Cristian Jura a declarat pentru MEDIAFAX că există precedente în care bărbați au reclamat discriminarea în fața CNCD, subliniind că „există cazuri de bărbați care au considerat că sunt discriminați de femei și care au depus petiții la CNCD. Există cazuri în jurisprudența CNCD când doamne au fost sancționate pentru discriminarea sau hărțuirea unui bărbat”.

Referitor la folosirea termenilor controversați, fostul membru al instituției a explicat că „folosirea acestor termeni este limita dintre insultă și atingerea dreptului la demnitate din perspectiva OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare”.

Acesta a detaliat că „insulta reprezintă atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură”, în timp ce legislația antidiscriminare sancționează comportamentele care „au ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități” pe criterii precum sexul, convingerile sau apartenența socială.

Întrebat de reporterul MEDIAFAX ce poate face o persoană căreia i-au fost adresate asemenea apelative, Cristian Jura a declarat pentru MEDIAFAX că „are două posibilități”:

„Poate să depună o petiție la CNCD, ceea ce s-a întâmplat deja conform informațiilor apărute în spațiul public, sau poate să solicite despăgubiri civile pentru prejudiciul moral adus onoarei sau reputației la instanța civilă”.

Potrivit cotidianul.ro, liberalul Ștefan Jicol a depus plângere la CNCD după declarațiile atribuite Alinei Gorghiu, făcute în ședința PNL de la Vila Lac, pe care le-a catalogat drept „inacceptabile, cu evident caracter discriminatoriu”.

Afirmațiile au fost făcute publice pe surse de persoane participante la reuniune și nu au fost dezmințite până în prezent.

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2026, CNCD nu mai poate soluționa petiții din cauza numărului insuficient de membri ai Colegiului Director, situație care ar putea influența parcursul sesizării.

Invitat, vineri, la prima ediție e emisiunii Mediafax, „OFF The Record”, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a declarat că Direcția Națională Anticorupție  este, în prezent, pregătită din toate punctele de vedere să reia competența de investigare a magistraților, subliniind însă că o astfel de decizie aparține exclusiv legislativului.

„Eu am spus de la început că în momentul de față, în modul la care arată Direcția Națională Anticorupție, e foarte pregătită să preia astfel de competențe. Chestiunea asta totuși ține de legislativ, nu ține de noi. E foarte bine că apare în spațiu public cu regularitate”, a afirmat Marius Voineag la „OFF The Record”. 

Șeful DNA a mai afirmat faptul că nivelul de maturitate atins de DNA în ultimii ani permite gestionarea unor astfel de dosare, invocând resursele umane și tehnice ale instituției.

„La ce nivel de maturitate avem în momentul de față în Direcția Națională Anticorupție, există o pregătire pe toate planurile ca să poată fi preluată o astfel de competență. Avem cele mai bune resurse, avem un serviciu tehnic care este la un alt nivel față de ce am găsit”, a explicat acesta.

Marius Voineag a subliniat că această capacitate instituțională există „indiferent de cine conduce DNA”, considerând important ca acest aspect să fie evidențiat în spațiul public.

Întrebat despre dificultatea dosarelor de corupție care vizează magistrați, Marius Voineag a arătat că acestea nu pot fi catalogate drept cele mai complicate, chiar dacă presupun un nivel ridicat de profesionalism.

Update:

O explozie violentă a avut loc vineri într-o moschee șiită din Islamabad, capitala Pakistanului, provocând moartea a cel puțin 31 de persoane și rănirea altor aproape 170. Conform autorităților, acesta este cel mai grav atac înregistrat în țară în ultimii trei ani, scrie CNN.

Deflagrația s-a produs în timpul rugăciunii de vineri, într-un lăcaș de cult frecventat de comunitatea șiită. Poliția a confirmat că atacul a fost executat de un terorist sinucigaș, care a detonat încărcătura explozivă în interiorul clădirii în momentul în care aceasta era arhiplină de credincioși.

