Jannik Sinner a recuperat masiv în luna martie, culminând cu titlul câștigat la Miami Open, după ce anterior s-a impus și la Indian Wells. Italianul a realizat astfel „Sunshine Double” fără să cedeze vreun set, o performanță în premieră în circuitul masculin.

În urma acestor rezultate, diferența dintre cei doi în fruntea ierarhiei ATP s-a redus semnificativ. De la peste 3.000 de puncte înainte de turneul de la Indian Wells, a ajuns acum la 1.190 de puncte.

De partea cealaltă, Carlos Alcaraz nu a reușit să-și apere integral punctele din martie, fiind eliminat în semifinalele de la Indian Wells și în turul al treilea la Miami.

Liderul mondial intră însă într-o perioadă dificilă a sezonului, în care are de apărat 4.300 de puncte pe zgură.

În 2025 a dominat această suprafață. A obținut titluri la Mastersul de la Monte Carlo, la Italian Open și la turneul de Grad Slam de la Roland Garros. În plus, a bifat o finală și la Barcelona.

În contrast, Sinner are doar 1.950 de puncte de apărat și niciunul până la Roma, ceea ce îi oferă un avantaj strategic uriaș. Italianul are un parcurs excelente în 2026, cu 19 victorii și doar 2 înfrângeri.

Cei doi mari rivali ai noii generații nu s-au întâlnit încă în 2026. Însă, ar putea să se confrunte la primul mare test al „sezonului” de zgură. Ambii urmează să participe la Mastersul de la Monte Carlo, care începe săptămâna viitoare.

Potrivit textului publicat în publicația Foreign Affairs , deși teritoriul iranian a fost supus timp de mai multe săptămâni unor bombardamente americane și israeliene, conducerea Republicii Islamice a rămas funcțională, iar Iranul a continuat să riposteze militar și să își mențină capacitatea de reacție. Autorul susține că obiectivul Washingtonului și al Tel Avivului de a forța capitularea Teheranului nu a fost atins, iar conflictul a intrat într-un impas costisitor pentru inițiatorii săi.

Articolul arată că, în interiorul Iranului, o parte a populației cere continuarea confruntării până la pedepsirea agresorilor, invocând lipsa de încredere în Statele Unite și experiențele negative ale negocierilor anterioare. În același timp, autorul avertizează că prelungirea războiului ar duce la pierderi suplimentare de vieți omenești, la distrugerea infrastructurii civile și la extinderea violențelor la nivel regional.

În acest context, analiza propune ca Teheranul să „ia victoria” și să deschidă calea unui acord mai amplu. Printre măsurile sugerate se numără limitarea programului nuclear iranian, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Iranului. De asemenea, autorul evocă posibilitatea unui pact bilateral de neagresiune între Iran și Statele Unite, precum și reluarea cooperării economice și tehnologice dintre cele două state.

Textul susține că o simplă încetare a focului ar fi fragilă și insuficientă, întrucât nu ar rezolva cauzele profunde ale ostilității dintre Washington și Teheran. În schimb, autorul pledează pentru un acord cuprinzător care să abordeze simultan dosarul nuclear, libertatea navigației în Golf, securitatea regională și reintegrarea economică a Iranului.

În ceea ce privește dimensiunea nucleară, articolul propune ca Iranul să accepte reducerea stocurilor de uraniu îmbogățit și monitorizare internațională permanentă, în timp ce Statele Unite ar urma să elimine sancțiunile unilaterale și să sprijine revenirea Iranului în lanțurile comerciale globale. Totodată, autorul sugerează crearea unui consorțiu regional de îmbogățire a combustibilului nuclear, cu participarea Iranului, a statelor din Golf și a unor puteri precum China, Rusia și SUA.

Analiza mai susține că actualul conflict a demonstrat limitele opțiunii militare împotriva Iranului și a pus sub semnul întrebării eficiența arhitecturii de securitate bazate exclusiv pe prezența americană în regiune. În viziunea autorului, statele arabe din Golf ar trebui să participe la o nouă formulă regională de securitate, alături de Iran și de actorii internaționali relevanți.

Textul îl menționează și pe președintele american Donald Trump, despre care afirmă că a transmis în ultimele zile mesaje contradictorii privind negocierile. Potrivit autorului, presiunile politice interne, inclusiv cele generate de creșterea prețurilor la energie, ar putea face dintr-un compromis diplomatic o variantă convenabilă pentru Casa Albă.

