OFF The Record, noua emisiune Mediafax începe vineri, 6 februarie, ora 13:00. Invitat: șeful DNA, Marius Voineag

În România, Justiția, coloana vertebrală a oricărui stat, și putere constituțională separată, este mai contestată ca oricând. Atât opinia publică din România cât și clasa politică sunt nemulțumite de funcționarea sistemului judiciar, dar din motive diferite.

Despre nemulțumiri și împliniri, despre eroi și farisei, despre funcționalitatea sistemului judiciar raportat la cetățeanul român, despre lupta anticorupție, mari dosare, mari reforme, condamnări și achitări, despre procurori vs judecători, despre Justiție și tele-Justiție, discutăm vineri, 6 februarie, de la ora 13.00, cu șeful DNA, Marius Voineag.

Emisiunea poate fi urmărită în fiecare vineri, de la ora 13:00, live, pe canalele de YouTube și Facebook ale Mediafax.

Radu Miruță anunță detalii despre evoluția programului SAFE

Întrebat despre începerea achizițiilor prin Programul SAFE, ministrul Apărării a spus: „A fost semnat deja contractul cu Rachetele Mistral, a fost o achiziție în comun pentru produse luate din Franța, cu mai multe țări, a fost șapte țări care au avut comenzii în comun pentru a achiziționa aceste produse mai ieftine”, joi, într-o conferință de presă. 

Colaborarea insituțională

Ministerul Apărării și-a îndeplinit obligația legală de a transmite criteriile operaționale necesare industriei de apărare, prin intermediul Ministerului Economiei. „ Ministerul Economiei trebuie să emită un document care să spună care este procentul de localizare cerut pentru fiecare dintre aceste 21 de proiecte”, a spus Miruță. 

Ministrul a spus că ministerul Economiei lucrează la definirea procentelor de localizare pentru fiecare dintre cele 21 de proiecte, adăugând: „Ceea ce Ministerul Apărării deja a transmis, noi ne-am bifat obligația asta, cu ceea ce Ministerul Economiei va transmite, grupul de lucru de la Guvern, de la Cancelarie Coordonată de Cancelarul Primului Ministru, va emite un ordin cu privire la companiile care să primească aceste Request for Information, care îndeplinesc condițiile de localizare și de operare ”. 

Privind acest proces, ministrul a spus: „Știu că se lucrează, estimez că e chestiune de câteva zile”. 

Problema creșterii artificiale a prețurilor

Acesta a subliniat că autoritățile române urmăresc evitarea unor creșteri artificiale de prețuri. „există în piață o preocupare pe care o simt, vin foarte mulți bani, România este presată să utilizeze aceste sume de bani într-un timp foarte scurt, ceea ce poate duce adesea la o creștere artificială a prețurilor”, a declarat acesta, adăugând: „Dacă vine vreo companie care crede că pentru asta dublează prețul, România nu mai este niciun câștig prin intermediu SAFE și nu vom face asta”.

În ceea ce privește selecția proiectelor și a cantităților, ministrul a explicat: „Suma de bani care ne-a fost alocată prin SAFE e una finită. Armata Română a trebuit să își împartă proiectele în funcție de priorități raportate la această sumă de bani”. 

Privind componenta colocalizării în achizițiile SAFE: Miruță a afirmat: „În zona Brașov există, la Ghimbav, colaborare cu Airbus pentru elicopterele Puma. Pe noi ne interesează să dăm de lucru în continuare platformelor de acolo care au capacitate să producă parțial componente din acest produs final”

 

Radu Miruță explică mecanismul SAFE și limitele transparenței privind sprijinul pentru Ucraina

Vicepremierul Radu Miruță a susținut, la Palatul Victoria, că statul român tratează cu maximă fermitate contractele din industria de apărare și respinge orice speculație privind firme „inventate peste noapte” sau influențe din zona serviciilor.

Oficialul a subliniat că Ministerul Apărării colaborează exclusiv cu companii autorizate prin mecanisme instituționale clare.