Imediat după incident, forțele de securitate au încercuit zona, iar spitalele din Islamabad au fost puse în stare de alertă pentru a prelua zecile de victime, dintre care unele se află în stare critică.

Acest eveniment marchează cel mai sângeros atac din Pakistan de la masacrul de la Peshawar din ianuarie 2023, când zeci de oameni și-au pierdut viața într-o explozie similară la o moschee.

Știrea inițială:

De explozie ar fi responsabili talibanii din Pakistan, sau Tehrik-i-Taliban Pakistan (TTP) – organizație militară islamistă, potrivit datelor din ancheta internă, dezvăluite pentru CNN de surse din poliția Punjab.

Cu toate acestea, până în prezent, atacul nu a fost încă revendicat oficial.

Explozia de la moscheea musulmană șiită s-a petrecut în timpul rugăciunilor de vineri, și a fost provocată de un sinucigaș cu bombă, potrivit declarațiilor date de polițiști pentru sursa citată.

Consiliul Local al Sectorului 3 a stabilit încă din februarie 2025 ca, în astfel de situații, unul dintre viceprimari să preia conducerea executivă a instituției. În baza acestei decizii, Adrian Cocoș va conduce temporar Primăria Sectorului 3, notează Buletin de București.

Cocoș, în vârstă de 32 de ani, a devenit un personaj politic cunoscut în administrația locală după ce a fost consilier local și a urmat traseul politic al lui Negoiță, trecând prin formațiunea Partidul București 2020 înainte de a reveni în PSD. El este și vicepreședinte al filialei PSD București și a obținut un nou mandat în Consiliul Local în 2024, pe listele unei alianțe PSD‑PNL.

Speța penală îi vizează pe Negoiță și mai multe lucrări de infrastructură din sector, inclusiv asfaltarea sau construirea unor drumuri fără autorizații și avize necesare, unele chiar pe terenuri private deținute de fratele său, dezvoltatorul imobiliar Ionuț Negoiță. Interdicția DNA de a ocupa funcția de primar pe perioada controlului judiciar se datorează, potrivit procurorilor, complexității cazului și legăturii acestuia cu atribuțiile oficiale ale primarului.

Procurorul șef DNA, Marius Voineag, a făcut declarația în cadrul emisiunii Off The Record cu Sorina Matei.

„Cât ocupi funcții publice trebuie să fii foarte responsabil, este posibil ca pagubele să le deconteze instituția, este o dovadă de imaturitate (…) Eu vă pot confirma că nu am avut parte de astfel de discuții”, referindu-se la presupusa discuție pe care fostul președinte Klaus Iohannis a avut-o cu vechea conducere a DNA.

De asemenea, Voineag a spus că în timpul mandatului său nu au existat ingerințe în activitatea DNA.

„Nu am avut niciodată cereri din parte cuiva (…) Nu au existat ingerințe (…) Poate am fost eu mai norocos și am prins altfel de etapă”, a precizat Marius Voineag.

Potrivit unor informații neconfirmate de fostul președinte al României, Iohannis le-ar fi spus celor din conducerea DNA că politicul are nevoie de liniște.

Marius Voineag, șeful DNA, a vorbit vineri, la emisiunea „OFF The Record” de la Mediafax, despre dezbaterile pe legile justiției. Acesta spune că instituția pe care o conduce nu a fost invitată la discuții.

„Dacă dezbaterile s-ar face constructiv și într-un zgomot de fond la un nivel mai puțin ridicat, mai jos, atunci lucrurile ar merge cu siguranță într-o direcție bună. (…) DNA n-a fost invitată și, din câte știu eu, nici Parchetul Înaltei Curți nu a fost invitat la discuțiile pe legile justiției, pe propunerile respective. Nu mi se pare ok. Cred că lucrurile trebuie dezbătute pe larg”, a afirmat Marius Voineag vineri, la „OFF The Record”.

Acesta a mai afirmat: „Cu cât avem o reputație atât de solidă, mai ales în afara țării, pe baza rapoartelor de evaluare pe rule of law, pe GRECO, pe ce avem complinit în momentul de față, pe închiderea pe OCDE pe care am avut-o, este cu atât mai important să fim prezenți la discuții. Adică noi organizăm un law enforcement network și vine o rețea de peste 40 de țări, 37 din OCDE, vin peste 40 de țări prezente la București, tocmai ca să ni se recunoască faptul că avem capacitate operațională, investigativă, și noi nu participăm exact la modificările legilor care ne privesc pe noi direct”.

Marius Voineag a arătat că speră într-o deschidere mai mare din partea factorilor decizionali pe viitor și că DNA este deschisă să participe la discuții, mai ales pe cele privind anticorupția.

„Eu sper să existe deschiderea pe viitor. Înțeleg că nu-i nimic tranșat, așa că pe viitor suntem foarte deschiși să participăm la astfel de discuți, mai ales în ceea ce privește anticorupția, pentru că vorbim de DNA aici, nu vorbim de altă structură de parchet”, a conchis șeful DNA.

Declarațiile au fost făcute de Dan Șucu și Florin Jianu după reuniunea Consiliului Național Tripartit de vineri, unde s-au discutat măsuri de relansare economică. 

Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a atras atenția că relansarea economică nu poate fi discutată fără o abordare fermă privind responsabilitatea fiscal-bugetară. 

„Pe partea cealaltă, dacă vorbim însă de principii, nu se poate discuta despre relansarea economică fără să discuți în principal despre responsabilitate fiscal-bugetară. Sunt multe industrii care simt în clipa de față mugurii unei crize. Este o criză care este legată de cheltuirea nejudicioasă a banului public. Este o criză care este plecată dintr-o birocratizare excesivă a României și cu un cost extrem de mare al acestei birocratizări”, a transmis Șucu. 

La rândul său, Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a apreciat pozitiv faptul că se discută despre relansare economică, însă a avertizat că termenul este excesiv. 

„Semnalul este bun că se discută de relansare economică. Impactul însă este limitat. Așa cum spuneam, e cam larg folosit termenul de relansare economică pentru că nu ai cifre mari”, a precizat Jianu, adăugând: „Nu atingi zeci de mii de IMM-uri prin aceste măsuri. Noi am făcut un calcul și am văzut că pentru microîntreprinderi, respectiv pentru IMM-uri, dacă se ating 200-300 de IMM-uri din programele prezentate astăzi”. 

„Camera preliminară a fost concepută ca să se finalizeze cu cerere excepții – duelul prealabil unei faze de judecată să dureze 60 de zile. De la momentul la care termenul a fost considerat de recomandare, am ajuns în dosare, în prelungirea unor termene pe cameră preliminară, la durate extraordinar de mari, adică vorbim fie de un an, doi, trei ani de zile”, a declarat șeful DNA, Marius Voineag, în direct la emisiunea OFF The Record. 

Referitor la o posibilă soluție, Voineag a sugerat reconfigurarea camerei preliminare.

„Una dintre soluții, după părerea mea și achesez la propunerea secției aici, este reconfigurarea camerei preliminare. Înainte se făcea citirea actului de sesizare, regularitatea actului de sesizare într-un termen, două, trei. Te puteai duce într-o lună, două de zile. Acum s-a ajuns la un termen de trei, patru ani de zile, am auzit și de cinci ani de zile”, a declarat Voineag. 

Întrebat care au fost dosarele care au stat cel mai mult în etapa de cameră preliminară, a precizat că au fost două sau trei dosare care au stat cinci ani de zile în camera preliminară, după care „au fost întoarse”, fără să dezvăluie, însă, și alte detalii.

„Indiferent de context, criticile și faptul că au existat critici pe baza pe baza unor articole sau unor reportaje e foarte bine că au existat pentru că au dat naștere unor discuții foarte sănătoase. Dacă ele s-ar duce într-o chestiune argumentată, ar putea livra și niște schimbări de sistem care sunt necesare. Nu putem să ne ascundem”, a conchis Voineag

Faptul că acțiunile DNA nu mai sunt la fel de mult mediatizate ca în trecut, nu înseamnă că procurorii nu își fac treaba, a transmis șeful instituției. Dimpotrivă, Marius Voineag a dat asigurări în emisiunea de la Mediafax că DNA lucrează la dosare grele, cu prejudicii mari.