În concluzie, articolul susține că războiul a creat, paradoxal, o oportunitate pentru un acord durabil între Iran și Statele Unite. Deși neîncrederea dintre părți rămâne profundă, autorul consideră că realitățile de pe teren ar putea împinge ambele tabere spre o soluție politică menită să închidă un conflict vechi de decenii.

Persoanele în vârstă sunt mult mai predispuse să dezvolte forme grave de gripă sau COVID, iar o nouă cercetare de la UC San Francisco oferă o explicație.

Studiul arată că celulele pulmonare îmbătrânite pot declanșa o reacție imunitară excesiv de agresivă, care poate transforma chiar și infecțiile ușoare în afecțiuni grave, arată ScienceDaily.

Aceste descoperiri oferă o nouă perspectivă asupra inflamației legate de vârstă și ajută la explicarea motivului pentru care ceva atât de simplu precum o tuse poate duce uneori la spitalizarea persoanelor în vârstă.

Celulele pulmonare îmbătrânite și inflamația

Pentru a explora ce se schimbă în plămânii vârstnicilor, cercetătorii s-au concentrat pe fibroblaste, celulele structurale care ajută la menținerea țesutului pulmonar. În experimentele cu șoareci tineri, aceștia au activat un semnal de stres asociat de obicei cu îmbătrânirea.

Acest lucru a determinat plămânii să dezvolte grupuri de celule inflamate, inclusiv unele marcate de gena GZMK, care a fost identificată pentru prima dată în cazurile severe de COVID-19.

Cercetătorii cred că tratamentele viitoare ar putea viza aceste celule pentru a întrerupe ciclul dăunător cunoscut sub numele de inflammaging.

„Am fost surprinși să vedem că fibroblastele pulmonare colaborează cu celulele imune pentru a stimula inflamarea”, a declarat dr. Tien Peng, profesor de medicină și membru al Institutului de Cercetare Cardiovasculară și al Institutului de Cercetare a Îmbătrânirii Bakar de la UCSF.

„Acest lucru sugerează noi modalități de intervenție înainte ca pacienții să ajungă la o inflamație severă care poate necesita intubare”.

Fibroblastele și calea NF-kB

Fibroblastele joacă un rol cheie în menținerea stabilității și funcționalității căilor respiratorii și a alveolelor pulmonare.

Cu toate acestea, se știe că ele contribuie la inflamație în afecțiuni precum BPOC. Echipa de cercetare a dorit să determine dacă semnalele provenite de la aceste celule ar putea perturba plămânii altfel sănătoși.

Ei au examinat o cale numită NF-kB, care este asociată în mod obișnuit cu bolile legate de îmbătrânire. Când au fost activate, fibroblastele au semnalat macrofagelor din plămâni să inițieze un răspuns imun.

Acest răspuns a atras apoi celule imune suplimentare din fluxul sanguin, inclusiv cele marcate de GZMK.

Deși aceste celule GZMK nu erau eficiente în combaterea infecției, ele erau totuși capabile să afecteze țesutul pulmonar.

Grupuri de celule imune și leziuni pulmonare

După formarea acestor grupuri de celule imune, șoarecii tineri au dezvoltat simptome severe atunci când au fost infectați, asemănătoare cu răspunsul observat de obicei la adulții în vârstă.

Când cercetătorii au folosit o metodă genetică pentru a elimina celulele GZMK, șoarecii au tolerat mai bine infecția.

Această descoperire sugerează că îmbătrânirea țesutului pulmonar în sine poate fi un factor major al inflamației dăunătoare.

Cercetătorii au examinat, de asemenea, țesutul pulmonar de la pacienți vârstnici spitalizați cu SDRA (sindrom de detresă respiratorie acută) asociat COVID-ului.

Aceste probe conțineau aglomerări de celule inflamate similare cu cele observate la șoareci. Pacienții cu forme mai severe ale bolii prezentau un număr mai mare de astfel de aglomerări, în timp ce plămânii donatorilor sănătoși nu prezentau deloc.

„Am observat în timpul pandemiei de COVID că pacienții noștri cei mai vulnerabili nu mai aveau infecția, dar prezentau în continuare o inflamație pulmonară persistentă și devastatoare”, a spus Peng.