„Există un strat în statul român oficial care autorizează companii pentru industria națională de apărare, unde sunt multe instituții implicate și dacă ei dau parafa pentru compania respectivă, noi o luăm de bună, că nu noi facem verificarea asta”, a declarat Miruță, precizând că verificările nu sunt făcute de minister, ci de structuri specializate.

Penalități de zeci de milioane pentru întârzieri contractuale

Vicepremierul a respins ideea de „închidere a ochilor” în relațiile comerciale ale MAPN, afirmând că statul aplică strict clauzele contractuale. „Nu există în relații comerciale prea multă bună-credință”, a spus el.

Miruță a dezvăluit că, pentru o întârziere de aproximativ 38 de zile, Ministerul Apărării a încasat deja penalități de 41 de milioane de euro de la un contractor, urmând ca o factură similară să fie emisă în perioada următoare.

„Există doar condiții contractuale și eu cred că Ministerul Apărării a demonstrat fermitatea. Vă aduc la cunoștință că acum două săptămâni, doar pentru vreo 38 de zile întârziere, Ministerul Apărării a emis o factură pe care a și încasat-o de 41 de milioane de euro penalități și v-am spus de asemenea că zilele următoare mai urmează una aproximativ la fel”, a spus el”, a subliniat oficialul.

Ajutorul României pentru Ucraina și desecretizarea parțială

Întrebat despre sprijinul acordat Ucrainei, Miruță a reiterat că susține desecretizarea sumelor totale, nu a componentelor militare.

„Nu este în regulă ca nimeni să știe ce mai are Armata Română în depozite. Este o chestie absolut strategică. Dacă se dezvoltă foarte mult cu componente individuale despre ce a fost donat de partea română, de la Armata Română, știindu-se prețul pentru componentele respective, se poate deduce foarte ușor ce anume s-a mai dat și nu s-a spus. Și asta nu este în regulă”, a explicat el.

Vicepremierul a arătat că, sub actualul guvern, a fost făcut public un sprijin de 50 de milioane de euro direcționat către Ucraina prin bugetul NATO, tocmai pentru că această sumă nu permite deducerea stocurilor militare românești.

„Pe tura acestui guvern, pe semnătura mea, s-a făcut public contribuția de 50 de milioane de euro care, în final, ajung spre Ucraina prin buget NATO produse din Statele Unite. Puteam să o facem și pe aceea secretă și să se desecretiza peste 50 de ani”, a adăugat el.

SAFE: dobândă redusă și achiziții comune

Referitor la mecanismul SAFE, Miruță a precizat că România se împrumută cu o dobândă de aproximativ 3,1% pe 40 de ani, cu o perioadă de grație de zece ani. El a mai explicat că produsele achiziționate prin SAFE nu sunt opționale, fiind deja prevăzute în planul multianual de înzestrare aprobat de CSAT și Parlament.

„Este o dobândă mai mică, aproape cu jumătate din prețul la care se împrumută statul român. Este o metodă extraordinar de avantajoasă din următorul considerent.
Noi nu eram în situația de a opta dacă vrem să cumpărăm aceste produse. Există un plan de înzestrare al armatei multianual pe următorii cinci ani, de care s-a ținut Armata Română, este aprobat de CSAT și de Parlamentul României”, a declarat Miruță.

Avantajul constă în costuri mai mici și livrări mai rapide, mai ales prin achiziții comune cu alte state NATO.

„Mecanismul ăsta ajută extraordinar de mult. Din cele 21 de proiecte, 11 sunt achiziții în comun. Aceste achiziții în comun înseamnă preț mai mic, înseamnă o livrare mai rapidă, pentru că sunt deja contracte ale altor țări care au un termen de livrare foarte scurt”, a spus vicepremierul, oferind ca exemplu programul de rachete Mistral realizat alături de Franța, Polonia și Cehia.

Miruță a mai arătat că toate firmele românești care îndeplinesc condițiile sunt eligibile pentru viitoarele contracte. „Eu vă spun că toate firmele care vor îndeplini condițiile sunt eligibile să primească aceste contracte. Aproape toate firmele care au făcut solicitare, fie la Ministerul Economiei, fie la Ministerul Operării, fie la Cancelaria Primului Ministru, au fost primite și s-au discutat punctual aceste lucruri.

