Miniștrii de Finanțe din Germania, Italia, Spania, Portugalia și Austria au cerut introducerea unei taxe la nivelul întregii Uniuni Europene într-o scrisoare adresată comisarului european pentru climă, Wopke Hoekstra, potrivit Bloomberg și Reuters.

Ei au scris că o astfel de măsură ar „transmite un mesaj clar că cei care profită de consecințele războiului trebuie să-și aducă contribuția pentru a reduce povara asupra publicului larg”.

Fără a oferi detalii, miniștrii au făcut trimitere la o măsură similară introdusă în 2022, după ce prețurile gazelor au explodat în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

În timpul acelei crize energetice, Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru reducerea consumului de gaze cu 15%, a impus un plafon pentru prețul gazelor și a introdus o taxă pe profiturile excepționale ale producătorilor de energie.

Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat săptămâna trecută că blocul comunitar analizează reintroducerea instrumentelor folosite în 2022, dar a subliniat că atunci a fost vorba în principal despre o criză a gazelor, în timp ce actualul conflict generează „o gamă mai largă de probleme”.

În scrisoarea lor, cei cinci miniștri au sugerat Comisiei să analizeze „dacă și cum profiturile realizate în străinătate de companiile petroliere multinaționale pot fi incluse într-un mod mai țintit decât în cazul contribuției de solidaritate din 2022”.

Declarația a fost făcută de șeful guvernului de la Bratislava după o convorbire cu omologul său maghiar, Viktor Orban, 

„UE și în special Comisia Europeană ar trebui să reia imediat dialogul cu Rusia și să asigure un mediu politic și juridic care să permită fiecărei state membre și UE în ansamblu să refacă rezervele de gaze și petrol lipsă și să permită aprovizionarea cu aceste materii prime strategice din toate sursele și direcțiile posibile, inclusiv din Rusia”, se arată în declarația premierului slovac, citată de Reuters. 

Solicitarea lui Fico vine după ce comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a făcut apel la cetățenii și guvernele blocului comunitar să adopte măsuri de reducere a consumului, inclusiv încurajarea muncii de acasă și limitarea deplasărilor. 

După ce Israel și Statele Unite ale Americii au atacat Iranul, Teheranul a închis strâmtoarea Ormuz, o rută care e tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol. 

Astfel prețul petrolului a crescut la peste 100 de dolari pe baril, în condițiile în care înaintea declanșării conflictului, cotațiile se situat la aproximativ 70 de dolari pe baril. 

Irakul a închis un punct de trecere a frontierei cu Iranul după ce, în urma unor atacuri aeriene, un cetățean irakian a fost ucis pe teritoriul iranian, potrivit Sky News. 

Punctul de trecere Shalamcheh reprezintă o rută vitală de aprovizionare pentru importurile de produse alimentare din Iran în Irak, iar orice întrerupere prelungită ar putea afecta rapid aprovizionarea piețelor locale.

Alți cinci cetățeni irakieni au fost răniți grav în urma atacurilor, care au lovit o zonă de primire a pasagerilor de pe partea iraniană a punctului de trecere.

Oficialii au declarat că au văzut drone survolând zona cu câteva momente înainte de explozii.

Autoritățile de frontieră irakiene au declarat că au fost informate de oficialii iranieni că circulația camioanelor și a pasagerilor va fi restabilită în următoarele ore, odată ce lucrările la sistemele de tranzit și de pașapoarte vor fi finalizate.

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Trump a afirmat că oferise anterior Teheranului un termen-limită pentru „a încheia un acord” sau pentru a redeschide această rută strategică, subliniind că timpul este pe cale să expire.

„Vă amintiți când i-am dat Iranului zece zile să ÎNCHEIE UN ACORD sau să REDESCHIDĂ STRÂMTOAREA ORMUZ. Timpul se scurge – mai sunt 48 de ore până când iadul se va dezlănțui asupra lor”, a scris liderul de la Casa Albă pe Truth Social.

Avertismentul vine după alte ultimatumuri lansate în ultimele zile, în care Trump a amenințat că va lovi infrastructura Iranului, inclusiv centrale electrice, dacă strâmtoarea, o rută vitală pentru transportul global de petrol, nu va fi redeschisă complet navigației.

Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează circa 20% din petrolul comercializat la nivel mondial, este blocată în mare parte de la izbucnirea războiului, ceea ce a dus la scumpirea petrolului și a amplificat temerile privind efectele asupra economiei globale.

În UE, un total de șapte țări au îndeplinit deja obiectivul pentru 2030 de a recicla cel puțin 70% din totalul deșeurilor de ambalaje: Belgia, Olanda, Italia, Republica Cehă, Slovenia, Slovacia și Spania. Doar una dintre acestea, Slovenia, se află în regiunea Balcanilor, potrivit Eurostat.

UE generează 177,8 kg de deșeuri de ambalaje pe persoană pe an, dintre care 35,3 kg provin din ambalaje din plastic, conform statisticilor din 2023 citate de Euronews.

Iată cum se descurcă celelalte țări din peninsulă în ceea ce privește reciclarea deșeurilor:

Slovenia

Deșeuri reciclate: 59,8%

Deșeuri de ambalaje reciclate: 73,6%

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 51,5%

În Slovenia, deșeurile sunt sortate acasă în deșeuri biodegradabile, hârtie, materiale plastice, sticlă, deșeuri menajere mixte și textile. Colectarea funcționează pe baza unui sistem „din ușă în ușă”, majoritatea municipalităților asigurând ridicarea regulată direct de la gospodării. De asemenea, sunt disponibile containere publice și puncte speciale de colectare pentru anumite tipuri de deșeuri.

Ambalajele trebuie separate în conformitate cu Regulamentul privind gestionarea ambalajelor. Producătorii și importatorii sunt responsabili pentru costurile de gestionare a ambalajelor pe care le introduc pe piață. Taxele de mediu se aplică și ambalajelor, produselor electronice și altor deșeuri.

Țara respectă principiul „poluatorul plătește”, conform căruia gospodăriile plătesc o taxă pe deșeuri în funcție de cantitatea de deșeuri pe care o generează. Taxele depind de dimensiunea containerului și de frecvența colectării. Separarea corectă are ca rezultat mai puține deșeuri amestecate și costuri mai mici, în timp ce separarea necorespunzătoare duce la taxe mai mari. Anumite tipuri de deșeuri, cum ar fi materialele reciclabile și vehiculele scoase din uz, pot fi eliminate gratuit.

Încălcarea regulilor de colectare separată poate duce la amenzi impuse de către companiile municipale și autoritățile de inspecție.

Turcia

Deșeuri reciclate: nu există date Eurostat (37,5% conform statisticilor naționale pentru 2025)

Deșeuri de ambalaje reciclate: fără date

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: nu există date

În ultimii nouă ani, reciclarea în Turcia a fost o parte integrantă a programului Zero Deșeuri, implementat sub auspiciile Primei Doamne Emine Erdogan. Strategia își propune să atingă 70% deșeuri reciclate până în 2053. Până în 2025, rata de reciclare a fost de 37,5%, în creștere de la 13% în primul an al programului.

Conform celor mai recente date de la Ministerul Mediului, Schimbărilor Climatice și Urbanizării, în Turcia au fost reciclate 90 de milioane de tone de deșeuri de la începutul programului în 2017. Cea mai mare pondere o reprezintă hârtia, cu 36,1 milioane de tone, urmată de ambalajele din materiale organice, cu 30,6 milioane de tone. Plasticul reciclat însumează 10,2 milioane de tone, sticla 3,5 milioane de tone, iar ambalajele și dozele metalice 9,6 milioane de tone.

Colectarea separată a deșeurilor este implementată în 217.000 de clădiri din întreaga țară.

Începând cu 2019, pungile de plastic din Turcia nu mai sunt gratuite. Prețul lor actual este simbolic – 1 TRY (0,02 eurocenți) la începutul acestui an. Potrivit publicației online Gıda Hattı, o persoană din Turcia folosește în medie 312 pungi pe an, în timp ce Europa își propune să reducă acest număr la 40 de persoană.

