avifaună recent recunoscută pentru Noua Zeelandă Aceasta a fost înlocuită de cea pe care oamenii au întâlnit-o un milion de ani mai târziu”, a spus acesta.

„Descoperirea remarcabilă sugerează că pădurile noastre străvechi au fost cândva adăpostul unui grup divers de păsări. Acesta nu supraviețuit următorului milion de ani”, potrivit profesorului.

În biologie, termenul „avifaună” se referă la colecția de specii de păsări care trăiesc într-un anumit loc și timp. Fosilele indică faptul că păsările care locuiau în Noua Zeelandă acum un milion de ani erau substanțial diferite de cele prezente când oamenii au sosit în cele din urmă, arată sursa citată.

Până la jumătate din specii au dispărut înainte de apariția oamenilor

Potrivit cercetătorilor, aproximativ 33-50% dintre specii au dispărut în timpul unui milion de ani înainte ca oamenii să ajungă în Aotearoa, Noua Zeelandă.

Oamenii de știință cred că aceste pierderi au fost cauzate în mare parte de schimbări naturale ale mediului.

„Aceste extincții au fost determinate de schimbări climatice relativ rapide și erupții vulcanice cataclismice”, spune co-autorul Dr. Paul Scofield.

Descoperirea ajută la umplerea uneia dintre cele mai mari lacune din registrul fosil al Noii Zeelande.

„Din săpăturile noastre de la St Bathans, în Otago Central, efectuate de-a lungul mai multor ani, avem o imagine a vieții din Aotearoa, pe parcursul a 20-16 milioane de ani în urmă. Aceste noi descoperiri aruncă lumină asupra perioadei de 15 milioane de ani de atunci până în urmă cu 1 milion de ani. Perioada lipsește în mare parte din registrul fosil al Noii Zeelande”, spune dr. Scofield.

Fosilele sunt adesea comparate cu pagini din cartea de istorie a Pământului. În acest caz, cercetătorii spun că au descoperit o întreagă secțiune a acestei povești care era necunoscută anterior, mai arată sursa.

O specie de papagal descoperită, rudă cu kākapō

Una dintre cele mai interesante descoperiri este o specie de papagal recent identificată, numită Strigops insularealis. Este o rudă străveche a kākapō-ului, una dintre cele mai faimoase păsări din Noua Zeelandă.

Astăzi, kākāpō este singurul papagal fără capacitate de zbor din lume. Este, de asemenea, unul dintre cei mai grei papagali. Este cunoscut pentru stilul său de viață neobișnuit de viață nocturnă. Cu toate acestea, strămoșul nou descoperit ar fi putut fi foarte diferit.

Analiza oaselor fosilizate sugerează că avea picioare mai slabe decât kākapō-ul modern. Deoarece păsările de astăzi se bazează în mare măsură pe picioarele lor puternice și pe capacitatea de a se cățăra, cercetătorii cred că specia antică ar fi putut petrece mai puțin timp cățărându-se. Eventual, și-ar fi păstrat capacitatea de a zbura, potrivit sursei.

O specie de porumbel dispărut

Peștera conținea și fosile ale unui strămoș dispărut al porumbelului takahē, o altă pasăre distinctivă din Noua Zeelandă. Cercetătorii au identificat, de asemenea, o specie de porumbel dispărut, strâns înrudită cu porumbeii cu aripi bronzate din Australia.

„Schimbarea habitatelor forestiere și de arbuști a forțat o resetare a populațiilor de păsări”, adaugă dr. Scofield

Unul dintre motivele pentru care descoperirea este atât de importantă este faptul că oamenii de știință îi pot determina vârsta cu o precizie neobișnuită.

Fosilele au fost prinse între două straturi de cenușă vulcanică și conservate în interiorul peșterii. Un strat de cenușă provenea de la o erupție de acum aproximativ 1,55 milioane de ani. Al doilea a fost produs de o erupție masivă de acum aproximativ 1 milion de ani.

Cercetătorii spun că erupția mai tânără a acoperit probabil o mare parte din Insula de Nord în metri de cenușă. Deși ploaia și eroziunea au îndepărtat, în cele din urmă, o mare parte din acel material, o parte a rămas protejată în interiorul peșterilor, arată sursa.

Cea mai veche peșteră cunoscută din zonă

Stratul de cenușă mai vechi dezvăluie și altceva remarcabil. Acesta arată că situl fosil este cea mai veche peșteră cunoscută de pe Insula de Nord a Noii Zeelande.

Timp de mulți ani, oamenii de știință s-au concentrat în principal asupra schimbărilor ecologice. Acestea au avut loc după sosirea oamenilor în Noua Zeelandă. Oamenii au ajuns aici acum aproximativ 750 de ani. Noile dovezi arată că forțe naturale puternice transformaseră deja fauna insulelor timp de sute de mii de ani.

„Timp de decenii, dispariția păsărilor din Noua Zeelandă a fost privită în primul rând prin prisma sosirii umane în urmă cu 750 de ani. Acest studiu dovedește că forțele naturale precum supervulcanii și schimbările climatice dramatice sculptau deja identitatea unică a faunei noastre sălbatice în urmă cu peste un milion de ani”, se mai arată în studiu.

