În ciuda anilor de cercetare și dezvoltare tehnologică, spațiul rămâne o mare necunoscută pentru oameni. Luna este corpul celest cel mai apropiat de planeta Pământ și unul dintre cele mai studiate.

Cucerirea spațiului este foarte importantă, scrie El Economista. De ani de zile omul are un obiectiv clar de a descoperi ce se află dincolo de planeta noastră și dacă există un loc similar unde, dacă va fi necesar în viitor, oamenii vor putea trăi.

Cursa pentru revenirea pe Lună

În ultimii ani, toate țările au depus eforturi mari pentru a-și consolida misiunile spațiale. Printre aceste eforturi se numără și revenirea pe Lună. Prima dată a fost în 1969, iar de atunci s-a mai ajuns acolo de doar cinci ori. Ultima aterizare pe Lună a avut loc în 1972.

Acum, SUA și China se află într-o cursă pentru a vedea care va fi următoarea națiune care va reveni acolo. NASA a stabilit deja data următoarei misiuni care va duce un om pe Lună. Va fi vorba de misiunea Artemis II, iar lansarea este prevăzută să aibă loc în martie 2026.

Au fost finalizate cu succes testele de realimentare cu combustibil. Acestea au fost menite să identifice orice problemă și să o rezolve înainte de a încerca lansarea oficială.

Acesta este un eveniment extrem de important. Omul nu a mai pășit pe Lună de peste 50 de ani. În ultimii ani au fost trimiși doar roboți de cercetare.

Prima femeie pe Lună

Această misiune va duce patru astronauți într-o misiune de 10 zile. Printre aceștia se află și cea care va fi prima femeie care va păși pe solul lunar, Christina Koch.

Obiectivul misiunii este de a efectua un zbor lunar pentru a testa nava spațială Orion. De asemenea, astronauții vor fi studiați pentru a verifica dacă apar schimbări în biologia lor și pentru a determina modul în care modificările gravitației și radiațiilor ar putea afecta viitorii astronauți ai programului Artemis.

Nicușor Dan spune, pe Facebook, că a avut o convorbire consistentă cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, privind temele principale ce urmează să fie abordate săptămâna viitoare, în cadrul Consiliului European informal.

Consiliul European informal are loc pe 12 februarie, când se vor căuta soluții de creștere a competitivității statelor membre, „adică să încurajăm investițiile, inovația, dezvoltarea companiilor europene, care în cele din urmă înseamnă servicii mai bune și accesibile pentru cetățeni”.

„I-am prezentat lui Antonio Costa prioritățile de acțiune ale României în contextul viitoarei reuniuni. În primul rând, susținem simplificarea birocrației afacerilor in Uniunea Europeana, susținem consolidarea Pieței Unice și salutăm extinderea acordurilor comerciale la nivelul Uniunii Europene. În al doilea rand, susținem o tranziție mai lungă pentru aplicarea politicilor legate de energia verde, astfel încât acestea să fie sustenabile și să nu afecteze negativ economia noastră. În al treilea rând, România își dorește consolidarea unei Uniuni a Energiei, o interconectare a rețelelor și o veritabilă piață a energiei europene. Scopul nostru este să creăm mecanisme pentru ca românii sǎ plǎteascǎ facturi rezonabile la energie, iar firmele din țară să aibǎ costuri competitive cu energia”, spune Dan.

În ceea ce privește noul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, Nicușor Dan i-a transmis președintelui Consiliului European că România consideră ca este benefică ponderea alocată creșterii competitivității, dar că este necesar să se țină cont și de criterii geografice, astfel încât toate statele să beneficieze de șanse egale la resurse pentru a reduce decalajele economice existente între țările europene.

Referitor la evoluția președintelui Nicușor Dan pe scena internațională, Kelemen Hunor a spus, la Europa FM: „De la sfârșitul anului trecut are echipă, echipa președintelui s-a întregit și sper că încet, încet vom vedea și rezultatele. Este o zonă unde lucrurile nu se întâmplă foarte, foarte repede și ai nevoie de timp ca să schimbi o direcție”.

Liderul UDMR a precizat că președintele este cel care conduce politica externă, împreună cu ministrul de Externe și cu premierul. „Problema cea mai mare este că în continuare despre politica externă a României nu se comunică, nu se vorbește, cum a fost în perioada lui Iohannis. Din punctul meu de vedere, dacă nu explică cineva poziția României în anumite dosare importante, atunci oamenii creează scenarii apocaliptice sau teorii ale conspirației”, a adăugat Kelemen Hunor.