În plus, a fost instituit un sistem de depozitare în 53 de provincii și se preconizează că va acoperi toate cele 81 de provincii până la sfârșitul anului 2026. În prezent, la nivel național au fost instalate 834 de mașini de reciclare, utilizate de 117.000 de persoane înregistrate. Prin intermediul acestor mașini, au fost colectate 12,5 milioane de ambalaje și doze din diverse materiale. Dintre acestea, 200 de tone (64%) sunt din plastic, 504 tone (31%) sunt din sticlă și 11 tone (5%) sunt ambalaje și doze metalice. Sistemul de depozitare a economisit până în prezent 3 milioane de lire sterline (aproximativ 58.305 euro).

Croaţia

Deșeuri reciclate: 36%

Deșeuri de ambalaje reciclate: 51,9%

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 28,2%

Croația aplică o Lege privind gestionarea deșeurilor care impune separarea strictă a deșeurilor la nivel menajer pentru a crește rata de reciclare la 65% până în 2030. Legea reglementează colectarea separată a materialelor plastice, hârtiei, sticlei, metalelor și a deșeurilor menajere generale. Amenzile pentru încălcarea legii variază între 100 și 250 de euro pentru persoanele fizice și între 600 și 1.300 de euro pentru persoanele juridice.

Croația respectă, de asemenea, principiul „plătește pe măsură ce arunci”, conform căruia taxele pentru deșeuri sunt determinate în funcție de cantitatea de deșeuri mixte generate. Cu cât cetățenii își separă mai corect deșeurile, cu atât plătesc mai puțin. În plus, se aplică un sistem de garanție pentru recipientele de băuturi, cum ar fi sticlele și dozele; garanția este rambursată consumatorilor atunci când recipientul este returnat la un magazin pentru reciclare.

Cetățenii pot, de asemenea, să elimine gratuit anumite tipuri de deșeuri, inclusiv electronice, deșeuri periculoase și obiecte voluminoase, la punctele de colectare desemnate.

Albania

Deșeuri reciclate: 18,8%

Deșeuri de ambalaje reciclate: fără date

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: nu există date

În 2024, Albania a produs un total de 862,2 mii de tone de deșeuri, majoritatea ajungând la gropile de gunoi, conform datelor citate de portalul de știri albanez Pozitivi. Potrivit Institutului Albanez de Statistică (INSTAT), albanezul mediu generează 360 kg de deșeuri pe an, majoritatea organice. În ciuda capacității semnificative de reciclare a industriei albaneze, doar aproximativ 18-19% din deșeuri sunt de fapt reciclate în țară, notează Pozitivi.

În 2022, Albania a interzis utilizarea pungilor de plastic subțiri și a pungilor de plastic de unică folosință. Astăzi, supermarketurile oferă pungi de plastic mai groase și mai durabile, care continuă să fie utilizate pe scară largă de către populație.

Anul trecut, Albania și-a înființat Ministerul Mediului, iar din ianuarie anul acesta, Operatorul Național de Tratare a Deșeurilor (AKEM) este operațional în cadrul acestuia. Potrivit ministrului mediului din Albania, Sofjan Jaupaj, acest operator deținut în totalitate de stat va gestiona tratarea deșeurilor cu o abordare clară a economiei circulare, aplicând principii de reducere a deșeurilor și reciclare.

Grecia

Deșeuri reciclate: 17,4%

Deșeuri de ambalaje reciclate: 48%

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 32,7%

Reciclarea în Grecia rămâne o provocare serioasă, în ciuda presiunii publice și instituționale tot mai mari, relatează publicația greacă Proto Thema.

Conform datelor citate, țara reciclează mai puțin de 20% din deșeuri, în timp ce majoritatea, aproximativ 80%, sunt încă trimise la gropile de gunoi. Acest lucru plasează Grecia printre țările UE cu cele mai slabe performanțe în acest sens și a dus la sancțiuni financiare și la o supraveghere sporită din partea instituțiilor europene. Mass-media notează că, în ciuda strategiilor și finanțării, rezultatele concrete rămân limitate.

Presa locală reamintește, de asemenea, că UE își propune să reducă deșeurile depozitate la maximum 10% până în 2035, o țintă pe care Grecia riscă să o rateze.

