Ryan Wesley Routh, în vârstă de 59 de ani, a fost condamnat de judecătoarea federală Aileen Cannon, la Fort Pierce. Procurorii ceruseră o pedeapsă pe viață, invocând gravitatea faptelor și lipsa de remușcări a inculpatului, în timp ce apărarea solicitase o pedeapsă totală de 27 de ani.

Potrivit anchetatorilor și probelor prezentate în instanță, incidentul a avut loc pe 15 septembrie 2024, la Trump International Golf Club din West Palm Beach. Un agent al Serviciului Secret, aflat într-o misiune de securizare a perimetrului înainte ca Trump să ajungă în zonă, a observat țeava unei arme ieșind din vegetație și a tras în direcția suspectului. Routh a fugit fără să apuce să tragă, dar a fost arestat ulterior în apropiere, după un control în trafic.

La locul în care se ascunsese, anchetatorii au recuperat o armă semiautomată de tip SKS, echipată cu lunetă și încărcător mărit, precum și alte obiecte, inclusiv plăci de protecție balistică găsite în bagaje atârnate de gardul terenului.

Documentele judiciare au arătat, de asemenea, că în vehiculul lui Routh a fost găsită o listă scrisă de mână cu date și locuri unde Trump urma să apară în perioada august–octombrie 2024, iar procurorii au menționat și existența unei note în care suspectul descria episodul drept „o tentativă de asasinat”.

Comportament bizar

Mai multe relatări din instanță consemnează că Routh a depus cereri și texte considerate bizare, inclusiv o „provocare” adresată lui Trump la o partidă de golf, precum și referiri la Adolf Hitler și președintele rus Vladimir Putin în timpul unor intervenții în sala de judecată.

După citirea verdictului de vinovăție, inculpatul a încercat să se rănească în zona gâtului cu un pix, înainte de a fi imobilizat și scos rapid din sală de către agenții federali.

Procurorul principal al cazului, John Shipley, a susținut că probele au arătat „cât de aproape” a fost suspectul de a-și duce planul la capăt și că intervenția Serviciului Secret a împiedicat un deznodământ fatal.

Tentativa din Florida a fost al doilea atac asupra lui Trump în 2024, după împușcăturile din 13 iulie, la un miting electoral din Butler, Pennsylvania, când un trăgător a deschis focul, rănindu-l pe Trump la ureche și ucigând un participant; atacatorul, identificat ulterior drept Thomas Matthew Crooks, a fost împușcat mortal la fața locului.

„Decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical este o decizie care a fost adoptată de guvern la propunerea Ministerului Sănătății în baza unei discuții pe care am avut-o în prealabil cu decidenții din guvern. Și trebuie să discutăm despre ea, nu trebuie să fugim de această măsură. Ea este una în tranzitorie și ține cont de realitățile pe care le avem. Care sunt aceste realități? Anul trecut, cheltuielile pentru concedile medicale plătite de România s-au ridicat la 6 miliarde de lei. Asta înseamnă 1,2 miliarde de euro. Aproximativ 8% din bugetul total al Casei. Anul trecut am avut 77 de miliarde lei buget pentru sistemul de sănătate din România, am suplimentat în ultimele 6 luni cu 11 miliarde și suntem în situația în care, e pentru prima dată, când nu intrăm în anul următor cu datorii pe componenta de sănătate având toate plățile la zi”, spune miercuri Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, bugetele pe sănătate sunt niște bugete foarte mari care au crescut an de an și toate tratamentele pe care România trebuie să le asigure au o componentă care se ridică la aproximativ 25 de miliarde din acest buget.

„Ca atare, pentru că această sumă pentru concediile medicale ar putea rămâne în sistem, dar nu pentru concedii, ci pentru a acoperi costul medicamentelor și al servicilor dacă vă aduceți aminte, anul trecut am luat o primă măsură prin care constatând o anumită repetitivitate a unor concedii medicale și știind din toate analizele statisticice că în anumite perioade concediile ies din orice date normale acordându-se din păcate de multe ori destul de ușor am adoptat un prim pachet. Asta a făcut să avem economii de aproximativ 50 de milioane lunar, ceea ce înseamnă extrapolat la un an de zile aproximativ 10% din această sumă”, mai spune Bolojan.

