Președintele României Nicușor Dan a vorbit marți despre scrisoarea pe care a primit-o de la administrația Trump, cu privire la invitația adresată SUA de a participa la Summit-ul B9 care se va desfășura pe 13 mai, la București. Președintele a declarat că invitația a fost adresată secretarului de stat al Statelor Unite ale Americii.

„Scrisoarea a venit acum câteva zile, ca răspuns la invitația mea și a președintelui polonez. După cum știți, România și Polonia sunt inițiatoarele și organizatoarele summit-urilor B9. O scrisoare diplomatică în care ni s-a mulțumit pentru invitație, ni s-a mulțumit pentru colaborarea pe care o avem, inclusiv permiterea accesului tehnicilor și soldaților americani la Baza Kogăliceanu și la Baza de la Câmpia Turzii.

Și în ceea ce privește B9, faptul că această invitație a fost transmisă către secretarul de stat. Dar, n-aș vrea să avansez acum, o să vedem”, a declarat președintele. 

Ultimul summit B9 a fost la Vilnius în iunie anul trecut. Nicușor Dan a spus că, foarte probabil toți șefii de stat respectiv de guvern din formatul B9 plus țările nordice vor fi prezenți la summitul de la București.

Prim-ministrul ungar Viktor Orbán i-a spus președintelui rus Vladimir Putin că este gata să ajute „în orice fel”, oferindu-se chiar să găzduiască un summit Rusia-SUA la Budapesta pentru a aborda războiul din Ucraina, potrivit Bloomberg.

„În orice problemă în care pot fi de ajutor, sunt la dispoziția dumneavoastră”, ar fi spus liderul maghiar.

De asemenea, Orbán s-a comparat cu un șoarece care ajută un leu, ceea ce i-a stârnit râsul lui Putin.

Recent, au fost publicate și înregistrările conversațiilor dintre miniștrii de externe din Rusia și Ungaria, Serghei Lavrov și Peter Szijjarto. Într-una dintre conversații, Lavrov a solicitat ridicarea sancțiunilor împotriva unei rude a oligarhului Alisher Usmanov. Szijjarto a răspuns că Ungaria, împreună cu Slovacia, pregătește deja o propunere corespunzătoare. Ulterior, ruda a fost eliminată de pe lista sancțiunilor.

La sfârșitul uneia dintre conversațiile înregistrate și publicate, Peter Szijjarto a menționat o vizită la noul sediu al Gazprom adăugând că „sunt mereu la dispoziția dumneavoastră”.

Conform unor oficiali europeni, stilul de comunicare al lui Szijjarto cu Lavrov amintește mai mult de un contact între o „sursă și un intermediar” decât de o conversație între politicieni egali.

Anterior, s-a mai relatat că Ungaria ar fi putut transmite Moscovei detalii despre discuții private dintre liderii UE.

În loc să îndemne populația să stea acasă pentru a se proteja, autoritățile iraniene au optat în mod evident pentru cel mai rău scenariu: folosirea acestora drept scuturi umane, potrivit Le Figaro.

Confruntat cu ultimatumul lui Donald Trump, care promitea distrugerea podurilor și a infrastructurii electrice civile dacă Iranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz până miercuri, ministrul adjunct iranian al Tineretului și Sportului are o soluție radicală. Într-un videoclip postat pe X marți, Alireza Rahimi face apel la „tineri” , „artiști” și „sportivi” să participe la un „lanț uman” masiv la ora când expiră ultimatumul pentru un „viitor mai bun”, în special în apropierea centralelor electrice ale țării.

Un artist iranian s-a grăbit să răspundă apelului

Potrivit BFMTV, primul artist iranian, Ali Ghamsari, a răspuns deja favorabil apelului guvernului, stând în fața uneia dintre centralele nucleare ale țării.

Într-o postare publicată pe X în această dimineață, președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că „peste 14 milioane de iranieni” s- au declarat „până acum” pregătiți să „își sacrifice viața în apărarea Iranului” . „Și eu sunt devotat Iranului și îl voi fi mereu”, a scris el. Potrivit agenției de știri Mehr, precum și ziarelor Shargh și Ham Mihan, mai multe explozii au zguduit capitala Iranului, Teheran, marți dimineață.

Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, al cărui proces pentru acuzații de corupție a început pe 9 martie, se confruntă cu o nouă investigație deschisă de procurori, în urma unor afirmații făcute în timpul unor audieri, relatează AFP. 