Ediția online a ziarului Kathimerini a relatat în februarie că Grecia a început să implementeze un sistem național pentru returnarea și reciclarea sticlelor de plastic și a dozelor de aluminiu. Sistemul este planificat să acopere întreaga țară în termen de doi ani și va include 4.200 de mașini de reciclare și 9.700 de puncte de colectare. Obiectivul este de a atinge un procent de reciclare de 90% din acest tip de deșeuri.

În februarie, autoritățile locale din Atena au anunțat extinderea rețelei așa-numitelor pubele maro pentru deșeuri biologice. Un program special include deja peste 12.000 de gospodării, având ca scop transformarea acestui tip de deșeuri în compost potrivit pentru fertilizare și amenajarea teritoriului.

Conform datelor Eurostat, Grecia are cele mai bune rezultate în ceea ce privește reciclarea deșeurilor electronice, ajungând la 82%, ceea ce este egal cu media UE.

Cipru

Deșeuri reciclate: 15,8%

Deșeuri de ambalaje reciclate: 69,5% (2022)

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 39,1% (2022)

În Republica Cipru, principiul „poluatorul plătește” se aplică atât întreprinderilor, cât și gospodăriilor, fiind implementat printr-un sistem „Pay-As-You-Throw” (Plătește pe măsură ce arunci).

Conform sistemului, gospodăriile și unitățile comerciale, pe lângă o taxă standard de colectare a deșeurilor, achiziționează saci sau containere preplătite de diferite dimensiuni, care sunt utilizate pentru eliminarea deșeurilor nereciclabile. Cetățenii plătesc în funcție de volumul de deșeuri nereciclabile pe care îl generează, creând un stimulent pentru separarea deșeurilor în fluxuri reciclabile și nereciclabile.

Deșeurile organice din bucătărie sunt colectate separat în containere special amenajate, pentru care nu se percepe nicio taxă preplătită pentru pungi sau containere.

Deșeurile reciclabile sunt colectate fie în containere speciale, fie în saci speciali lăsați în fața locuințelor. Potrivit companiei Green Dot, care deservește peste 90% din populație în zonele controlate de guvern, ambalajele din plastic, metal și carton pentru băuturi sunt plasate în saci speciali pentru colectarea de la marginea trotuarului. Hârtia este colectată în saci separați și colectată similar, în timp ce ambalajele din sticlă sunt depozitate în containere special amenajate.

Serbia

Deșeuri reciclate: 15,2%

Deșeuri de ambalaje reciclate: fără date

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: nu există date

Serbia generează anual aproximativ trei milioane de tone de deșeuri menajere, dar doar 15,5% sunt reciclate, potrivit ONG-ului Alianța Națională pentru Dezvoltare Economică Locală (NALED). Aproximativ 90% din deșeurile menajere ajung în continuare la gropile de gunoi în loc de centrele de reciclare, iar în multe municipalități, 90-100% din deșeuri sunt pur și simplu aruncate în gropi de gunoi.

Statisticile oficiale raportează 2.689 de gropi de gunoi ilegale în Serbia, în timp ce ONG-urile estimează peste 3.500. În 2025, guvernul sârb a furnizat peste 4.200 de pubele de gunoi și 1.178 de containere în 44 de municipalități și a introdus noi camioane moderne de gunoi în 17 orașe, potrivit Ministerului Ecologiei.

În decembrie 2025, Serbia a adoptat o nouă Lege privind gestionarea deșeurilor. Cu toate acestea, de când guvernul a anulat regulamentul anterior privind alocarea fondurilor pentru stimulentele de reciclare, la 1 ianuarie 2026 a apărut un vid juridic, perturbând activitatea companiilor de reciclare care se bazează pe finanțare de stat.

Oficialii declară că noua lege se aliniază la standardele UE, introduce un control sporit prin monitorizarea digitală a fluxurilor de deșeuri și permite importul de deșeuri nepericuloase în scopuri energetice, cu scopul de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a spori competitivitatea economică. Legea descentralizează procesul de autorizare pentru colectarea, transportul, depozitarea și tratarea deșeurilor nepericuloase și inerte, oferind autorităților locale competența de a emite autorizații pentru teritoriile lor.