„Noi avem cazuri și s-a demonstrat. Și la nivelul anului 2025. Se vede cum a început și anul 2026. Avem cazuri de mare conținut Nu poate să ne nege nimeni faptul că avem mită pe o insolvență de 500 de mii de euro, săptămâna trecută.  Și e un caz, din punctul meu de vedere, mult mai important decât plata unui consilier la ministru, care s-a și demonstrat că s-a dus pe o achitare.  Eu am mers pe o altă filozofie și mi-am asumat-o Și dacă sunt critici, eu vreau să le discutăm întotdeauna argumentat”, a declarat procurorul șef al DNA.

Cine trebuie să depună Declarația Unică 212

Declarația Unică se depune de:

• Persoanele care, în anul 2025, au obținut venituri sau pierderi din România sau străinătate și datorează impozit pe venit și contribuții sociale/sănătate, precum: chirii, activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, transfer de titluri de valoare sau aur de investiții, activități agricole, piscicultură și silvicultură.
• Persoanele care optează, în 2026, pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, chiar dacă nu realizează venituri. Aceasta include și contribuția pentru persoanele aflate în întreținere, conform legislației.

Declarația poate fi depusă de către contribuabil sau de un împuternicit/curator, cu documente legale care atestă mandatul, fie autentificate la notar, fie semnate privat de contribuabil.

Termenul de depunere este până la 25 mai 2026, pentru veniturile realizate în 2025 și stabilirea impozitului și contribuțiilor sociale. Cei care optează pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate o pot depune oricând în cursul anului.

Declarația poate fi depusă:

• Online, prin S.P.V. sau e-guvernare.ro, cu recipisă electronică de validare sau nevalidare.
• Pe suport hârtie, la registratura organului fiscal de domiciliu.
• Prin poștă, cu confirmare de primire.
• Modificările se fac prin depunerea unei declarații rectificative, folosind același formular pentru corectarea informațiilor eronate.

Rolul și obligațiile Declarației Unice 212

Declarația 212 este voluntară, prin care contribuabilul își autodeclară veniturile și obligațiile fiscale. În cazul în care declarația nu este depusă:

• A.N.A.F. notifică contribuabilul prin S.P.V. sau poștă. Dacă, după notificare, declarația nu este depusă, A.N.A.F. poate emite decizie de impunere în perioada de prescripție de 5 ani.
• Pentru mai multe detalii, A.N.A.F. pune la dispoziție pe site-ul oficial www.anaf.ro ghiduri digitale și materiale informative privind Depunerea Declarației Unice 212.

Chatbot-ul ANA, un instrument util pentru contribuabili

Începând cu 6 februarie 2026, chatbot-ul A.N.A.F. va fi accesibil direct de pe portalul oficial și poate răspunde la întrebări legate de:

• Închirierea bunurilor din patrimoniul personal
• Venituri din activități independente
• Depunerea declarațiilor fiscale și a altor formulare

Până acum, în prima săptămână de testare, peste 23.000 de utilizatori au generat 19.000 de conversații și peste 156.000 de mesaje, petrecând în medie 10 minute interacționând cu asistentul.

Deși nu poate răspunde tuturor întrebărilor, feedback-ul primit ajută la îmbunătățirea funcționalității și serviciilor digitale ale A.N.A.F.

Obiectivul strategic al proiectului

Chatbot-ul face parte din proiectul „Dezvoltarea serviciilor la distanță – e-Services A.N.A.F.”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care urmărește:

Modernizarea administrației fiscale

• Creșterea conformării voluntare a contribuabililor
  Dezvoltarea serviciilor digitale noi și actualizarea celor existente

Prin aceste instrumente, A.N.A.F. aduce informațiile fiscale mai aproape de contribuabili și facilitează interacțiunea rapidă și transparentă.