„În acest caz există o singură organizație criminală, iar aceea este procuratura”, a declarat Imamoglu în fața instanței. 

În urma declarației, procuratura a demarat o anchetă pentru „insultarea unui funcționar public în exercitarea atribuțiilor”. 

Imamoglu a fost arestat în martie 2025 sub acuzația de corupție, fapte pe care le neagă. Primarul este acuzat inclusiv de crearea unei organizații criminale, luare de mită și delapidare, riscând o pedeapsă cumulată de până la 2.430 de ani de închisoare. 

Atât el, cât și susținătorii săi acuză justiția din Turcia că ar acționa pentru a-l împiedica să candideze împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan la alegerile prezidențiale din 2028. 

Contractele futures de referință au urcat marți cu până la 3,1%, după ce au crescut deja cu peste 55% de la începutul războiului, notează Bloomberg.

Trump a spus că armata americană ar putea lovi poduri, centrale electrice și alte obiective importante din Iran dacă autoritățile de la Teheran nu acceptă condițiile impuse de Washington până la termenul-limită de marți seară.

Liderul de la Casa Albă a insistat ca libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz să facă parte din orice acord și a descris redeschiderea acesteia drept „o prioritate foarte importantă”.

Iranul a avertizat că va răspunde la astfel de atacuri prin intensificarea propriilor atacuri asupra infrastructurii energetice din Golful Persic, o măsură care ar putea afecta și mai mult aprovizionarea globală cu energie.

Pentru piața europeană a gazelor, blocajele prelungite din Strâmtoarea Ormuz riscă să îngreuneze refacerea stocurilor înainte de iarna viitoare.

Deși cea mai mare parte a gazului din Orientul Mijlociu ajunge de obicei în Asia, perturbările din zonă pot crește concurența la nivel mondial pentru cantitățile limitate de gaz natural lichefiat.

„PSD trebuie să închidă un proiect pe care l-a deschis prin această contestare, să spunem, a acestei formule de guvernare, pentru că în acest moment nu este vorba, chiar dacă mass-media te ajută să personalizezi foarte mult, nu este vorba doar de Ilie Bolojan, de faptul că Ilie Bolojan ar fi tema acestui conflict. Tema este într-un fel nerespectarea unei convenții politice, a unui contract politic pe care PSD l-a făcut la începutul acestei guvernări cu ceilalți parteneri”, a declarat Vasile Dîncu, la RFI, despre consultarea internă din partid.

Întrebat dacă PSD ar putea ieși pierzător din acest episod, vicepreședintele formațiunii a răspuns: „Ceea ce la un moment de criză poate să pară o pierdere poate fi câștig în viitor, nu știm niciodată pe termen lung. În orice caz, PSD-ul dacă stă într-o situație pe care membrii și simpatizanții o consideră ca nefiind folositoare pentru partid și pentru România, atunci cu siguranță că asta este o pierdere electorală mult mai mare decât o pierdere momentană în care pierzi niște posturi din Guvern, să zicem”.

„PSD se poate reseta în Opoziție”

Vasile Dîncu crede că PSD se poate reseta în Opoziție, dacă se va ajunge la acest scenariu, după consultarea internă din 20 aprilie.

„În Opoziție, până la urmă, partidele se reconstruiesc, se resetează. Noi am avut o schimbare, am adus foarte mulți tineri în Guvern în această perioadă și nu știu, poate că avem nevoie și de o perioadă de Opoziție, am mai fost în Opoziție și nu a fost nimic care să ne fi încurcat, după aceea am ieșit câștigători după perioade de Opoziție”, mai spune europarlamentarul PSD.

„PSD s-a descurcat bine de fiecare dată în Opoziție”

La remarca realizatorului că dacă ar intra în Opoziție, PSD ar fi eclipsat de AUR, Vasile Dîncu a răspuns: „Competiția nu este niciodată pentru cine este mai puternic în Opoziție. Întotdeauna, competiția este pentru putere (…). Nu ne este frică de Opoziție. Ne-am descurcat foarte bine în Opoziție, de câte ori am fost și am mai avut în Opoziție colegi puternici, era PRM-ul la un moment dat, cu care ne băteam pe același tip de electorat. Nu cred că Opoziția înseamnă moarte”.