Premierul a mai spus că Ministerul Sănătății și Casa de Sănătate au venit cu propunerea de a suplimenta bugetele pe anumite servicii, de exemplu pentru tratamentele din ambulatoriu.

„În afara sumelor care le-au fost alocate, în așa fel încât, pentru a reduce cheltuielile de sănătate, să rezolve problemele medicale ale pacienților nu prin internare în spital, ceea ce înseamnă costuri mai mari, ci prin internare în ambulatoriu. Aici a fost vorba de aproximativ 1 miliard de lei care a trebuit aloca suplimentar. În aceste condiții, discuția pe care am avut-o a fost să facem economii în zona de concedii medicale și așa cum și alte țări au această măsură, care nu este o măsură de a penaliza un pacient sau un bolnav real, ci este o măsură pentru a descuraja concediile medicale și a gestiona banii economisiți, tot în sistemul de sănătate, pentru a acoperi prețul acestor medicamente, care pentru tratamentele, de exemplu, cele oncologice sunt foarte scumpe și sunt asigurate în aceste condiții de statul român. Acestea au fost logicile pentru care am adoptat în guvern, la propunerea Ministerii Sănătății și a Casei de Sănătate, aceste măsuri”, a explicat premierul.

Bolojan a fost întrebat dacă se caută o soluție pentru bolnavii cronici, bolnavii oncologici, pentru a fi scutiți de această măsură privind neplata primei zile de concediu medical.

„Am toată compasiunea pentru aceste cazuri. Am și aparținător în familie, știu ce înseamnă un astfel de tratament. V-am spus putem să analizăm orice măsură cu privire la efectele pe care le are. Vă rog să vă gândiți că această măsură a intrat de câteva zile în vigoare și vom putea face o evaluare cel puțin după o lună de zile, să vedem care este dinamica acestei măsuri. Ea este una, așa cum v-am spus, tranzitorie, deci pe o perioadă limitată, în așa fel încât în această perioadă să punem în funcție mecanismele prin care atunci când eliberezi un concediu medical, să fii conștient ca medic că ai o răspundere suficient de mare care să nu-ți permită să le acordi nejustificat, pentru că în felul acesta cuantumul acestor concedii crește foarte mult și în loc într-adevăr să-i susținem pe cei care au într-adevăr boli reale grave sau au probleme de sănătate pe care le putem avea fiecare, ne disipăm cheltuielile pentru un sistem care este cu niște sume imense, scăzând și productivitatea muncii, creând și nedreptățile pe care le-ați enumerat, dar creând și o frustrare socială când vezi că unii, cum să vă spun, lipsesc programat de la serviciu, dar nu este vorba despre aceste cazuri, pentru care am toată compasiunea și înțeleg despre ce este vorba”, a mai spus Bolojan.

Procurorii consideră că trebuie modificată legislația penală și procesual penală, dar și legile Justiției. Propunerile au fost strânse după ce procurorii au discutat subiectele în adunările lor generale iar, ulterior, Secția de procurori din CSM a constatat că există unanimitate pentru propunerile de modificări legislative, astfel încât să fie îmbunătățită organizarea și funcționarea sistemului judiciar iar dosarele penale să fie soluționate într-un termen rezonabil.

Sinteza a fost trimisă la ministrul Justiției, Radu Marinescu, către comisiile juridice ale celor două camere ale Parlamentului, dar și către Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției, care a fost înființat la Guvern de premierul Bolojan.

În materialul sinteză de 10 pagini, procurorii propun următoarele:

• Procurorii vor o nouă procedură de numire a șefilor marilor Parchete

Necesitatea modificării procedurii de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorilor șefi DNA/DIICOT, a adjuncților acestora, precum și a procurorilor șefi secție din cadrul acestor unități.

• Mandatele șefilor de mari parchete să se prelungească de la 3 la 5 ani

S-a apreciat că este necesar ca durata mandatelor pentru procurorul general și pentru procurorii-șefi ai direcțiilor specializate să fie de 5 ani (mandat unic), împrejurare care ar oferi o stabilitate mai mare și o independență sporită față de ciclurile politice. De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

• Fiecare șef de mare parchet să aibă un singur mandat. Poate chiar de 6 ani

De asemenea, ar trebui înlăturată posibilitatea ca mandatele procurorului general și ale procurorilor șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism să fie reînnoite/prelungite după expirare, pentru a evita riscul ca titularii funcțiilor de conducere să fie influențați ori percepuți ca influențați de dorința de a fi reconfirmați. Reînnoirea mandatelor poate crea presiuni politice sau percepția că titularii gestionează deciziile în funcție de cine îi poate menține în funcție.