Pe mine mă interesează ca noi să scanăm absolut tot spectrul, ne bucurăm să îndeplinească cât mai multe firme aceste condiții pentru a avea de unde să alegem. Gândiți-vă că dacă îndeplinește doar o singură firmă, s-ar putea să vină cu un preț foarte mare și noi să spunem că trebuie să-l plătim. Deja dacă sunt două, pentru Armata Română este un câștig”, a concluzionat el.

58 de sectoare de plajă scoase la licitație. Terenurile fac parte din domeniul public al statului

Potrivit instituției, perioada de închiriere este de 10 ani, iar suprafețele scoase la licitație au categorii diferite de utilizare. Pentru anumite perimetre este permisă amplasarea de beach-baruri, în conformitate cu documentațiile de urbanism aflate în vigoare. Detaliile tehnice, inclusiv coordonatele și vecinătățile fiecărui subsector, sunt prevăzute în caietele de sarcini.

Ofertele pot fi depuse în perioada 10 februarie – 9 martie 2026, până la ora 12:00, la registratura ANAR din București. Valabilitatea ofertelor este de 90 de zile, iar garanția de participare este stabilită la 10% din valoarea de pornire a chiriei anuale, fără TVA.

Deschiderea ofertelor va avea loc în intervalul 10–12 martie 2026, la sediul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov-București, conform programării stabilite pentru fiecare subsector.

Prin această procedură, Administrația Națională „Apele Române” urmărește valorificarea responsabilă a plajelor și dezvoltarea unor servicii turistice moderne, cu respectarea normelor de protecție a mediului costier.

„Trendul” din Ministerul Apărării pe care Radu Miruță îl face praf: „Să treci terenurile ministerului din domeniul public în privat e ceva ce nu voi tolera. Să se oprească acum ca să nu-i oprească DNA!”

Radu Miruță a atras atenția, în cadrul conferinței de presă de joi, asupra unui „trend” observat în ultimii ani, legat de transferul unor suprafețe mari de teren din proprietatea Ministerului Apărării, aflate în zone cu potențial imobiliar ridicat.

Potrivit ministrului, peste o mie de hectare au fost cedate în baza unor hotărâri de guvern, cu obligația ca, în termen de cinci ani, să fie construite locuințe destinate personalului militar.

„Din verificările pe ultimii ani pe care le-am făcut, e vorba de peste o mie de hectare de teren și de 2.387 de locuințe care ar fi avut obligația să fie ridicate și care nu s-au ridicat. 2.387 de locuințe!”, a avertizat Miruță.

„Să facem distincție între proiectele de interes public și cele cu interes speculativ”

În acest context, ministrul a anunțat că nu va prelungi hotărârile de guvern care urmează să expire și pentru care obligațiile asumate nu au fost îndeplinite.

„Toate hotărârile de guvern care vor expira în perioada următoare la termen de nerealizare a acestor obligații, propunerea mea și semnătura mea va fi ca ele să nu mai fie continuate”, a declarat acesta.

Radu Miruță a făcut însă o distincție între proiectele de interes public real și cele care ascund, în opinia sa, intenții speculative.

„Sunt situații izolate în care se pune problema de 170 de metri pătrați pentru un sens giratoriu sau pentru magistrală de metrou, acolo nu e vorba despre asta.

Dar să dai 37 de hectare spunând că vei face tu ceva vreodată acolo, cu scopul ca, la un moment dat, să-l treci în domeniul, poate, privat și să ajungă acolo afaceri imobiliare, este ceva ce eu nu voi tolera”, a afirmat ministrul.

Spitalul Militar și Clubul Sportiv al Armatei – auditate

Totodată, șeful Apărării a anunțat că sunt în desfășurare două investigații ample, derulate de audit și Corpul de Control, la Spitalul Militar Central și la Clubul Sportiv al Armatei, inclusiv în ceea ce privește situația de la Steaua.