Avem o problemă în interiorul României

Referitor la declarația președintelui Nicușor Dan despre raportul Congresului SUA privind anularea alegerilor, Kelemen Hunor a răspuns: „Noi în societate, în continuare, avem această dezbatere despre anularea alegerilor din 2024. Avem o problemă în interiorul României. După aceea avem o problemă cu partenerul nostru strategic, cu Statele Unite”.

„Rămânem în memoria instituțională a Congresului, a Departamentului de Stat, administrației. Și dacă pleacă, la un moment dat, administrația actuală, și dacă vine o altă administrație, acolo rămânem în memoria instituțională. Credibilitatea noastră este în joc, credibilitatea României”, a explicat liderul UDMR.

Referitor la soluție, Kelemen Hunor a spus: „În acest moment singura soluție viabilă este un raport din partea Parlamentului. Suntem în întârziere. Serviciile secrete nu o să vină niciodată cu niciun raport. Haideți să stabilim acest lucru că nu e treaba lor. Președintele nu poate să vină cu mai mult fiindcă el coordonează activitatea serviciilor secrete”.

„Printr-un control parlamentar asupra SRI-ului, sau printr-o comisie specială, asta poate fi stabilită, este în interesul statului român să facă lumină”, a adăugat Hunor.

Cine blochează raportul?

Când i s-a solicitat să precizeze dacă va propune el însuși un astfel de raport parlamentar, Kelemen Hunor a răspuns: „Au propus deja alții, nu trebuie să propun eu. Eu vorbesc despre o logică instituțională. Dacă Parlamentul reușește să aducă un raport votat de majoritatea parlamentarilor, un raport bine fundamentat, după o analiză foarte serioasă, atunci eu cred că putem închide acest subiect, atât în România, cât și spre exterior”.

„Dacă nu vom face acest lucru, din când în când ne vom trezi cu rapoarte preliminare, cu rapoarte adoptate, rapoarte bipartizane, dar România va fi dată ca un exemplu negativ și e vorba de credibilitatea României”, a avertizat liderul UDMR.

Kelemen a fost întrebat cine blochează un astfel de demers și de ce nu s-a făcut până acum. El a răspuns: „La această întrebare nu pot să răspund. Nu am informațiile necesare să spun că blochează cineva sau nu blochează cineva”.

Problema conducerii SRI

Referitor la întârzierea nominalizării conducerii civile a serviciilor secrete, Kelemen Hunor a explicat: „La SIE nu există nicio întârziere. Acolo există un director civil. Pe partea cealaltă există o problemă de aproape 3 ani. În mai, în iunie se împlinesc 3 ani de când a plecat fostul director Eduard Hellwig. Acolo trebuie făcută o nominalizare”.

„Trebuie lăsat președintele, fiindcă potrivit Constituției, conform legilor în vigoare, e singurul care poate să facă o nominalizare. Nu poate să facă nici PNL-ul, nici PSD-ul, nici pemierul, nimeni în afară de președinte””, a precizat liderul UDMR.

Întrebat despre semnalul public al amânării, Kelemen Hunor a spus: „Marea majoritate a societății nu e interesată de chestia asta. Probabil că nici nu știe că Serviciul Român de Informații e condus de un militar, nu de un civil. Noi avem o altă problemă legată de funcționarea serviciilor, de controlul serviciilor, control parlamentar”.

„Dacă nu există un director civil, înseamnă că acest control civil, de fapt, a dispărut de aproape 3 ani de zile. Această discuție nu a existat în România, din păcate. Probabil că trebuie să discutăm despre acest aspect la un moment dat, fiindcă așa cum e astăzi, nu cred că ne ajută foarte mult”, a conchis Kelemen Hunor.

„O componentă esențială a oricărui sistem de sănătate este modul în care acesta este finanțat și felul în care oamenii ajung, concret, să beneficieze de servicii medicale. Astăzi am avut o întâlnire aplicată cu reprezentanții sistemelor de asigurări de sănătate din Israel – un model care funcționează de mult timp pe baze clare: competiție, digitalizare, predictibilitate și orientare reală către pacient”, a explicat Rogobete.

Ministrul a insistat asupra faptului că România nu mai poate amâna modificarea structurii actuale a asigurărilor.

„Am spus-o constant: adevărata reformă a sistemului de sănătate din România trebuie să înceapă cu reforma modului în care funcționează asigurările de sănătate. Aici există patru case publice de asigurări, fără monopol. Concurența generează oferte diferite, servicii mai bune și un sistem care se dezvoltă constant. Competiția sănătoasă, digitalizarea și diversitatea pachetelor de servicii duc nu doar la eficiență financiară, ci și la creșterea calității actului medical”, a precizat ministrul.