Întrebat dacă Sorin Grindeanu va avea o problemă în partid, în cazul în care PSD nu ia o decizie radicală privind coaliția, după consultarea internă, eurodeputatul a precizat: „Nu cred că va avea o mare problemă în partid, dar în general, nu cred că vom putea să ne gestionăm foarte bine imaginea de acum încolo. Ar fi o problemă de brand pentru noi, pentru că nu poți să ameninți că ieși de la guvernare prea des, fără să faci acest lucru, nu poți să spui că nu poți să-ți faci programul, dar să nu iei nici o soluție și nici nu poți să spui că faci un mare referendum local, doar pentru niște decizii mici. Atunci când ne-am asumat și cred că și președintele Grindeanu a fost conștient când și-a asumat o mare consultare înseamnă o supralegitimare a gestului. Or gestul nu poate să fie unul pitic, va trebui să fie un gest serios, un gest care să fie decisiv pentru soarta partidului în viitor”.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a emis mesajul marți.

„Peste 14 milioane de iranieni mândri și-au declarat, până în acest moment, disponibilitatea de a-și sacrifica viața în apărarea Iranului. Și eu am fost, sunt și voi fi gata să mă sacrific pentru Iran”, a transmis președintele Masoud Pezeshkian.

Mesajul apare în timpul negocierilor cu SUA. De asemenea, în noaptea de marți spre miercuri va expira termenul impus de președintele american Donald Trump privitor la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Liderul american a amenințat că va distruge Iranul dacă autoritățile iraniene nu acceptă condițiile pentru încetarea focului.

Liderul opoziției din Ungaria, Péter Magyar, a ales să pună în această perioadă campania sa electorală din țară înaintea responsabilităților sale de europarlamentar, ceea ce a condus la confruntări personale cu colegii săi din Parlamentul European pentru a câștiga sprijin în rândul alegătorilor.

Magyar a depus eforturi majore pentru a evita eticheta de „marionetă de la Bruxelles” promovată de Viktor Orbán, ceea ce a făcut ca prezența sa în capitala europeană să fie destul de redusă.

„Se pare că participarea sa la voturile din plen este într-adevăr destul de scăzută, în jur de 21% de la începutul mandatului. Aceasta înseamnă că s-a concentrat pe politica internă nu doar recent, ci chiar și înainte.”, a declarat pentru Euronews Doru Frânțescu, analist de la EU Matrix.

De la alegerea sa ca europarlamentar în 2024, Péter Magyar nu a redactat niciun raport parlamentar și a semnat doar o singură rezoluție, iar participarea și prezența sa la comisii a fost destul de limitată.

Parlamentul ca platformă politică

Europarlamentarul a folosit instituția Parlamentului European drept o platformă pentru a-și crește vizibilitatea și a-l critica pe premierul Viktor Orbán, pregătindu-se pentru alegerile din Ungaria care sunt programate pe 12 aprilie, mai scrie Euronews.

„Aceasta nu este o campanie de rutină, sunt alegeri definitorii pentru sistem, în care însăși apartenența Ungariei la UE este în joc și necesită întreaga atenție a lui Péter Magyar”, a declarat un oficial apropiat Partidului Tisza pentru Euronews.

„El rămâne pe deplin implicat în toate deciziile cheie. Când apar alegeri cu miză mare, în special în ceea ce privește pozițiile de vot, el adesea se angajează în discuții direct.”, a adăugat sursa anonimă.

Liderul opoziției a fost numit membru al comisiilor Afaceri Constituționale (AFCO) și Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), dar nu a contribuit la redactarea vreunui raport.

Acesta a semnat o singură rezoluție privind drepturile femeilor în Irak și a trimis o întrebare scrisă Comisiei cu privire la confiscarea terenurilor legate de decretele Beneš din Slovacia, care afectează minoritățile maghiare.

„Nu am prea multe de spus, deoarece nu l-am văzut niciodată”, a declarat pentru același post de televiziune un europarlamentar care lucrează în aceeași comisie. Un altul a precizat că activitatea lui Magyar în comisii „a fost foarte regretată” din cauza angajamentului său în campania electorală din Ungaria.

Campania electorală și poziția în PPE

Péter Magyar nu este singurul europarlamentar care folosește mandatul său pentru promovarea unei campanii naționale, însă în cazul său, sprijinul colegilor din Partidul Popular European (PPE) este văzut ca o alternativă la Viktor Orbán.

Aceștia consideră că opozantul premierului maghiar este cea mai bună opțiune pentru a contrabalansa guvernarea actuală.