„Se lucrează intens, în fiecare zi pare că se descoperă altceva. Am început să primesc informații sumarizate”, a spus Miruță.

Ministrul a precizat că va face publice concluziile și măsurile dispuse după finalizarea rapoartelor. „Atunci când voi primi raportul final, vă voi anunța măsurile luate și care sunt consecințele pentru cei care greșesc.

Nu fac o vânătoare de vrăjitoare în acest minister, însă e o abordare care asigură starea de sănătate a acestei instituții”, a explicat el, adăugând că obiectivul este identificarea mecanismelor care au permis apariția neregulilor și eliminarea lor.

„Toleranță nu există”

Radu Miruță a transmis un avertisment ferm celor implicați în proiecte controversate cu Ministerul Apărării.

„Cei care au de gând sau au în derulare diverse proiecte de genul ăsta cu Ministerul Apărării, sugestia mea sinceră este că e mai sănătos să renunțe acum decât să fie prin intermediul DNA acestei renunțări. Toleranță nu există”, a declarat ministrul.

Acesta a subliniat că fondurile publice destinate înzestrării Armatei trebuie gestionate strict și transparent.

„Nu se poate să folosim bani publici pentru înzestrarea armatei și procesarea acestor bani să treacă prin genul de instrumente care nu garantează optimizarea acestor resurse”, a conchis Radu Miruță.

Cât costă o vacanță pe cel mai luxos vas de croazieră. Transportă 744 de turiști și are un ou Fabergé la recepție

Cel mai luxos vas de croazieră din lume se numește Seven Seas Grandeur și face parte din flota Regent Seven Seas, potrivit Express.Conform turiștilor, eleganța și luxul sunt aproape copleșitoare. De exemplu, la recepție există un ou Fabergé care face parte dintr-o colecție de artă de 4,5 milioane de lire sterline, care mai include trei picturi Picasso.

Nava de 390 de milioane de lire sterline are câteva sute de candelabre de cristal și băi de marmură pentru fiecare cabină. Hotelul plutitor are o capacitate maximă de 744 de oaspeți, dar este construit astfel încât nu apare senzația de aglomerație. Există numeroase piscine de diferite dimensiuni. Zona de saune cu acces gratuit are diferite echipamente, inclusiv camere cu aburi și gheață și o punte luxoasă în spatele navei cu o piscină flancată de două căzi cu hidromasaj mari. Spa-ul are și o cameră de relaxare superbă, cu o cadă cu hidromasaj și fotolii ceramice încălzite.

Fiecare cabină are pat de mari dimensiuni și canapea cu lenjerii de lux. Clienții primesc la sosire o sticlă de șampanie și au acces la un minibar gratuit. Camerele au ecrane TV mari cu știri, sport și filme, dar și toate dotările necesare. Băile sunt placate cu marmură și au dușuri mari. La cerere se poate asigura in majordom.

Ce restaurante are la bord cel mai luxos vas de croazieră

Restaurantele sunt specializate pe diferite bucătării. De asemenea, oferă diferite tipuri de mâncare, pornind de la gril și ajungând până la fripturile sofisticate. Gurmanzii se pot înscrie la cursuri de gătit în Bucătăria de Arte Culinare. Seara, barurile au muzicieni, iar în teatru există spectacole de muzică și dans, de obicei de două ori pe seară.

La bord există facilități pentru jogging, paddle tennis, bowling și golf. În interior, centrul de fitness are echipamente de sală cu vedere la mare și cursuri de Pilates, yoga și aerobic.

Pentru apartamentul de lux, Regent Suite, de 4.400 de metri pătrați, turiștii trebuie să plătească aproape 6.000 de euro pe noapte. Cabinele standard, Veranda Suites, sunt mult mai ieftine. În preț sunt incluse băuturi gratuite pe tot parcursul zilei, cel puțin o excursie gratuită pe zi, mese speciale nelimitate, Wi-Fi și bacșișuri preplătite.

Seven Seas Grandeur navighează în Caraibe până în aprilie 2026. Atunci va merge pentru scurt timp în Mediterana, vara va sta în nordul Europei, iar în octombrie se va întoarce în Caraibe.

Seven Seas Grandeur este a șasea navă din flota Regent. Ea a fost lansată în 2023 ca navă soră pentru Seven Seas Splendor din 2020 și Seven Seas Explorer din 2016. A șaptea navă, Seven Seas Prestige, va fi lansată anul viitor și va fi prima cu 850 de oaspeți. Alte două nave vor fi lansate la apă în 2030 și în 2033.

Mai mulți bani pentru justiție în UE. Victor Negrescu: Avem sprijin politic pentru un buget de trei ori mai mare

Potrivit acestuia, includerea unui dosar pe agenda de vot a unei comisii de specialitate presupune negocieri complexe și susținute cu toate familiile politice, proces care reflectă modul de funcționare al democrației europene, bazat pe dialog, argumente și construirea de majorități.

După aproape două ore de negocieri, Victor Negrescu a reușit să obțină acordul politic pentru propunerea sa privind alocarea a 0,8 miliarde de euro pentru domeniul justiției, un buget de aproape trei ori mai mare decât cel actual. Creșterea vizează consolidarea capacității sistemelor judiciare la nivel european și îmbunătățirea cooperării dintre statele membre.

Europarlamentarul a subliniat că susține această majorare bugetară deoarece, în prezent, numeroși cetățeni europeni nu beneficiază de un acces real la o justiție funcțională. În viziunea sa, o justiție eficientă nu reprezintă un privilegiu, ci o garanție fundamentală a drepturilor cetățenilor Uniunii Europene.

„Avem nevoie de o coordonare mai bună între statele membre și de un act de justiție mai rapid, mai eficient și mai aproape de oameni”, a transmis Victor Negrescu, argumentând necesitatea investițiilor suplimentare în acest domeniu.

Următorul pas este votul în Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European. Victor Negrescu și-a exprimat încrederea că raportul va întruni majoritatea necesară, ceea ce ar permite creșterea alocărilor dedicate justiției în viitorul buget european multianual.

Cum pot fragmentele rămase din virusul Covid-19 să slăbească sistemul imunitar, chiar și după infecție

Fragmente ale proteinei spike a virusului SARS-CoV-2, rezultate în urma degradării acestuia de către sistemul imunitar, pot afecta direct celulele imunitare umane și ar putea contribui la apariția simptomelor persistente asociate sindromului post-Covid, arată un studiu internațional coordonat de Universitatea California Los Angeles (UCLA).

Cercetarea, realizată de peste 30 de oameni de știință din Statele Unite, China, Germania, India și Italia, demonstrează că aceste fragmente virale nu sunt inerte.

Celulele „santinelă” și limfocitele T, ținte ale fragmentelor SARS-CoV-2

Dimpotrivă, ele pot perfora membranele anumitor tipuri de celule imunitare, în special cele cu forme neregulate sau cu multiple prelungiri, precum celulele dendritice și limfocitele T CD4+ și CD8+, esențiale pentru coordonarea răspunsului imun.

Potrivit autorilor, aceste celule sunt aceleași care se regăsesc în număr redus la pacienții cu forme severe de Covid-19, dar și la o parte dintre cei care dezvoltă simptome de durată după infecția acută.

Celulele cu forme neregulate sunt afectate preferențial

Descoperirea oferă un posibil mecanism biologic care să explice de ce, chiar și după eliminarea virusului, unele persoane continuă să se confrunte cu inflamație cronică și disfuncții ale sistemului imunitar.

„Ne-am fi așteptat ca aceste fragmente să interacționeze cu receptori specifici de pe suprafața celulelor, însă ele vizează, de fapt, un anumit tip de structură a membranei celulare.

Celulele cu forme neregulate, cu multe proeminențe, sunt afectate preferențial”, a explicat Gerard Wong, profesor de bioinginerie la UCLA și autor corespondent al studiului.

Mai multe tipuri de fragmente pot acționa împreună

Cercetarea se bazează pe rezultate anterioare obținute tot la UCLA, care arătau că fragmente virale reziduale pot imita molecule ale propriului sistem imunitar și pot declanșa inflamație.

Noul studiu merge mai departe, demonstrând că mai multe tipuri de fragmente pot acționa împreună pentru a distruge celule imunitare-cheie, atât în timpul infecției, cât și după aceasta.

O atenție specială a fost acordată diferențelor dintre variantele virusului.

Omicron e mai puțin agresiv

În cazul variantei Omicron, cunoscută pentru contagiozitatea ridicată, dar pentru formele mai puțin severe de boală, cercetătorii au constatat că fragmentele rezultate din proteina spike au o capacitate mult mai redusă de a distruge celulele imunitare.

Acest fapt ar putea explica de ce infecțiile cu Omicron afectează mai puțin sistemul imunitar comparativ cu variantele anterioare.

Persistența simptomelor e o chestiune serioasă

Autorii subliniază că aceste descoperiri sunt relevante în contextul în care milioane de persoane continuă să sufere de Covid de lungă durată, o afecțiune definită prin persistența simptomelor la cel puțin trei luni după infecția inițială.

Deși au trecut aproape șase ani de la debutul pandemiei, nu există încă repere clare pentru diagnosticarea și tratamentul standardizat al acestui sindrom.

Vaccinarea, un argument cheie în reducerea riscului de Covid de lungă durată

Studiul, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), întărește și argumentele în favoarea vaccinării.

„Mai multe vaccinuri înseamnă mai puține infecții, iar mai puține infecții înseamnă mai puține cazuri de Covid de lungă durată”, a declarat dr. Ravi Jhaveri, medic pediatru la Lurie Children’s Hospital din Chicago, citat în contextul cercetărilor recente.

Cercetătorii avertizează că impactul fragmentelor virale reziduale este încă insuficient înțeles și că persoanele cu afecțiuni imune preexistente ar putea fi mai vulnerabile la aceste efecte.

Rezultatele deschid însă noi direcții de cercetare pentru înțelegerea mecanismelor din spatele Covidului de lungă durată și pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice mai eficiente.

Manole anunță sprijin pentru pensionari în martie și aprilie. Câți bani ar putea primi vârstnicii?

Pensionarii cu pensii mici au simțit mai mult decât oricine impactul creșterii TVA și inflația de anul trecut. Prin Pachetul de Solidaritate propunem un lucru foarte simplu: să avem grijă să nu-i lăsăm în urmă pe cei care au cea mai mare nevoie. Pentru ei propunem un sprijin din partea statului în lunile aprilie și decembrie”, a declarat Florin Manole, ministrul Muncii. 

Astfel, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea primi un sprijin, în două tranșe, în aprilie și decembrie 2026. Sprijinul ar fi acordat astfel:

Vârstnicii cu pensii mai mici de 1.500 de lei ar putea beneficia de un ajutor de 1.000 de lei. Cei cu venituri cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei ar putea primi un ajutor de 800 de lei.

Pensionarii cu venituri cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei ar putea primi un sprijin de 600 de lei. 

 

 

Moscova expulzează un diplomat german, în urma unei măsuri similare luate de Berlin

„O notă care declară un agent diplomatic al ambasadei Germaniei la Moscova persona non grata  a fost înmânată șefului misiunii diplomatice germane, ca răspuns simetric la decizia guvernului german”, a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat, adăugând că Berlinul poartă „întreaga responsabilitate pentru noua escaladare a relațiilor bilaterale”.

Pe 22 ianuarie, Ministerul german de Externe a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul rus, Serghei Nechaev, pentru a-l informa despre expulzarea unui diplomat acuzat de „spionaj în numele Rusiei”.

Ambasada rusă informase Ministerul german de Externe că „acțiunile neprietenoase ale Berlinului nu vor rămâne fără răspuns”. Joi, Ministerul rus de Externe a calificat din nou acuzațiile de spionaj împotriva diplomatului său drept „nefondate”, considerându-le „fabricate într-un spirit de «vânătoare de spioni» de către guvernul german” .