Rogobete a făcut un apel la acțiune fără orgolii. Ministrul susține că România trebuie să aplice modele care și-au dovedit deja eficiența.

„Discuțiile noastre au pornit de la realitatea din România și s-au concentrat pe posibilitatea unor parteneriate strategice care să susțină o reformă reală a finanțării serviciilor medicale (…). Dacă vrem un sistem de sănătate coerent, trebuie să începem această reformă fără amânări. Fără explicații despre cum «nu se poate». Fără orgolii. Fără să reinventăm roata. Există modele care funcționează. Trebuie doar adaptate și puse în practică”.

Matcha este mai mult decât o băutură; este un ritual, o pauză de respiro la un ritm care nu încetinește. Cei care l-au introdus în rutina zilnică vorbesc despre o stare de calm “alert”, despre energie constantă și concentrare fără a manifesta fluctuațiile pe care le simțeau când consumau cafea. L-teanina, un aminoacid care stimulează activitatea cerebrală și reduce anxietatea fără efecte secundare din pulberea de matcha este responsabilă pentru această doză de energie constantă.

Iar dacă vorbim despre un ritm unde mulți oameni se simt prinși într-o rutină obositoare, prepararea unui ceai matcha poate deveni un mic ritual care marchează o pauză. Acea pauză nu este doar despre hidratare sau aport de energie, ci despre un moment de reconectare cu sinele și cu prezentul.

Gustul ritualului: de la pulberea verde la cana de inspirație

Despre ceaiul matcha știm că este obținut prin măcinarea frunzelor de ceai verde într-o pulbere fină, de un verde vibrant, cu o textură catifelată. Gustul are note vegetale, ușor dulci, uneori cu accente umami. Spre deosebire de alte ceaiuri, matcha nu se infuzează, ci se consumă întreaga frunză sub formă de suspensie, oferind toate beneficiile concentrate ale plantei.

Prepararea matcha este un proces care relaxează, pulberea este amestecată cu apă caldă, nu fierbinte, folosind un instrument din bambus numit chasen. Mișcarea circulară de amestecare produce o spumă fină la suprafață, semn al unei preparări corecte.

Matcha și oamenii productivi sau combustibilul verde al eficienței zilnice

În rândul celor care își doresc să-și mențină concentrarea, claritatea mentală și nivelul de energie constant pe tot parcursul zilei, ceaiul matcha a devenit un aliat de nădejde. Nu este vorba doar despre o tendință, ci despre o alegere conștientă făcută de oameni care își doresc mai mult control asupra modului în care își gestionează resursele mentale și fizice.

Energia susținută vine din combinația unică dintre cofeină și L-teanină, care stimulează activitatea cerebrală și ajută la instalarea stării de calm și focus. Multe persoane își doresc să-și mențină la nivel înalt starea de concentrare și claritatea mentală, iar matcha susține aceste abilități. O cană din acest ceai consumată zilnic stimulează performanța cognitivă, reduce stresul și anxietatea.

Prepararea ceaiului matcha este un mic ritual care oferă timpul necesar pentru conectare cu propriile obiective. Multitaskingul și suprasolicitarea par a fi normalitatea și în acest peisaj intens, prepararea unei cești de ceai invită la prezență, la atenție și la eficiență sustenabilă. Probabil, acestea sunt motivele pentru care tot mai multe persoane care activează în domenii solicitante aleg matcha. Deci nu este exclusiv despre gust și beneficii, ci pentru impactul pozitiv asupra stării mentale și a modului în care își structurează ziua.

Matcha în rutina zilnică: mai mult decât o băutură, un stil de viață

Integrarea matcha în rutina zilnică nu necesită schimbări drastice. Poate fi băut dimineața în loc de cafea sau în timpul unei pauze de lucru. Poate fi un moment de reconectare în locul clasicelor scroll-uri pe telefon. De fapt, matcha nu vine cu agitație, ci cu claritate. Este acea energie care nu te face să simți că „te urcă pe pereți”, ci care te ajută să rămâi centrat, productiv și prezent.

Mulți oameni povestesc că, de când au introdus matcha în rutina lor, simt o diferență clară în modul în care își încep ziua. Nu mai este vorba doar de „trezire”, ci de o stare de prezență, de intenționalitate. Cei care au înlocuit espresso-ul cu matcha declară că nu mai simt nevoia de a umple mereu ceașca cu cafea, că nivelul lor de energie rămâne constant mai multe ore.