Experții avertizează că, în aceste circumstanțe, 120.000 de tone de deșeuri ar putea ajunge în mediul sârbesc în 2026, provocând potențial un dezastru ecologic.

De la 1 ianuarie 2026, fabricile de reciclare și-au redus forța de muncă cu 70%.

România

Deșeuri reciclate: 12,4%

Deșeuri de ambalaje reciclate: 37,3% (2022)

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 32,4% (2022)

România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, conform unui raport al Comisiei Europene din iunie 2025. În ciuda taxelor și amenzilor UE, țara reciclează doar aproximativ 12% din deșeuri, comparativ cu o medie UE de aproximativ 50%.

România generează anual 303 kg de deșeuri menajere pe persoană, dintre care 74% sunt depozitate la gropile de gunoi, mult peste obiectivul UE de maximum 10% până în 2035. Potrivit Gărzii Naționale de Mediu, 88% din deșeurile colectate nu sunt reciclate. Legea obligă autoritățile locale să asigure colectarea separată a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă, iar de anul trecut, și a deșeurilor textile. Cu toate acestea, mai multe regiuni încă nu dispun de sisteme complet integrate de gestionare a deșeurilor, iar chiar și în București, pubelele și containerele de reciclare sunt rare.

La sfârșitul anului 2023, România a introdus un nou sistem de returnare a sticlelor de plastic și sticlă. Consumatorii returnează sticlele prin intermediul unor automate speciale din lanțurile mari de magazine și primesc un voucher (0,50 RON sau 0,10 EUR per sticlă) care poate fi folosit la casă pentru reduceri.

Bulgaria

Bulgaria se numără printre țările UE cu cele mai scăzute rate de reciclare – mai puțin de 20% din deșeurile menajere sunt reciclate, comparativ cu o medie UE de aproape 48%, a remarcat recent Nikolay Nedelkov, viceprimarul pentru ecologie al municipiului Sofia, citând date oficiale de la Comisia Europeană. În același timp, obiectivele naționale vizează reciclarea a peste 65% din deșeuri până în 2035, cu reducerea depozitării deșeurilor la 10%, a reamintit el.

Într-adevăr, conform datelor Eurostat din 2023, Bulgaria reciclează doar 16,7% din deșeurile sale, comparativ cu o medie generală a UE de 47,9%. În Europa, liderul absolut pentru acel an este Germania cu 68,7%, urmată de Austria cu 62,8% și Slovenia cu 59,8%.

Conform celor mai recente date Eurostat pentru Bulgaria în 2022, țara a reciclat 58,3% din deșeurile de ambalaje și 39,5% din deșeurile de ambalaje din plastic. În UE, rata medie de reciclare a deșeurilor de ambalaje în 2022 a fost de 65,3%, crescând la 67,5% în 2023. Cea mai mare pondere de deșeuri de ambalaje reciclate în Europa în 2023 a fost în Belgia, cu 79,7%, urmată de Islanda cu 77,3% și Țările de Jos cu 75,8%.

Totul s-ar fi petrecut, joi seară. Tânărul, care conducea o mașină fără plăcuțe de înmatriculare a fost prins de doi pădurari din Parcul Natural Lunca Mureșului, în timp ce se afla la furat de lemne. Cei doi pădurari l-au urmărit. Atunci când pădurarii i-au verificat mașina, tânărul a devenit recalcitrant, și i-ar fi agresat pe cei doi.

Potrivit surselor din anchetă, cei doi pădurari au fost bătuți cu parul în zona mâinilor și a picioarelor, iar tânărul le-a spart un geam al mașinii.

În urma incidentului, unul dintre cei doi pădurari a primit două zile de îngriji medicale, iar al doilea pădurar a primit 7 zile de îngrijiri medicale.

„În fapt, la data de 02 aprilie 2026, în jurul orei 20:00, polițiștii au fost sesizați cu privire la faptul că două persoane, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în Parcul Natural Lunca Mureșului, au observat un autoturism fără plăcuțe de înmatriculare, pe care l-au urmărit și oprit în apropierea localității Saravale.