„Acest circuit de disfuncționalitate între celulele pulmonare și cele imune constituie o nouă țintă terapeutică promițătoare”.

Liderul de la Kiev a spus că a convenit cu Erdogan asupra unor „noi pași” în cooperarea de securitate, iar echipele celor două părți vor stabili în scurt timp detaliile, conform Reuters.

„Acest lucru se aplică mai ales domeniilor în care putem sprijini Turcia: expertiză, tehnologie și experiență”, a scris Zelenski pe Telegram.

Potrivit președinției turce, Erdogan i-a transmis că Ankara va continua să sprijine negocierile dintre Ucraina și Rusia pentru încheierea războiului.

Cei doi lideri au discutat și despre proiecte comune în domeniul gazelor, inclusiv infrastructură și dezvoltarea unor zăcăminte.

Turcia, stat membru NATO care a păstrat legături cu ambele tabere, a găzduit primele negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia în 2022. La întâlnirea de sâmbătă, Erdogan a subliniat importanța siguranței maritime în Marea Neagră și a securității aprovizionării cu energie.

În ultimele luni, Ucraina a semnat acorduri similare de cooperare în domeniul securității cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar și poartă discuții cu alte state din Orientul Mijlociu.

După izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, Kievul încearcă să valorifice experiența acumulată în combaterea dronelor în cei patru ani de război cu Rusia.

Zelenski s-a întâlnit la Istanbul și cu Patriarhul Bartolomeu.

„Mi-aduc aminte de domnul Amza că era foarte cald, foarte apropiat de noi”, a spus actrița.

Diana Lupescu a explicat că făcea parte dintr-o clasă cu doar șapte studenți, ceea ce le permitea profesorilor să lucreze atent cu fiecare dintre ei și să le înțeleagă personalitatea.

Actrița și-a amintit și de unul dintre obiceiurile lui Amza Pellea: „fuma enorm, enorm fuma. Câte două pachete de țigări, cel puțin”.

Diana Lupescu a povestit și despre o vizită acasă la marele actor, într-o perioadă în care fiica acestuia, Oana Pellea, era la liceu și voia să dea la teatru.

„Era Oana prin anii de liceu, de final de liceu și voia să dea la teatru. Și domnul Amza Pelea era atât de îngrijorat și fericit în același timp. Că ce o să fie, cum o să fie, dacă e bine, dacă nu e bine. El ar fi vrut să nu facă actorie, dar Oana era atât de hotărâtă să facă cu orice chip și bine a făcut, că uite, acum este o valoare. Și mi-aduc aminte că am fost acasă la dânsul și era atât de drăguță și doamna Pellea. Și noi ne-am simțit onorați și alintați și povesteau tot felul de chestii. Era un om foarte cald și foarte plăcut”, a spus Diana Lupescu.

Actrița a vorbit și despre momentul în care Amza Pellea a murit.

„Ultima întâlnire, când dânsul n-a mai fost și ne-am întâlnit toți la Teatrul Bulandra și am ținut sicriul pe umeri, a fost o tristețe îngrozitoare”, a spus ea.

Podcastul integral: 

Atlético a deschis scorul în minutul 40, prin Giuliano Simeone, după o pasă lungă trimisă de Clément Lenglet.

Avantajul lui Atletico a durat însă foarte puțin, pentru că Marcus Rashford a egalat rapid pentru catalani, după după o acțiune cu Dani Olmo.

Gazdele au rămas în 10 oameni chiar înainte de pauză, după ce Nico González a fost eliminat în urma unui fault asupra lui Lamine Yamal.

Barcelona a profitat de omul în plus și a dat lovitura pe final. Robert Lewandowski a înscris golul victoriei în minutul 88.

În urma acestui rezultat, echipa lui Hansi Flick încheie etapa a 30-a cu un avans de șapte puncte în fruntea clasamentului, după înfrângerea suferită de Real Madrid în fața celor de la Mallorca.

Barcelona și Atlético Madrid se vor întâlni din nou în sferturile Ligii Campionilor.

Anunțul a fost făcut de Kirilo Budanov, consilierul prezidențial al lui Zelenski și fostul director al Direcției de Informații a Ministerului Apărării. 