Secția pentru procurori apreciază că pentru mandatul unic ar trebui luată în considerare și durata de 6 ani, în raport cu necesitatea de a depăși durata mandatelor factorilor politici implicați în procedura de numire (4 ani durata unei legislaturi parlamentare, 5 ani durata mandatului Președintelui României).

• Mai multă independență față de politic

În forma actuală, legea permite ministrului justiției să propună numirea nu doar a procurorului general și a procurorilor-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, respectiv a adjuncților acestora, ci și a procurorilor-șefi secție din aceste structuri, cu un simplu aviz consultativ din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Această reglementare extinde în mod nejustificat influența factorului politic asupra funcțiilor cheie din Ministerul Public, afectând independența operațională a acestuia. Procurorii-șefi secție exercită atribuții esențiale în structurarea și orientarea activității penale, iar numirea lor prin decizie politică, fără un filtru decizional profesional, constituie o ingerință excesivă în sistemul de justiție.

• Avizul CSM pe numiri să nu mai fie formal

Mai mult, avizul consultativ al Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are un caracter pur formal, putând fi ignorat complet de ministru, ceea ce golește de conținut rolul constituțional al Consiliului ca garant al independenței justiției. Este necesară o reformă legislativă care să limiteze intervenția ministrului doar la funcțiile de vârf – procurorul general, procurorii-șefi DNA și DIICOT, respectiv adjuncții acestora – condiționată de un aviz conform al Secției pentru procurori, iar celelalte funcții să fie ocupate prin concurs organizat de Secția pentru procurori.

De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

• DNA să își reia competența pe investigarea magistraților

În marea majoritate a unităților de parchet consultate s-a apreciat că este necesară reglementarea competenței Direcției Naționale Anticorupție de a investiga infracțiuni de corupție comise de magistrați.

Direcția Națională Anticorupție dispune de infrastructura necesară pentru a investiga magistrații implicați în acte de corupție, având un corp de procurori specializați în lupta împotriva corupției la nivel înalt, selectați printr-un concurs riguros din rândul celor cu peste 10 ani de experiență profesională. De asemenea, beneficiază de resurse umane și logistice adecvate, incluzând ofițeri de poliție judiciară specializați în anchete penale și măsuri de supraveghere tehnică, experți antifraudă, informaticieni și investigatori financiari.

Corupția în rândul magistraților și la nivel înalt nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu pe toate palierele de instrumentare și de o bază logistică sustenabilă.

• Promovarea magistraților să se realizeze prin examen scris, tip grilă

Promovarea judecătorilor și procurorilor, la toate nivelurile, inclusiv la nivelul instanței supreme și la nivelul parchetului general, trebuie să se realizeze prin examen scris de tip grilă, ca modalitate principală de selecție, având ca obiect atât verificarea cunoștințelor teoretice, cât și rezolvarea de spețe practice.

Examenul scris reprezintă singura modalitate de promovare care poate asigura un criteriu obiectiv, transparent și verificabil de evaluare profesională, cu eliminarea sau diminuarea subiectivismului, a evaluărilor discreționare și a riscului de dependență profesională a magistratului.

Promovarea prin examen scris are, totodată, un efect pozitiv major asupra formării profesionale continue a magistraților, constituind un instrument real de creștere a calității actului de justiție. Posibilitatea înscrierii periodice la examen determină judecătorii și procurorii să își actualizeze constant cunoștințele, să studieze doctrina și jurisprudența recentă și să mențină un nivel ridicat de pregătire profesională.

• Revenirea la colegiile de conducere pentru ca puterea să nu se mai concentreze excesiv la nivelul conducerii instanței sau parchetului

Propunerile formulate urmăresc reîntoarcerea la componența colegiilor de conducere anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 304/2022, astfel cum erau prevăzute de art. 49 din Legea nr. 304/2004. Dispozițiile introduse prin Legea nr. 304/2022 privind componența colegiilor de conducere au condus la o concentrare excesivă a deciziei la nivelul conducerii instanței sau parchetului, în special în cazul instanțele judecătorești unde colegiul de conducere are atribuții esențiale de organizare și funcționare. În forma actuală, majoritatea este deținută de magistrați cu funcții de conducere, a căror numire și revocare sunt influențate direct sau indirect de conducătorul instanței sau parchetului, ceea ce transformă decizia colegială într-una formală și golește de conținut principiul conducerii colective. S-a apreciat că se impune revenirea la forma anterioară Legii nr. 304/2022 care asigura o reprezentare mai largă a magistraților și un control colegial real asupra deciziilor administrative.

• Concurs sau examen pentru numirea procurorilor generali adjuncți ai parchetelor de pe lângă curți de apel și a prim–procurorilor adjuncți ai parchetelor de pe lângă judecătorii și tribunale

S-a apreciat că este necesară modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere din cadrul instanțelor și parchetelor în sensul introducerii unui concurs sau examen de verificare a cunoștințelor teoretice privind managementul și organizarea judiciară și a unui proiect de management.

• Modificarea condițiilor privind delegarea judecătorilor și procurorilor

În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune modificarea cadrului normativ privind delegarea judecătorilor și procurorilor, în sensul întăririi independenței magistratului și a eliminării riscului de utilizare a delegării ca instrument de presiune profesională.

Propunerea vizează modificarea competenței de a dispune delegarea magistraților în favoarea Secției pentru judecători sau a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Limitarea duratei delegării și a posibilității de prelungire, prin stabilirea unei durate maxime totale, a unui plafon al prelungirilor succesive.

Limitarea posibilității de detașare a magistraților doar la instanțe, la parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii și la Institutul Național al Magistraturii/Școlii Naționale de Grefieri, corelativ cu crearea condițiilor de ocupare a funcțiilor din cadrul instituțiilor din justiție, altele decât instanțele și parchetele, preponderent cu personal asimilat.

• Modificarea criteriilor de admitere în magistratură, formarea inițială a magistraților și condiția de vechime pentru promovare în funcții de conducere și execuție

S-a apreciat că se impune revenirea la regula potrivit căreia durata cursurilor la Institutului Național al Magistraturii să fie de doi ani.

• Reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii

În cadrul adunărilor generale s-a arătat că este imperios necesar ca parchetele de pe lângă judecătorii să fie reorganizate într-un parchet local unic la nivelul fiecărui județ, pentru a echilibra volumul de activitate și a suplini deficitul de procurori de la nivelul parchetelor mici, situate în localități neatractive pentru ocuparea posturilor.

• Crearea unui corp al poliției judiciare în cadrul Ministerului Public

S-a apreciat că este necesară arondarea la fiecare unitate de parchet unde se efectuează preponderent urmărire penală proprie (parchetele de pe lângă curți de apel și parchetele de pe lângă tribunale), raportat la schema de procurori, a unor organe de poliţie judiciară proprii care să îşi desfăşoare activitatea în mod direct în cadrul Ministerului Public, al căror statut să fie similar celui prevăzut de art. 10 din OUG nr. 43/2002, având în vedere faptul că în prezent, cu câteva excepţii punctuale, nu există astfel de posturi în schemele de personal ale unităţilor de parchet, fiind necesară adoptarea unei astfel de măsuri în vederea eficientizării activităţii de urmărire penală, prin specializarea unor organe de poliţie judiciară în cadrul parchetelor şi prin înlăturarea dublei subordonări: cea ierarhică faţă de organele de conducere din cadrul M.A.I. şi cea faţă de procurori în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală desfăşurată.

• Asigurarea dreptului la liberă exprimare al magistraților

În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune introducerea unei dispoziții în Legea nr. 303/2022 prin care să se stabilească expres faptul că exercitarea dreptului la liberă exprimare al magistratului este garantată și că semnalarea disfuncționalităților din sistemul judiciar nu poate face obiectul cercetării disciplinare

• Implementarea recomandării Comisiei de la Veneția referitoare la acțiunea disciplinară exercitată față de magistrați

În cadrul adunărilor generale s-a solicitat însușirea recomandării Comisiei de la Veneția referitoare la răspunderea disciplinară a magistraților în sensul reglementării caracterului definitiv al hotărârilor secțiilor în cazul în care acestea resping acțiunea disciplinară inițiată de Inspecția Judiciară împotriva unui judecător sau procuror

• Procurorii au și propuneri cu privire la legislația penală și procesual penală

În ceea ce privește gestionarea volumului mare de activitate cu consecințe asupra duratei de soluționare a cauzelor penale ei propun următoarele:

a) Neînregistrarea tuturor faptelor sesizate prin reglementarea unei proceduri de filtrare a acestora, care să îi confere procurorului prerogativa unei analize de oportunitate în ceea ce privește declanșarea urmăririi penale cu privire la fapta sesizată (similar legislației din alte state, de exemplu în Țările de Jos).

b) Simplificarea procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției și a procedurii de renunțare la urmărirea penală.

c) Eliminarea dublei calități (suspect și inculpat) a persoanei cercetate în faza de urmărire penală.

d) Crearea unei infrastructuri digitale care să sprijine activitatea de urmărire penală.

Procurorii var să fie eliminată și camera preliminară – pe care nu o consideră eficientă și vor să fie reglementat expres principiul tempus regit actum – în sensul ca deciziile CCR, respectiv cele ale ÎCCJ care produc efecte erga ones să nu aducă atingere actelor procedurale întocmite anterior publicării deciziilor.

Secția de procurori din CSM vrea să nu mai poată fi atacată soluția de clasare din două etape, doresc să poată dispună măsuri de siguranță a confiscării extinse și insistă ca organele de cercetare penală din cadrul DGA să poată să intre în dosare penale.

Procurorii nu mai doresc nici ca expertiza să fie obligatorie pentru determinarea prejudiciului în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, vor să modifice dispozițiile referitoare la renunțarea la urmărire penală și doresc să limiteze posibilitatea de a se invoca nulitatea relativă.

Reglementarea momentului de la care curge termenul de prescripție  – reprezintă o altă propunere a procurorilor CSM. Ei cer o intervenție legislativă astfel încât să se introducă o nouă prevedere în Codul penal – în sensul ca infracțiunile pentru care sunt prevăzute modalități alternative ale elementului material reprezintă o forma a unității de infracțiune cu durata in timp pentru care termenul de prescripție se calculează de la data comiterii ultimei modalități alternative prevăzute de legea.

„Cu titlu exemplificativ, în materia infracțiunilor de corupție, epuizarea infracțiunii ar urma să fie stabilită la momentul ultimei primiri sau remiteri a folosului necuvenit, indiferent de numărul actelor de executare (tranșelor) ori de modalitatea alternativă de realizare a elementului material”, arată CSM.

Premierul a declarat că energia este una dintre prioritățile Guvernului, iar consolidarea sectorului energetic este esențială pentru stabilitatea economică. În acest context, Executivul va pune presiune pe Hidroelectrica pentru a-și crește capacitățile de stocare.

„Este important să ne creștem capacitățile de stocare și vom pune o presiune pe Hidroelectrica. Ar trebui să își facă capacități de stocare de 500 MW. Au întârzieri destul de mari, dar fiecare MW în stocare înseamnă un preț mai mic al energiei”, a spus Bolojan.

Potrivit premierului, stocarea energiei contribuie la echilibrarea mixului energetic, prin utilizarea surplusului din timpul zilei și reducerea achizițiilor scumpe de energie la vârfurile de consum din cursul serii.

Finalizarea centralelor de la Mintia și Iernut

În paralel, Guvernul mizează în acest an pe finalizarea a două proiecte majore pe gaz: centrala de la Mintia și centrala de la Iernut.

„Anul acesta trebuie să susținem terminarea a două proiecte importante pe gaz. Este vorba de centrala de la Mintia, unde mâine dimineață voi avea o întâlnire cu investitorii, și de cea de la Iernut. Cele două centrale echilibrează sistemul energetic național”, a precizat premierul.

Ilie Bolojan a subliniat că aceste investiții sunt cu atât mai importante în condițiile în care România a închis centralele pe cărbune și se pregătește să valorifice, din 2027, gazele din Marea Neagră.

Combinatul Liberty Galați

Un alt subiect abordat a fost situația Combinatului Liberty Galați, pe care Guvernul intenționează să îl declare obiectiv de importanță strategică.

„Ne propunem să-l declarăm obiectiv de importanță strategică pentru a putea demara o procedură de licitație internațională pentru preluarea lui și pentru a asigura siguranța combinatului în lunile următoare și plățile pentru oamenii care sunt acolo în așa fel încât să nu ne pierdem angajații.”, a spus premierul.

Potrivit acestuia, schemele de sprijin pentru combinat vor fi adoptate săptămâna viitoare, în consultare cu Ministerul Economiei și Ministerul Energiei.

În ceea ce privește plafonarea prețului la gaze, Bolojan a explicat că Guvernul trebuie să facă pași spre liberalizare, dar fără a expune populația la creșteri necontrolate de preț.

„De asemenea, un aspect important este plafonarea administrativă a prețului la gaz. Așa cum știți, trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea prețului la gaze, dar în același timp trebuie să protejăm și cetățenii României de un posibil puseu de inflație, care ar putea să apară pe fondul creșterii prețurilor la gaz necontrolate. De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că din 2027 România va avea un avantaj important, în sensul în care, așa cum am spus, vom avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a prețului gazelor și să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna, în perioadele când avem ger”.

Liberalizarea pieței

El a precizat că anul 2027, când România va avea supraproducție de gaz, va fi un moment mai potrivit pentru liberalizarea pieței.

„Asta înseamnă că anul 2027, când vom avea această supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea. Propunem, deci, ca între 1 aprilie anul acesta, sfârșitul lunii martie și sfârșitul lunii martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie cu un preț care nu va mai fi plafonat, ci un preț administrat pentru consumatorii casnici”.

Premierul a explicat că prețul administrat se va aplica pe tot lanțul, de la producători la distribuitori și furnizori, și va rămâne stabil pe tot parcursul anului pentru consumatorii casnici și pentru gazele utilizate la producerea energiei termice:

„Înseamnă că vom reglementa prețul pentru casnici pe tot lanțul de la producători la transportatori, la distribuitori și la furnizori. Asta înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii gaznici și pentru toate cetele, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice”.

Bolojan a subliniat că pentru celelalte activități economice nu va exista plafon, dar majoritatea consumatorilor achiziționează deja gaze la prețuri sub plafon. În acest fel, statul protejează populația fără a angaja cheltuieli suplimentare.

Ilie Bolojan a fost întrebat ce părere are, în calitate de premier, de dezbaterea publică din aceste zile referitoare la interzicerea copiilor sub 16 ani de a avea contul pe rețelele sociale.

„E greu, cred astăzi, să iei o măsură care să pună în practică o astfel de interdicție, pentru că copiii noștri sau nepoții noștri astăzi au niște abilități suficient de bune”, spune Ilie Bolojan.

Premierul crede că cel mai important lucru este să fie luate măsuri de prevenție, de educare, de a discuta, de a reglementa, ca părinți, accesul.

„Mi-e greu să cred că am putea să venim cu astfel de interdicții, pentru că trebuie gândite niște lucruri pe care chiar le poți pune în practică. Altfel, e greu doar să iei o măsură, dar care, dacă nu o poți pune în practică, din punctul meu de vedere, mai bine nu o iei, pentru că altfel nu ai un fundament pentru a înțelege că trebuie să respecți regulile și legile”, a explicat Ilie Bolojan.

Copiii lui Kelemen au reguli stricte

Copiii lui Kelemen Hunor, de exemplu, nu au acces la social media înainte de vârsta de 14 ani: „La această vârstă copiii nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online, motiv pentru care familia a decis să limiteze accesul la rețelele sociale”, a explicat liderul UDMR, la Digi 24.

Liderul UDMR spune că familia a decis să amâne cât mai mult accesul copiilor la platforme sociale, precum Facebook, chiar dacă presiunea este mare în mediul școlar.

„Am discutat în familie și am spus că până la 14 ani, poate chiar până la 15 ani, ar fi bine să nu aibă Facebook sau acces la social media. Există o presiune în școală, dar un copil la acea vârstă nu știe să facă diferența între ce e bine și ce e mai puțin bine. Dependența se formează foarte repede”, a explicat el.

Kelemen recunoaște că accesul la tabletă poate deschide, teoretic, drumul către rețelele sociale, însă consideră că problema nu poate fi rezolvată doar prin interdicții tehnice: „Sigur că pe tabletă ar putea intra pe rețelele de socializare. Dar nu cred că se poate opri asta doar prin măsuri de interzicere. Copiii se descurcă mult mai bine decât părinții lor cu tehnologia, așa că discuția și educația sunt esențiale”.

Întrebat dacă susține o reglementare națională sau europeană privind accesul copiilor la rețelele de socializare, liderul UDMR a explicat că o astfel de măsură, de una singură, nu este suficientă: „Trebuie o reglementare, sigur, dar dacă nu reușești să rezolvi ceva în școală și în familie, nu vei rezolva nimic doar prin interdicții. Intenția este bună, dar nu este suficientă”.

În opinia sa, dincolo de orice reglementare, rolul familiei și al școlii este decisiv, iar simpla impunere a unor interdicții nu este suficientă. El a amintit că autoritățile nu reușesc nici măcar să limiteze răspândirea conținuturilor false pe rețelele de socializare, care au efecte vizibile asupra societății: „Școala și familia sunt absolut necesare. Nu suntem în stare nici măcar să oprim pe social media conținuturile false, care nu au legătură cu realitatea, și vedem ce efecte au în societate”.

El a răspuns că această apreciere trebuie făcută de alții, nu de el însuși, și că cetățenii și specialiștii în actul guvernării pot evalua acest lucru.

Întrebat dacă se consideră un premier puternic sau mai puțin puternic, Ilie Bolojan a răspuns: „Asta trebuie să aprecieze, să vă spun, alții. Cred că e bine să nu ne apucăm să ne dăm noi calificative. Cetățenii noștri și cei care sunt specializați în actul guvernării pot să facă apreciere în acest sens”.

Marți, președintele UDMR, Kelemen Hunor, spunea că Ilie Bolojan este „un om dur”, care guvernează țara în aceeași manieră în care a administrat Oradea.

.

Starcom România lansează a 12-a ediție a Consumer Report, studiul anual realizat de echipa Data Intelligence, care oferă o radiografie amplă a modului în care românii consumă media, folosesc tehnologia și iau decizii de cumpărare într-un context digital în continuă transformare. Ediția din 2025 evidențiază un fenomen major: inteligența artificială (IA) devine linia de separare între generațiile din România, marcând una dintre cele mai accelerate schimbări din comportamentul consumatorilor.

Generațiile tinere adoptă IA masiv; restul populației rămâne în urmă

Potrivit raportului, adolescenții și tinerii adulți sunt cei mai frecvenți utilizatori de instrumente de IA, mulți dintre ei folosind astfel de tehnologii săptămânal. În schimb, gospodăriile mature și persoanele de peste 45 de ani rămân în mare parte neimplicate. În mediul urban, adopția este vizibil mai ridicată decât în mediul rural.

Citeşte comunicatul integral AICI

Un fenomen cultural surprinzător a apărut în China înainte de Anul Nou Lunar, unde Draco Malfoy a devenit un simbol al norocului pentru Anul Calului de Foc, potrivit The Guardian.

Fanii personajului din seria Harry Potter au îmbrățișat această asociere după ce au observat o coincidență lingvistică considerată de bun augur în limba mandarină.

Tendința arată cum jocurile de cuvinte, cultura comunității fanilor și simbolismul tradițional se pot intersecta, transformând un personaj fictiv negativ într-o mascotă festivă prezentă pe rețelele sociale și în spațiile publice.

De ce este Draco Malfoy considerat un simbol norocos

În mandarină, numele lui Draco Malfoy este adaptat fonetic ca „mǎ ěr fú”.

Caracterul „mǎ” înseamnă „cal”, iar „fú” se traduce prin „noroc” sau „binecuvântare”.

Împreună, numele poate fi interpretat liber ca „norocul calului”, o asociere perfect aliniată simbolismului Anului Nou Lunar.

Această suprapunere lingvistică a stârnit entuziasm online, mulți utilizatori descriindu-l pe Malfoy drept o figură neașteptat de norocoasă pentru anul care urmează.

Asocierea a prins rapid, mai ales într-o perioadă tradițional legată de prosperitate și bunăstare.

Meme-uri, fan art și decorațiuni virale

Jocul de cuvinte a generat un val de meme-uri, ilustrații realizate de fani și decorațiuni tematice pe platformele chineze de social media.

Imagini cu un tânăr Malfoy zâmbind de pe postere roșii de An Nou Lunar, călărind cai stilizați sau încadrat de simboluri festive au apărut în locuințe, birouri și centre comerciale.

Personajul este prezentat mai degrabă ca o figură ludică și simpatică decât ca un antagonist, reflectând reinterpretarea creativă tipică comunității fanilor online.

Reacția lui Tom Felton și popularitatea durabilă a seriei Harry Potter

Tendința i-a atras atenția și lui Tom Felton, actorul care l-a interpretat pe Malfoy în filme.

Acesta a distribuit recent o imagine cu un banner tematic expus într-un mall din China, pe care apărea un mesaj ce ura prosperitate și bogăție.

Fenomenul subliniază popularitatea de durată a francizei Harry Potter în China.

De la începutul anilor 2000, aproximativ 200 de milioane de exemplare ale cărților au fost vândute la nivel național.

Pe fondul acestui succes, Warner Bros. Discovery a anunțat planuri pentru un amplu studio tour Harry Potter în Shanghai, programat să se deschidă în 2027.

În ciuda anilor de cercetare și dezvoltare tehnologică, spațiul rămâne o mare necunoscută pentru oameni. Luna este corpul celest cel mai apropiat de planeta Pământ și unul dintre cele mai studiate.

Cucerirea spațiului este foarte importantă, scrie El Economista. De ani de zile omul are un obiectiv clar de a descoperi ce se află dincolo de planeta noastră și dacă există un loc similar unde, dacă va fi necesar în viitor, oamenii vor putea trăi.

Cursa pentru revenirea pe Lună

În ultimii ani, toate țările au depus eforturi mari pentru a-și consolida misiunile spațiale. Printre aceste eforturi se numără și revenirea pe Lună. Prima dată a fost în 1969, iar de atunci s-a mai ajuns acolo de doar cinci ori. Ultima aterizare pe Lună a avut loc în 1972.

Acum, SUA și China se află într-o cursă pentru a vedea care va fi următoarea națiune care va reveni acolo. NASA a stabilit deja data următoarei misiuni care va duce un om pe Lună. Va fi vorba de misiunea Artemis II, iar lansarea este prevăzută să aibă loc în martie 2026.

Au fost finalizate cu succes testele de realimentare cu combustibil. Acestea au fost menite să identifice orice problemă și să o rezolve înainte de a încerca lansarea oficială.

Acesta este un eveniment extrem de important. Omul nu a mai pășit pe Lună de peste 50 de ani. În ultimii ani au fost trimiși doar roboți de cercetare.

Prima femeie pe Lună

Această misiune va duce patru astronauți într-o misiune de 10 zile. Printre aceștia se află și cea care va fi prima femeie care va păși pe solul lunar, Christina Koch.

Obiectivul misiunii este de a efectua un zbor lunar pentru a testa nava spațială Orion. De asemenea, astronauții vor fi studiați pentru a verifica dacă apar schimbări în biologia lor și pentru a determina modul în care modificările gravitației și radiațiilor ar putea afecta viitorii astronauți ai programului Artemis.

Anul 2025 a fost unul de ajustare pentru piața utilajelor de construcții, după nivelurile record atinse în 2022–2023 atât la nivel local, cât și european. În România, s-au vândut circa 2.540 de utilaje, în scădere cu 19% față de anul anterior. În acest context, Bergerat Monnoyeur România, liderul distribuitorilor de utilaje de construcții, a înregistrat o cifră de afaceri estimată la 126 milioane euro (neauditată). Compania a continuat să se dezvolte operând cu o structură de aproximativ 300 de colaboratori, concentrându-și strategia pe proiecte sustenabile, soluții integrate și eficiență măsurabilă în operare.

Poziția Bergerat Monnoyeur pe piața locală rămâne una solidă: 1 din 5 utilaje din România este Cat, iar brandul domină segmente-cheie precum buldozerele (1 din 2 unități), excavatoarele și buldoexcavatoarele (1 din 3), respectiv motograderele (2 din 3). Aceste rezultate reflectă încrederea clienților în fiabilitate și servicii, costuri de operare reduse și soluții de finanțare adecvate.

Citeşte comunicatul integral AICI