Bolojan stated after the consultations that the PNL believes a realistic approach through which Romania can have a government sworn in in the short term is one based on a political agreement—a pact for Romania valid until the end of the year—that would be signed by political forces that understand the country’s difficult situation.

This pact should address issues related to Romania’s budgetary constraints, maintaining current deficits and continuing to reduce them, and committing to all reform projects outlined in the National Recovery and Resilience Plan (PNRR) immediately after the government is formed, so that Romania can absorb the European funds available to it in the form of grants and not lose funding for major investments in highways, schools, and hospitals.

Furthermore, the pact should include provisions regarding mutual respect among parties, stipulating that no motions of no confidence be filed during this period on issues covered by the pact, “so that any government formed under this agreement can function and prepare a realistic budget for next year.”

“Given the political tensions we are witnessing—which were not caused by the National Liberal Party—we believe that following such an agreement, which could be reached in a day or two, one of two scenarios could unfold: a minority government led by the PSD or a minority government formed by the PNL, USR, and UDMR, and we commit to casting a vote in favor of its formation in such a situation, if the option we support—a government with our partners—is not chosen,” stated Ilie Bolojan.

The PNL president noted that on Tuesday, the PNL will hold a National Executive Committee meeting to clarify these issues.

“We believe that once all these details are resolved, it would be best to come up with a proposal that, this time, does not repeat what has happened recently,” added Ilie Bolojan.

DRDP Brașov a transmis, marți, că anumite zone ale Transfăgărășanului vor fi închise traficului rutier, miercuri.

„În intervalul orar 17:00 – 21:00, în zona Bâlea Lac și Tunelul Capra, traficul se va închide de mai multe ori pentru perioade scurte”, potrivit autorităților.

Traficul va fi închis pe perioade scurse de „aproximativ 10 minute fiecare”.

Aceste restricții „sunt necesare pentru realizarea unei filmări”.

DRDP Brașov roagă șoferii să respecte „indicațiile polițiștilor și organizatorilor din zonă”.

Bolojan a declarat, după consultări, că PNL consideră că o formulă realistă prin care România poate avea într-un termen scurt un guvern învestit este o formulă care să se bazeze pe un acord politic, un pact pentru România care să fie valabil până la sfârșitul anului, în care forțele politice care înțeleg situația dificilă a țării l-ar semna.

Acest pact ar trebui să cuprindă aspecte care țin de condiționările pe care le are România din punct de vedere bugetar, păstrarea deficitelor și reducerea lor în continuare, angajarea răspunderii pe toate proiectele care sunt reforme în PNRR, imediat după instalarea guvernului, în așa fel încât România să poată să absoarbă fondurile europene pe care le are la dispoziție sub formă de granturi și să nu piardă finanțarea investițiilor importante la autostrăzi, în școli, în spitale.

De asemenea, pactul ar trebui să aibă prevederi care țin de respectul între partide, de a nu depune moțiuni de cenzură în această perioadă pe subiectele care sunt cuprise în pact, „în așa fel încât un astfel de guvern care s-ar forma să poată să lucreze și să poată să pregătească un buget realist pentru anul viitor”.

„Date fiind tensiunile politice pe care le vedem și pe care nu Partidul Național Liberal le-a generat, considerăm că după un astfel de acord care poate fi convenit într-o zi sau două ori, se poate recurge la una dintre cele două ipoteze: un guvern minoritar în jurul PSD sau un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, noi angajându-ne să dăm un vot la instalare într-o astfel de situație, dacă nu se va opta pentru varianta pe care noi ne-o asumăm, de guvern cu partenerii noștri”, a declarat Ilie Bolojan.

Președintele PNL a precizat că în cursul zilei de marți PNL va avea un Birou Național în care se vor clarifica aceste aspecte.

„Considerăm că ar fi bine ca în condițiile în care toate aceste detalii sunt rezolvate să se vină cu o propunere, care de data asta să nu mai treacă prin ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă”, a adăugat Ilie Bolojan.

Comisia Europeană a lansat, astăzi, Platforma agendei privind conectivitatea.

Comisia „a încheiat acorduri cu instituții financiare internaționale care se preconizează că vor mobiliza până la 2 miliarde de euro pentru investiții strategice în conectivitate în regiunea Mării Negre și în Caucazul de Sud”.

Platforma, prezentată în cadrul unei reuniuni ministeriale

Platforma a fost prezentată „în cadrul unei reuniuni ministeriale la nivel înalt”.

Aceasta „a fost găzduită de comisara pentru extindere Marta Kos, de comisarul pentru parteneriate internaționale Jozef Síkela și de comisarul pentru transport sustenabil Apostolos Tzitzikostas”, potrivit Comisiei Europene.

La reuniune „au participat miniștri ai transporturilor și înalți reprezentanți din statele membre ale UE și din Armenia, Kazahstan, Republica Kârgâzstan, Republica Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Turcia, Ucraina și Uzbekistan”.

Au fost prezenți și reprezentanți ai G7

De asemenea, au fost prezenți  „și reprezentanți ai G7 și ai instituțiilor financiare internaționale, pentru a promova Agenda privind conectivitatea transregională în cadrul strategiei «Global Gateway»”, a mai transmis Comisia.