„Kushner, Witkoff, Lindsey Graham, aceștia sunt cei așteptați să vină. Cine va mai fi acolo, vom vedea”,a declarat oficialul ucrainean pentru Bloomberg, notează Reuters. 

Vizita care ar putea să aibă loc după Paștele Ortodox (12 aprilie), ar fi prima  deplasare oficială a lui Witkoff și Kushner în Ucraina.

Cei doi s-au întâlnit cu reprezentanți ucraineni în Statele Unite și au mers la Moscova pentru discuții cu diplomații ruși. 

Negocierile mediate de Washington au luat o pauză după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu.

O întâlnirea trilaterală era programtă la începutul lunii martie la Abu Dhabi, însă situația de securitate din Orientul Mijlociu cauzată de atacurile lansate de SUA și Iran asupra Iranul au dus la amânarea lor. 

„Pompierii din cadrul ISU Prahova intervin pentru gestionarea unui accident rutier produs pe DN1D, în localitatea Cioranii de Jos, unde o cisternă încărcată cu aproximativ 30.000 de litri de GPL s-a răsturnat pe partea carosabilă. Având în vedere riscul asociat, a fost dispusă evacuarea preventivă a populației pe o rază de aproximativ 1.000 de metri, perimetrul fiind asigurat de forțele de ordine, respectiv poliția și jandarmeria”, se arată în informarea emisă de ISU Prahova. 

Pompierii intervin cu o autospecială de stingere, una de descarcerare și un echipaj SMURD.

La dispozitivul inițial s-au adăugat și o autospecială pentru transport personal și victime multiple, un microbuz, roboții pentru stingere din cadrul ISU BIF și un echipaj pentru amenințările CBRN (Chimice, Biologice, Radiologice și Nucleare). 

În urma măsurătorilor nu au fost identificate scurgeri. 

De asemenea, nu au fost înregistrate victime. 

Autoritățile au emis o avertizare prin sistemul RO-Alert.

„Au fost evacuate 72 de persoane din 50 de locuințe”, mai transmit servicile de intervenție.  

„Nu prea jucam împreună, că nu ne dădea voie. Nu era voie să joace soțul și soția”, a spus actrița.

„Am jucat numai în roluri care erau mai puțin importante, că nu se putea”, a afirmat Diana Lupescu.

Actrița a spus că restricția se extindea și dincolo de filme, inclusiv în zona imaginii publice.

„Nici pe coperta revistei Cinema nu am avut niciodată voie să fim amândoi. Pe vremea aia era interzis”, a spus ea.

Actrița a adăugat că, în acea perioadă, „nu trebuia decât un cuplu să fie în atenția publică”, făcând referire la cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu.

„Fiecare a făcut roluri importante cu alți parteneri (…) La televiziune am mai jucat împreună. Și ne-am simțit bine, a fost bine. Și repet, rolurile de film n-au fost roluri importante”, a spus actrița.

Podcastul integral: 

Vorbind despre viața după moartea lui Mircea Diaconu, actrița a mărturisit: „Mi-e foarte greu. Mi-e îngrozitor de greu. De-asta probabil și-mi doresc atât de mult să mă întorc la profesie, sper să mai pot. Pentru că e un gol enorm”.

Diana Lupescu a explicat că în prezent este ocupată cu mai multe formalități și acte și că are momente în care se simte „îngrozitor de goală” și vulnerabilă, motiv pentru care își dorește să încheie cât mai repede aceste lucruri.

„Îmi doresc mult de tot să pot să termin cu treburile astea și să încerc să mă întorc la profesie, pentru că e un mod de existență. E un mod de existență care mie îmi făcea foarte bine și îți umple sufletul și gândurile”, a mai spus celebra actriță.

Diana Lupescu a vorbit și despre relația pe care a avut-o cu Mircea Diaconu, spunând că au comunicat zilnic și că și-au spus mereu tot ce aveau pe suflet.

„Noi am vorbit în fiecare zi și ne-am spus tot ce aveam pe suflet. Eu zic că am comunicat total”, a afirmat ea.

Cu vocea frântă, Diana Lupescu a adăugat: „Până în ultima clipă a sperat că o să fie bine. N-a vrut să mă lase singură”.

Marele actor Mircea Diaconu a murit pe 14 decembrie 2024, la vârsta de 74 de ani. El și Diana Lupescu au fost căsătoriți timp de 44 de ani.

Podcastul integral: