Acțiunea Hidroelectrica a înregistrat o apreciere în cadrul ședinței de tranzacționare din 5 februarie 2026,de aproximativ 14% față de luna septembrie 2025. Această evoluție pozitivă s-a reflectat direct în capitalizarea bursieră a companiei, care a crescut cu aproximativ 7,7 miliarde lei, de la 54,7 miliarde lei, la 62,4 miliarde lei.

„Ca urmare, Hidroelectrica a revenit pe poziția I în topul capitalizării bursiere, consolidându-și statutul de cea mai mare companie românească listată la bursă”, au transmis oficialii companiei.

Conform statisticilor la finalul zilei de miercuri, cel mai mare producător de energie electrică era, cu 62,07 miliarde de lei, la o distanță destul de mică de liderul tradițional al capitalizării autohtone, OMV Petrom, care avea 62,31 de miliarde valoarea de piață.

Totodată, din perspectiva randamentului total al prețului acțiunii, ajustat cu dividendele distribuite, evoluția companiei a fost semnificativă. La data de 1 septembrie 2025, randamentul total era de aproximativ 39%, iar la data de 5 februarie 2026, în timpul ședinței de tranzacționare, acesta a atins un nivel de aproximativ 56%.

„Continuăm să investim responsabil în modernizarea infrastructurii”

Astfel, apreciază compania, performanța bursieră a fost susținută și de atingerea unui maxim istoric al prețului acțiunii, înregistrat în data de 28 ianuarie 2026, la nivelul de 142 lei/acțiune. Acest prag a corespuns unei valori de piață de 63,8 miliarde lei, reprezentând o creștere de aproximativ 17% față de septembrie 2025.

„De la preluarea mandatului de CEO în septembrie 2025, am avut ca prioritate accelerarea programului de investiții al Hidroelectrica, dezvoltarea de noi capacități de producție și stocare și valorificarea parteneriatelor strategice. Revenirea companiei pe prima poziție în clasamentul capitalizării bursiere confirmă încrederea investitorilor în direcția noastră de dezvoltare, în proiectele majore aflate în derulare, precum și în programele de hibridizare hidro-solar și stocare. Continuăm să investim responsabil în modernizarea infrastructurii, în extinderea capacităților regenerabile și în soluții inovatoare, pentru a asigura creștere sustenabilă, securitate energetică și valoare pe termen lung pentru acționari și pentru economia României” – a declarat Bogdan Badea, director general interimar al Hidroelectrica.

De amintit că Hidroelectrica a publicat, miercuri, după două luni de la ultimul eșec, procedura pentru un consultant care va asista Consiliul de Supraveghere/ Comitetul de Nominalizare și Remunerare în vederea selectării de candidați pentru cele posturile de director general și director financiar al Hidroelectrica S.A., arată documentele consultate în premieră de Mediafax.

„Rezultatele înregistrate confirmă soliditatea financiară a companiei, atractivitatea acțiunii Hidroelectrica pentru investitori, precum și capacitatea acesteia de a genera valoare sustenabilă pentru acționari, într-un context economic și energetic complex”, potrivit companiei.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din surse regenerabile din România și unul dintre cei mai importanți actori din sectorul energetic al Europei de Sud-Est,fiind și deținătorul celei mai mari cote de pe piața furnizării, cu peste un milion de clienți.

Cu un portofoliu de peste 6,3 GW capacitate instalată în hidrocentrale, cumulat cu parcul eolian de la Crucea, compania contribuie la securitatea energetică națională și la atingerea obiectivelor de decarbonizare stabilita de politicile UE.

Diferența dintre curățenia vizuală și siguranța microbiologică este mai mare decât credem. Așadar, ce bacterii pot supraviețui spălării la 40 de grade?

Conform cercetărilor publicate în reviste de microbiologie aplicată, cum ar fi Journal of Applied Microbiology și PLOS ONE, temperaturile scăzute de spălare nu elimină toți microorganismele. Din contră, anumite bacterii sunt foarte rezistente și pot supraviețui ciclurilor de spălare la 30 și 40 de grade, mai ales dacă se folosește un program scurt.

Cele mai frecvente sunt:

• Esh­erichia coli (E. coli) – bacterie comună a tractului intestinal, posibilă agentă a infecțiilor intestinale și urinare, care poate rezista la temperaturi ridicate pentru unele tulpini, și unele supraviețuiesc spălării la 40 °C fără eliminare completă.
• Stafilococ (Staphylococcus aureus) – poate supraviețui la spălări la temperaturi de 40 °C și, în unele cazuri, și peste această temperatură dacă nu există dezinfectant adecvat în detergent.
• Enterococi – bacterii care pot rămâne pe materialele textile după cicluri de spălare la temperaturi mai joase, mai ales dacă programul de spălare este scurt.

Aceste bacterii se găsesc frecvent pe rufele care au contact cu pielea, transpirația și fluidele corporale, dar pot contamina și hainele spălate împreună cu astfel de articole.

Specialiștii atrag atenția că prezența acestor bacterii nu înseamnă automat boală, dar riscul crește în locuințele în care sunt copii mici, persoane în vârstă, bolnavi cronici sau persoane cu sistem imunitar slăbit.

Ce rufe nu ar trebui spălate la temperaturi scăzute

Există articole textile pentru care spălarea la 40 de grade nu este suficientă, indiferent de calitatea detergentului. Printre acestea se numără:

• lenjeria intimă
• prosoapele
• așternuturile și lenjeriile de pat
• hainele copiilor
• îmbrăcămintea care a intrat în contact cu fluide corporale

Motivul este simplu: aceste articole ating direct pielea și creează condiții ideale pentru ca bacteriile să rămână și să se înmulțească. Spălarea la 60 °C reduce semnificativ numărul de bacterii și este considerată standardul de aur al igienei domestice.

Este important de precizat că spălatul zilnic la 90 °C nu este necesar decât în situații speciale, cum ar fi boala, infecții sau în medii medicale.

Mașina de spălat poate fi și ea un rezervor de bacterii
Un factor des neglijat este mașina de spălat însăși. Mediul umed, reziduurile de detergent și utilizarea frecventă a temperaturilor scăzute favorizează formarea unui biofilm, un strat de bacterii și mucegai care se acumulează în:

• garnitura din cauciuc a ușii
• sertarul pentru detergent
• țevile interne ale mașinii

O mașină prost întreținută poate transfera bacterii pe rufele curățate, indiferent de temperatura la care sunt spălate.

Sfaturi de la specialiști

O dată pe lună pornește mașina goală, la temperaturi înalte (60 sau 90 °C), folosind fie un produs special pentru curățarea mașinii, fie combinația de oțet și bicarbonat de sodiu, pentru a elimina depunerile și microorganismele.

Vestea bună este că temperaturile scăzute nu sunt, prin ele însele, rele. Hainele care nu au contact direct cu pielea, precum blugii, hanoracele, jachetele sau alte piese purtate doar o perioadă scurtă, pot fi spălate în siguranță la 30 sau 40  de grade

Cheia este separarea rufelor și combinarea inteligentă a temperaturilor:

• rufe igienic sensibile: temperaturi mai ridicate
• haine exterioare / purtate scurt: temperaturi mai joase
• curățare regulată a mașinii

Specialiștii sunt de acord într‑un punct: ecologia și sănătatea nu trebuie să fie în conflict, dar în cazul rufelor sensibile din punct de vedere igienic, sănătatea trebuie să primeze.

Concluzia este clară: spălarea la temperaturi scăzute este practică și economisește energie, dar pentru articole ca lenjeria intimă, prosoapele și lenjeriile de pat, 60 °C rămâne necesar dacă vrei curățenie reală, nu doar un miros plăcut.

Autoritățile din Fujiyoshida, un oraș din Japonia aflat în apropierea Muntelui Fuji, au anulat festivalul florilor de cireș din acest an, invocând creșterea numărului de turiști și presiunea asupra comunității locale, relatează BBC.

Primăria a transmis că afluxul de vizitatori a dus la blocaje în trafic și la probleme legate de deșeuri. În același timp, localnicii au reclamat intrări pe proprietăți private și comportament inadecvat în zone rezidențiale.

Fujiyoshida este o destinație populară primăvara, deoarece cireșii celebri ai Japoniei sunt în floare și pot fi admirați având Muntele Fuji pe fundal.

Însă turiștii amenință „viața liniștită a cetățenilor”, a explicat primarul orașului, adăugând: „avem un puternic sentiment de criză”.

În aprilie 2016, autoritățile au anunțat că vor deschide porțile Parcului Arakurayama Sengen pentru a primi turiști în sezonul sakura, perioada cireșilor înfloriți.

Autoritățile spun că numărul vizitatorilor „a crescut dramatic” în ultimii ani, depășind capacitatea orașului și afectând viața localnicilor.

Deși festivalul nu va mai avea loc, orașul se pregătește pentru un număr mai mare de vizitatori în aprilie și mai.

Nu este pentru prima dată când autoritățile japoneze au fost nevoite să ia măsuri împotriva turiștilor.

În 2024, oficialii au blocat unul dintre cele mai cunoscute locuri de fotografiat din Japonia, în Fujikawaguchiko, cu o barieră mare, neagră, pentru a descuraja turiștii indisciplinați. Locuitorii din Fujikawaguchiko i-au acuzat pe turiștii străini că aruncă gunoaie și parchează ilegal în căutarea fotografiei perfecte.

„Este un subiect intens dezbătut la nivel global și european în ultimele săptămâni și luni, iar prin acest demers arătăm că, în calitate de guvern, ne pasă de copiii noștri”, a declarat Matej Arčon, citat de Reuters. 

Oficialul a anunțat că proiectul legislativ a fost inițiat de ministerul Educației și se bazează pe experiența altor state europene care au propus sau adoptat măsuri similare. 

Actul normativ vizează reglementarea platformelor de socializare pe care se distribuie conținut, menționând, printre altele, TikTok, Snapchat și Instagram, iar în dezvoltarea acestuia vor fi implicați experți în educație și tehnologie. 

Astfel, Slovenia urmează exemplul mai multor state europene. Spania propune interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, în timp ce Grecia se află aproape de anunțarea unei măsuri similare pentru cei sub 15 ani, potrivit unei surse guvernamentale.  Măsuri similare sunt analizate și de Franța și Marea Britanie.

În același domeniu, în luna decembrie a anului trecut, Australia a devenit prima țară din lume care a interzis accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani.

Anunțul a fost dat, joi, în cadrul conferinței de presă comune, susținută alături de premierul Poloniei, Donald Tusk, cu prilejul vizitei sale oficiale la Kiev, potrivit Ukrainska Pravda.

În cazul încheierii războiului Armata Ucraineană își va păstra un efectiv de 800.000 de soldați, iar aceștia vor deveni, dintr-o armată mobilizată, într-o armată mobilizată prin contract, pentru soldații care doresc să rămână.

„Vom păstra armata noastră – 800.000 de soldați – așa cum s-a discutat, transformând-o după sfârșitul războiului sau după încetarea focului dintr-o armată mobilizată într-una contractuală… pentru cei care doresc acest lucru”, a declarat Zelenski.

Acesta a precizat că soldații vor trebui motivați prin acordarea unor salarii mari.

„I-am dat o sarcină noului ministru al apărării (n.r. – Mihailo Fedorov) și i-am spus care ar trebui să fie nivelul salariilor pentru prima linie, unde oamenii își riscă viața. Chiar și în timpul unui armistițiu pe linia frontului, salariile trebuie să fie mult mai mari. Despre asta discutăm; vom calcula totul și vom vedea ce ne putem permite”, a declarat Zelenski.

Președintele Ucrainei a adăugat că țara va avea nevoie de sprijin financiar din partea Europei în această chestiune, precizând că „armata ucraineană face parte din securitatea Europei”.

Actul normativ prevede acordarea de granturi directe producătorilor agricoli, pentru plantațiile pomicole pe rod care au înregistrat un grad de afectare între 30% și 100%. Beneficiarii schemei sunt fermierii care au depus cereri de plată pe suprafață la APIA pentru anul 2025, indiferent de forma de organizare a fermei, potrivit MADR.

Ce specii sunt eligibile

Sprijinul financiar se acordă pentru următoarele specii: prun, măr, păr, piersic și nectarin, cireș și vișin, cais și zarzăr, nuc, alun și migdal.

„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din iunie 2025, Comisia Europeană a recunoscut importanța demersului României și ne-a alocat 11,5 milioane de euro, a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să ne asigurăm că fermierii nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu.

Cum se acordă sprijinul

Cuantumul maxim al ajutorului este de 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), proporțional cu gradul de afectare a plantațiilor. Cererile pentru acordarea sprijinului se depun la centrele județene sau locale APIA, precum și la centrul APIA din București, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Plățile către beneficiari vor fi efectuate până la 30 aprilie 2026.

Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11,5 milioane euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale afirmă că această schemă are ca scop compensarea pierderilor de producție și asigurarea fermierilor că nu sunt lăsați singuri în fața fenomenelor climatice extreme. Prin această măsură, autoritățile urmăresc ca pomicultorii să își poată continua activitatea, să mențină producția pentru piața internă și să evite pierderi majore care pot afecta economia agricolă.

Ministrul Florin-Ionuț Barbu a precizat că sprijinul de urgență pentru sectorul pomicol reprezintă o măsură concretă de protecție a fermierilor români și un exemplu de cum statul poate interveni rapid pentru a sprijini agricultura afectată de condițiile climatice nefavorabile.

Miruță a arătat că transparența este importantă, dar există limite care țin direct de siguranța națională și de strategia Armatei Române. Potrivit ministrului, publicarea detaliată a componentelor donate ar putea duce la informații sensibile despre stocurile militare ale României.

În acest context, Ministerul Apărării a făcut publică doar contribuția financiară care nu afectează securitatea națională, în timp ce restul sprijinului rămâne parțial clasificat.

„Legat de desecretizarea unei părți din ajutorul dat Ucrainei, raportat ca sumă de bani, nu ca componentă, în continuare am aceeași părere. Nu a fost, de la ultima declarație până astăzi, o ședință a CSAT în care să poată fi luată o astfel de decizie. Astăzi, informațiile pe care dumneavoastră le primiți public sunt exact în conformitate cu o decizie a CSAT luată de administrația președintelui Iohannis, cu componența CSAT de atunci. Pentru ca acest lucru să fie schimbat, ar trebui ca CSAT să ia o altă decizie”, a declarat ministrul.

Ce informații nu pot fi făcute publice

Miruță a mai adăugat că anumite detalii despre ajutorul oferit nu ar aduce beneficii societății, dar ar putea afecta direct securitatea militară a României.

„Uitându-mă în detaliu la lucrurile pe care și dumneavoastră ați vrea să le aflați cu privire la acest ajutor, sunt bucăți care nu ajută nici societatea românească, nici strategia Armatei Române să fie dezvăluite. Nu este în regulă ca nimeni să știe ce mai are Armata Română în depozite. Este o chestiune absolut strategică. Dacă se dezvoltă foarte mult componentele individuale despre ce a fost donat de partea română, de la Armata Română, cunoscându-se prețul pentru respectivele echipamente, se poate deduce foarte ușor ce anume s-a mai dat și nu s-a spus. Iar acest lucru nu este în regulă”, a afirmat Miruță.

Totodată, el a explicat că actualul guvern a ales să fie transparent acolo unde nu există riscuri pentru securitatea națională, făcând public sprijinul financiar oferit prin NATO.

„În mandatul acestui guvern, pe semnătura mea, s-a făcut publică contribuția de 50 de milioane de euro care ajunge către Ucraina prin bugetul NATO, sub formă de produse din Statele Unite. Puteam să o facem și pe aceasta secretă și să fie desecretizată peste 50 de ani. Pentru că nu se putea deduce nimic legat de depozitele Armatei Române din acea sumă de bani, am decis să o facem publică și de aceea vorbim astăzi despre ea”, a conchis acesta.

Acesta a subliniat că, deși soluția este în lucru la instituțiile de profil, ultimul cuvânt îl are constructorul avionului.

„De soluția tehnică sunt responsabili cei de la STS, cât că ceva responsabilitate și la serviciul de protecție și pază. Nouă ni s-au adus la cunoștință care sunt specificațiile tehnice la aceste soluții. Adică ce radiație emană soluția asta, emite soluția respectivă? Nimeni, indiferent de mulți specialiști, am avut nevoie de știința producătorului avionului, pentru că există interferențe în comunicațiile folosite de acest sistem wireless, dacă vreți, și comunicațiile folosite de restul componentului al aparatului de zbor”, a declarat ministrul.

Referitor la partea financiară și la pașii următori, Radu Miruță a precizat că proiectul nu este blocat de buget.

„Am trimis aceste detalii producătorului avionului. Nu sunt la curent dacă cumva în ultimele zile a venit un astfel de responsabilitate. Și dacă ne referim la o sumă, știți deja? Suma e mică, adică nu sunt costuri semnificative încât să influențeze decizia. Singura condiție este dacă emisia interferează sau nu cu restul comunicațiilor din aparatul de zbor. Este o sumă de bani, dar nu e relevantă a bloca proiectul ăsta”.

Președintele Nicușor Dan a rămas blocat în Paris timp de aproape 24 de ore și s-a plâns de inconvenientele deplasării cu aeronava militară Spartan, precizând că timp de patru ore și jumătate a fost „deconectat de la realitatea din România” din cauza lipsei comunicațiilor.

Robert Negoiță a ajuns la sediul DNA cu o mașină privată, ca pasager.

Negoiță a fost întrebat de jurnaliști în ce calitate este prezent la sediul DNA, dar nu a răspuns.

Joi dimineață, procurorii DNA au desfășurat percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar primarul sectorului 3, Robert Negoiță.

DNA suspectează săvârșirea mai multor fapte de corupție, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potențial abuz în serviciu. În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiță este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță.

Negoiță a negat faptul că ar fi construit drumuri din bani publici pentru fratele său și a afirmat că dacă va fi chemat la audieri, acesta se va conforma.

„Nu cred că am greșit, dar dacă am greșit, vom vedea. (…) Nu i-am construit niciodată nimic cu bani publici fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din sectorul 3, cetățenii din București și toți cei care au nevoie de acele drumuri, pentru că sunt drumuri publice”, a spus Robert Negoiță.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat joi, în cadrul unei conferințe de presă, un caz al unui bloc din Craiova, ridicat de un dezvoltator imobiliar în apropierea unor depozite de muniție, care stă în calea unui radar militar.

Blocul primise mai întâi un aviz negativ, însă, după trei săptămâni, a mai primit un aviz pozitiv.

„Aici, în august 2024, a fost solicitat un aviz de la Ministerul Apărării pentru a se autoriza construirea acestui ansamblu imobiliar.

E vorba de ansamblu Satina Park de la Craiova.

Ministerul Apărării a avizat negativ pentru că nu se respectau distanțele față de aceste obiective militare și, ce vă imaginați, trei săptămâni mai târziu, a revenit exact aceeași cerere care fusese avizată negativ și care, de data asta, a fost avizată pozitiv”, a spus Miruță.

Aviz negativ transformat în aviz pozitiv

Miruță a atras atenția asupra faptului că blocul se află în calea unui radar care, pe porțiunea de teren pe care este amplasat blocul, nu poate baleia întreg spectrul.

„A fost avizată favorabil, blocul este deja construit. Nu este respectată distanța legală față de depozitele de muniție și nu este respectat regimul de înălțime afectându-se traiectoria radarului de la Cârcea.

Există un radar militar care nu mai poate baleia întreg spectru pentru că se lovește fascicul pe un anumit sector de cerc de această clădire care a fost ridicată în contextul pe care vi l-am explicat mai devreme.

Au fost declanșate verificări la toate unitățile militare din România cu privire la acordarea, modul în care a fost acordat, avizul pentru construcții în jurul unităților militare”, a declarat Radu Miruță.

„Corupția nu are mulți părinți”

„Corupția nu are mulți părinți și toleranță zero, în ce mă privește”, avertizează Miruță

„Observ că la Craiova nu este o situație întâmplătoare, pentru că, tot de curând, un an și un pic, la Craiova s-a, lângă Craiova s-a propus construirea unui depozit pentru una dintre companiile mari din România, depozit logistic care, de asemenea, afecta performanța acestui radar de la Cârcea. Au mers în instanță, s-a dispus sistarea lucrării acolo, însă faptul că se întâmplă lucruri cam în aceeași zonă, din punctul meu de vedere, necesită o atenție suplimentară din partea Ministerului. Evident că s-au dispus măsuri pentru identificarea personalului din cadrul MApN, care a schimbat avizul”, a declarat Miruță.