În momentul opririi, conducătorul autoturismului ar fi agresat cele două persoane, în vârstă de 37 de ani și 48 de ani și ar fi provocat distrugeri autoturismului acestora”, potrivit polițiștilor IPJ Timiș.

Polițiștii Secției 11 Rurale Sânnicolau Mare, au intervenit la fața locului, l-au reținut pe tânăr pentru 24 de ore pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj comis asupra personalului silvic și distrugere, iar lemnele din mașina acestuia au fost confiscate.

Poliția continuă cercetările pentru stabilirea întregii situații de fapt și luarea măsurilor legale.

Reamintim că sâmbătă, ministra Mediului Diana Buzoianu a avut o reacție dură la aflarea cazului. Oficiala a propus ca Romsilva să cumpere bodycam-uri pentru pădurari, la nivel național.

Analiza unor posibile schimbări de personal din cadrul cabinetului vine ca urmare a efectelor generate de războiul din Orientul Mijlociu, dar și după demiterea recentă a Procurorului General Pam Bondi și a Secretarului pentru Securitate Internă Kristi Noem. 

Conflictul, început la finalul lunii februarie, a generat o creștere a prețului carburanților, ca urmare a blocării Strâmtorii Ormuz de către autoritățile de la Teheran, o prăbușire în sondaje și îngrijorări în rândul republicanilor înaintea alegerilor intermediare din luna noiembrie. 

Surse din administrație susțin că, deși niciun membru al cabinetului nu este în mod cert vizat pentru demitere imediată, mai mulți oficiali sunt considerați vulnerabili, informează Reuters. 

Printre oficialii vizați de o posibilă demitere se numără Tulsi Gabbard, directorul serviciilor naționale de informații și Howard Lutnick, secretarul pentru Comerț. 

Președintele și-ar fi exprimat nemulțumirea față de activitatea lui Gabbard și ar fi consultat aliați în privința unor posibili înlocuitori.

În privința lui Lutnick, mai mulți apropiați ai președintelui au cerut înlăturarea sa după ce noi documente publicate din dosarul Epstein arată că acesta ar fi avut o relație de apropiere cu infractorul sexual care a încetat din viața în 2019. 

În paralel, președintele se confruntă cu o prăbușire în sondaje. Potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Reuters, doar 36% dintre americani sunt de acord cu activitatea președintelui, iar 60% sunt împotriva războiului din Orientul Mijlociu. 

„Președintele a sosit la Istanbul pentru discuții cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan”, se arată într-un mesaj transmis de președinția de la Kiev. 

Întâlnirea are ca principal obiectiv consolidarea cooperării în domeniul securității, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de AFP. 

„Lucrăm pentru a consolida parteneriatul nostru pentru a asigura o protecție reală a oamenilor și pentru a promova stabilitatea și a garanta securitatea în Europa, precum și în Orientul Mijlociu. Eforturile comune dau întotdeauna cele mai bune rezultate”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X. 

Întrevederea are loc la o zi după ce Erdogan a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin. În cadrul dialogului, președinții au susținut necesitatea unui armistițiu imediat în conflictul din Orientul Mijlociu, iar Moscova a anunțat că a fost abordat și subiectul securității la Marea Neagră, notează Kyiv Post. 

Vizita are loc și pe fondul propunerii ucrainene privind instituirea unui armistițiu cu ocazia sărbătorilor pascale, dar și a unui acord de încetare a focului care să vizeze în infrastructura energetică, însă Federația Rusă nu și-a arătat deschiderea pentru armistițiu. 

Potrivit IGSU, autoritățile vor monitoriza situația în teren și vor interveni în cazul urgențelor.

„În acest sfârșit de săptămână, peste 5.000 de pompieri vor fi zilnic la datorie, pregătiți să intervină cu aproape 4.000 de mijloace tehnice pentru acordarea asistenței medicale de urgență, stingerea incendiilor și salvarea persoanelor din medii ostile vieții”, se arată în comunicatul transmis de IGSU.