Ultima confruntare directă între Magyar și Orbán a avut loc în plenul de la Strasbourg, în timpul președinției Ungariei la Consiliul Uniunii Europene, în octombrie 2024.

După discursul lui Viktor Orbán, Magyar l-a acuzat de transformarea Ungariei într-unul dintre cele mai sărace și corupte state membre ale UE. Mai târziu, cei doi și-au strâns mâna într-o fotografie care a devenit virală, în care Magyar a apărut într-o lumină favorabilă.

În tot acest context, este bine de știut că rolul unui europarlamentar implică echilibrarea responsabilităților europene cu cele naționale. Tratatele definesc în mod explicit care sunt atribuțiile unui astfel de membru: modificarea și votarea propunerilor legislative prezentate de Comisia Europeană și negocierea textelor finale cu Consiliul, reprezentând statele membre.

Echilibru delicat între Bruxelles și Budapesta

Deși accentul a fost pus pe scrutinul național, Péter Magyar a menținut o poziție atentă și la Bruxelles pentru a nu fi perceput ca nepopular pe plan intern.

Premierul Viktor Orbán l-a acuzat pe acesta că reprezintă interesele Uniunii Europene și ale Ucrainei, o afirmație pe care, totuși, Péter Magyar a respins-o.

„UE și Ungaria au nevoie de o protecție puternică a frontierelor externe și ar trebui să luptăm împreună împotriva migrației ilegale. Nu sunt de acord cu redistribuirea solicitanților de azil în Europa”, a spus Magyar într-un interviu pentru Euronews.

Partidul lui Péter Magyar, Tisza, acționează ca o punte între PPE și pozițiile interne, iar uneori chiar sfidează ordinele grupului european. Europarlamentarii partidului au votat împotriva acordului comercial UE-Mercosur pentru a apăra fermierii maghiari, iar asta a dus la sancțiuni interne și la interdicția de a vorbi în plen timp de șase luni.

O altă problemă este efortul partidul Tisza de a se distanța de președintele PPE, Manfred Weber, și de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, ambii descriși negativ de guvernul maghiar și reprezentați frecvent alături de Magyar în afișele de campanie ale partidului Fidesz, al premierului.

Cu toate acestea, europarlamentarii din Tisza nu au susținut-o pe Ursula von der Leyen în ultimul vot de încredere din ianuarie, ceea ce a fost considerată o mișcare intenționată.

Datele ANCPI pentru luna martie confirmă această tendință. La nivel național au fost tranzacționate 53.375 de imobile, în creștere semnificativă față de februarie și ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, conturând o piață mai echilibrată și predictibilă. Bucureștiul rămâne principalul pol de activitate, cu 8.641 de tranzacții, urmat de Ilfov și Cluj, ceea ce reconfirmă atractivitatea marilor centre urbane.

În acest context, North Bucharest Investments a generat în primul trimestru din 2026 un volum total de tranzacții de peste 57 milioane euro, reconfirmând interesul susținut pentru proprietăți premium și investiții bine poziționate. Tranzacțiile de tip portofoliu devin tot mai relevante, inclusiv un pachet investițional de 11 apartamente, cu o valoare de peste 2,1 milioane euro, ceea ce reflectă preferința investitorilor pentru plasamente consolidate în proiecte cu potențial stabil.

Citeşte comunicatul integral AICI

Alte patru persoane au fost biciuite public marți. Acestea au primit între opt și 29 de lovituri fiecare pentru infracțiuni precum contactul fizic cu o persoană de sex opus sau consumul de alcool. O femeie, condamnată la 27 de lovituri cu bastonul, a leșinat și a necesitat îngrijiri medicale, potrivit Le Figaro.

„Aplicăm legea islamică în Aceh, așa că ori de câte ori cineva o încalcă, trebuie să impunem sancțiuni precum biciuirea”, a declarat pentru AFP Rajesh Kana, un oficial al procurorului local. Relațiile sexuale între persoane necăsătorite sunt interzise în această provincie ultraconservatoare, singura din țara cu majoritate musulmană care impune legea Sharia.

Indonezia a interzis sexul extraconjugal în cel mai recent Cod Penal din 2022, o lege care a intrat în vigoare în tot arhipelagul la începutul lunii ianuarie 2026. În ianuarie, poliția Sharia din Banda Aceh a aplicat 140 de lovituri de baston unui alt cuplu necăsătorit, una dintre cele mai dure pedepse de la intrarea în vigoare a legii islamice în provincie în 2001.