Matcha este un preparat versatil și poate fi integrat în smoothie-uri, deserturi sau băuturi reci. Este o băutură care se adaptează ușor oricărui stil de viață și care vine cu beneficii nutriționale numeroase.

Pauza care contează, oamenii productivi găsesc echilibru într-un ritm accelerat

Cei care își doresc mai mult de la rutină decât pauze rare și scurte și cei care căută energie rapidă cu rezultate imediate aleg matcha. Băutura vine ca un răspuns la această nevoie de încetinire conștientă. Prepararea lui presupune timp, atenție, gesturi intenționate, deci este formă de mindfulness aplicată.

Într-un peisaj urban aglomerat de trafic, ședințe și notificări, matcha oferă un mic refugiu; este o băutură care încurajează prezența echilibrată. A bea matcha nu înseamnă doar a consuma o alternativă sănătoasă la cafea, ci a alege, în mod activ, o stare de bine. Este un mod de a te ancora în prezent, de a-ți acorda un moment de grijă în mijlocul unei zile agitate. Iar dacă o băutură poate schimba o dimineață, poate foarte bine să influențeze o viață întreagă.

Dincolo de problemele de sănătate pe care țigările le generează oamenilor, mucurile de țigară reprezintă o problemă serioasă pentru planetă în ceea ce privește poluarea. Sunt compuse în mare parte din acetat de celuloză, scrie El Economista.

Acest material face ca microplasticele din care sunt compuse să dureze ani de zile pentru a se dezintegra. Eliberează nicotină, metale grele și alți compuși în mediu, potrivit rapoartelor Organizației Mondiale a Sănătății. Milioane de oameni fumează în întreaga lume. Mucurile de țigară sunt unul dintre cele mai mari deșeuri existente, în ciuda dimensiunilor lor mici.

Procesul în două etape

Un grup de cercetători chinezi de la Universitatea din Henan a descoperit că ar putea recicla mucurile de țigară pentru a le transforma într-un material avansat capabil să stocheze energie și să devină o baterie. Ideea constă în transformarea acestor deșeuri în electrozi. Cercetătorii profită de compoziția celulozică a mucurilor de țigară și de abundența acestora ca deșeuri.

Transformarea are două etape tehnice. Prima constă în introducerea deșeurilor într-o „oală sub presiune” pentru a le transforma într-un fel de cărbune solid făcut din apă numit hidrocarbon. Odată făcut acest lucru, hidrocarburile sunt amestecate cu KOH (hidroxid de potasiu) și introduse într-un cuptor la temperaturi ridicate, dar fără oxigen, pentru a genera pori microscopici.

Din această conversie se obține un component care poate fi utilizat pentru un transfer eficient de sarcină, precum supercondensatoarele. Acest lucru permite utilizarea lor ca un complement strategic pentru bateriile convenționale, în special în medii cu vârfuri de cerere de energie și stabilizarea rețelelor electrice.

Provocarea este acum de a demonstra viabilitatea proiectului în afara laboratorului. Va fi nevoie să fie testat la o scară mult mai mare pentru a demonstra eficiența și capacitatea sa.

Consumul de alimente sănătoase este doar o parte a prevenirii cancerului, spun oncologii.

De asemenea, modul în care mâncarea este gătită joacă un rol important în sănătatea pe termen lung, scrie Parade.

Specialiștii din domeniul medical îi îndeamnă tot mai des pe oameni să limiteze metodele de gătit care implică temperaturi foarte ridicate și arderea alimentelor, avertizând că acestea pot genera compuși chimici nocivi asociați cu riscul de cancer.

Potrivit oncologilor, obiceiurile zilnice din bucătărie se pot acumula în timp.

Expunerea repetată la anumite subproduse formate în timpul gătitului la temperaturi înalte poate influența inflamația, deteriorarea ADN-ului și riscul general de cancer.

Deși greșelile ocazionale în bucătărie sunt puțin probabil să provoace efecte grave, specialiștii subliniază că expunerea constantă merită atenție.

De ce arderea alimentelor ridică probleme de sănătate

Oncologii atrag atenția că arderea alimentelor, fie că este vorba despre carne sau legume, poate duce la formarea unor compuși numiți amine heterociclice (HCA) și hidrocarburi aromatice policiclice (PAH).

Aceste substanțe apar atunci când alimentele, în special proteinele de origine animală, sunt gătite la temperaturi foarte ridicate sau direct pe flacără.

HCA se formează când proteine precum carnea de vită, carnea de pasăre sau peștele sunt expuse la căldură intensă.