Potrivit autorităților, 500 de ambulanțe SMURD vor răspunde urgențelor medicale. 320 dintre acestea au și pompieri paramedici, 44 dintre acestea sunt sunt unități de terapie intensivă mobilă, dintre care 11 specializate în tratamentul nou-născuților.

Au fost puse la dispoziție și 71 de autospeciale pentru transportul personalului și al victimelor multiple, precum și 114 autospeciale pentru descarcerare.

În această perioadă, pompierii vor desfășura controale în lăcașele de cult în sunt așteptați credincioși în număr mare, precum și la spațiile de cazare din mănăstiri.

Pompierii au mai precizat că vor desfășura controale și în cadrul unităților turistice sau la obiectivele care desfășoară activități economice în zonele turistice.

„În timpul verificărilor, inspectorii de prevenire vor urmări respectarea măsurilor de securitate la incendiu, precum dotarea cu stingătoare, menținerea liberă a căilor de evacuare, exploatarea în condiții de siguranță a instalațiilor electrice și asigurarea accesului autospecialelor de intervenție la construcții și hidranți”, informează IGSU.

Controalele pompierilor s-au lăsat cu amenzi de pste 15 milioane de lei

Pompierii au desfășurat, în luna martie, controale pentru respectarea măsurilor de siguranță în toată țara, dar și din Capitală, verificând peste 3.150 de firme din toate domeniile de activitate. Pentru neregulile găsite, pompierii au dat amenzi de peste 15 milioane de lei, dar și 10.000 de avertismente.

Un număr de șase obiective din București, dar și din Harghita, Cluj, Caraș-Severin, Dâmbovița și Brașov s-au ales cu activitatea oprită din cauza încălcărilor grave ale cerințelor de securitate pentru incendiu.

Ce trebuie să știe cetățenii?

Pompierii au făcut recomandări pentru cetățeni. Aceștia le-au recomandat credincioșilor să fie prudenți atunci când folosesc candele sau lumânări aprinse, să evite să urce în mașină cu lumânările aprinse și să nu parcheze în zonele care pot bloca accesul utilajelor de pompieri în apropierea bisericilor sau a mănăstirilor.

Credincioșii care se întorc acasă cu lumânări aprinse trebuie să le amplaseze în suporturi care nu pot lua foc, la distanță de materiale combustibile, și nu trebuie lăsate să ardă nesupravegheate sau la îndemâna copiilor.

„Pentru siguranța dumneavoastră și a celor dragi, manifestați un comportament preventiv și consultați recomandările disponibile pe platforma națională de pregătire în situații de urgență fiipregatit.ro, precum și în aplicația pentru mobil DSU, disponibilă gratuit”, atenționează pompierii IGSU.

„Ca să vorbim și despre vești bune, la Vidraru a început reumplerea lacului de acumulare”, susține Bogdan Ivan.

El spune că datele hidrologice sunt favorabile, iar dacă această tendință se menține, se estimează finalizarea reumplerii în luna octombrie.

„Alimentarea cu apă în aval este asigurată permanent, fără impact asupra localităților din zonă. În paralel, urmărim constant evoluția lucrărilor, avem echipe în teren și monitorizăm situația prin sisteme automate, astfel încât fiecare etapă să se desfășoare în deplină siguranță”, a scris pe Facebook Ivan.

Pus în funcțiune în 1966

El amintește că Barajul Vidraru a fost pus în funcțiune în 1966, cu o durată de viață proiectată de 30 de ani.

„Astăzi funcționează de aproape 60 de ani, adică dublu. În aceste condiții, retehnologizarea nu putea fi amânată, pentru că vorbim despre siguranța în exploatare a unei infrastructuri critice pentru România. În toată această perioadă, m-am asigurat că Hidroelectrica respectă avizele, asigură permanent apa brută conform obligațiilor legale și aplică măsurile tehnice necesare pentru limitarea impactului în teren”, a adăugat ministrul Energiei.

Bogdan a fost chemat la Ora Guvernului în Parlament în luna februarie privind situația apei potabile din Curtea de Argeș și a spunea atunci că lucrările la barajul Vidraru sunt necesare și nu pot fi evitate.