PAH apar atunci când grăsimea se scurge pe suprafețe încinse sau pe flacără, generând fum care se depune pe alimente.

Cercetările leagă acești compuși de deteriorarea ADN-ului și de un risc crescut de cancer, în special cancer colorectal.

Frecvența expunerii contează mai mult decât perfecțiunea

Experții subliniază că riscul este legat de frecvență, nu de incidente izolate.

O masă arsă ocazional este puțin probabil să crească semnificativ riscul de cancer.

În schimb, consumul frecvent de alimente puternic arse poate contribui, în timp, la probleme de sănătate.

Dacă mâncarea este doar parțial arsă, oncologii recomandă îndepărtarea porțiunilor înnegrite.

Alimentele arse în totalitate ar trebui aruncate, deoarece aceste zone conțin concentrații ridicate de compuși nocivi.

Metode de gătit mai sigure recomandate de oncologi

Specialiștii încurajează metodele de gătit care reduc expunerea la flacără directă și la temperaturi excesive.

Gătitul la abur, poșarea, coacerea la temperaturi controlate și gătirea lentă ajută la păstrarea nutrienților și la prevenirea formării compușilor dăunători.

Marinarea alimentelor cu ingrediente acide, utilizarea uleiurilor mai sănătoase, precum cel de măsline sau de rapiță, și preferarea proteinelor de origine vegetală pot reduce suplimentar riscurile.

Oncologii notează că o pregătire atentă a alimentelor sprijină atât prevenirea cancerului, cât și longevitatea generală.

„În pregătirea publicării programului de măsuri de relansare economică, am derulat recent o serie consistentă de întâlniri şi discuții cu partenerii de dialog din mediul de business. Este esențial ca un pachet sustenabil de măsuri pentru accelerarea economiei să includă răspunsul statului la nevoile concrete ale mediului privat. De aceea le mulțumesc tuturor reprezentanților Concordia, Romanian Business Leaders (RBL), AmCham Romania și Foreign Investors Council (FIC) şi tuturor celorlalte asociații patronale care au transmis propuneri şi feedback consistent – toate acestea susțin racordarea soluțiilor de sprijin ale statului la nevoile reale ale economiei”, a transmis Nazare pe Facebook.

Potrivit ministrului, „2026 trebuie să fie anul în care schimbăm paradigma dezvoltării României și mutăm accentul de pe o economie bazată pe consum pe o economie bazată pe investiții masive și valoare adăugată – acesta este mesajul central transmis în toate discuțiile tehnice recente”. Nazare subliniază că „România are nevoie de o direcție strategică pe termen lung, de un cadru predictibil și responsabil care să stimuleze investițiile, competitivitatea și crearea de locuri de muncă durabile”.

Nazare a precizat că joi, după definitivarea ultimelor detalii, va fi publicat în transparență pachetul de măsuri pentru relansare.

„Mâine, după definitivarea ultimelor detalii, vom publica în transparență pachetul de măsuri pentru relansare, rezultat atât prin contribuția tuturor partenerilor din coaliția de guvernare cât şi din dialogul cu mediul de afaceri. Este un pachet pentru România, în primul rând şi un rezultat al muncii de echipă la nivelul întregului Guvern. Am toată încrederea că va fi bine primit de antreprenori şi de mediul de afaceri. Aşteptăm feedbackul tuturor şi vom continua consultările, odată ce documentul va fi disponibil în transparență”, a conchis Nazare.

Antonio Tajani, ministrul italian de Externe, a anunțat miercuri că autoritățile italiene au reușit să contracareze mai multe atacuri cibernetice îndreptate împotriva unor obiective strategice. 

Potrivit oficialului, au fost vizate mai multe pagini web ale Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv cel al ambasadei Italiei din Washington, dar și hoteluri din zona Cortina d’Ampezzo. 

„Am dejucat un atac cibernetic care viza mai multe sedii ale Ministerului Afacerilor Externe, începând cu cel de la Washington, precum și unele locuri legate de Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, inclusiv hoteluri din zona Cortina d’Ampezzo”, a declarat miercuri ministrul, notează Le Figaro. 

Jocurile Olimpice de Iarnă vor debuta vineri, iar în cadrul competițiilor vor  participa 13 ruși, ca sportivi neutri individuali.

La fel ca la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, sportivii din Rusia și Belarus nu vor fi incluși în ceremonia de deschidere și nici steagurile țărilor lor nu vor fi arborate. Dacă vreunul dintre sportivi va urca pe podium la finalul unei probe, imnurile naționale ale țărilor lor nu vor fi intonate.